PLAN DE LECTIE

I. DATE GENERALE :

Data : februarie 2019

Scoala Gimnazială“Nicodim Ganea”, Bistra
Clasa a VII-a
Profesor : Petrovan Elena Anamaria
Subiectul lectiei : Toleranţă şi intoleranţă
Scopul : constientizarea importantei toleranţei si aprecierea dimensiunilor lipsei ei
Obiective operaţionale:
- cognitive: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
1. Să definească noţiunea de toleranţă;
2. Să demonstreze respect de sine şi faţă de ceilalţi;
3. Să identifice caracteristicile care descriu comportamentul tolerant;
4. Să lucreze în echipă în mod constructiv;
5. Să realizeze diferenţa între o persoană tolerantă şi intolerantă;
6. Să analizeze şi să identifice diverse situaţii de toleranţă/intoleranţă;

- afective: - respect şi încredere în sine şi în ceilalţi

- aprecierea diversităţii personalităţii fiecăruia dintre noi
Strategia didactică:
Metode : explicatia , conversatia euristica , jocul de rol , brainstorming , jurnalul cu dubla
intrare ;
Bibliografie : Dumitru Malin – “Activitatile educative scolare si extrascolare “, Ed. Altip
S.A. , Alba-Iulia , 2002

II. DESFASURAREA LECTIEI :

1. Organizarea clasei si asigurarea cadrului afectiv ( 5’) :

- pregatirea caietului de dirigentie ;

- raportul responsabililor ;
- aprecieri despre situatia clasei ;
- frecventa ;
- note ;
- indeplinirea sarcinilor ;

2. Anuntarea temei si a obiectivelor operationale ( 5’) :

- profesorul intreaba elevii care era subiectul pentru ziua in curs si

enumera obiectivele operationale ;
- profesorul ii intreaba pe copii : “Ce inseamna sa fii tolerant ? Ce este
toleranţa ? “
 - A fi tolerant inseamna a fi îngăduitor, indulgent, înţelegător şi să
accepţi diversitatea din jur fără preconcepţii ;
- Profesorul cere elevilor să definească intoleranţa pe baza definiţiei
toleranţei.
- Elevii definesc intoleranţa drept acţiunea de a fi intolerant, adică a fi
intransigent, neînţelegător în ceea ce privesc diferenţele dintre rase,
religii şi idei, în general.
- Profesorul : “Exista situatii , la scoala , cand nu suntem toleranţi ? “
- Elevii dau exemple de intoleranţă din mediul şcolar.
- Profesorul : “Ce poate spune intoleranţa despre caracterul unui om ?”
- Elevii : “Ca nu este capabil să îi înţeleagă pe cei din jur, nu poate
concepe diferenţele dintre rase, religii, aspect fizic etc. Că nu poate da
dovadă de empatie.”

3. Conducerea si desfasurarea activitatii :

Profesorul imparte fise care contin un text in care personajele nu sunt tolerante si
apoi cere elevilor sa traga conluzii pe marginea lui folosind metoda jurnalului cu dubla
intrare .
Elevii isi enunta ideile referitoare la textul profesorului .
Profesorul cere elevilor sa joace urmatoarele roluri :
1. Un elev nou în clasă de etnie rromă şi reacţia colegilor săi;
2. Un nou jucător de fotbal, de culoare, într-o echipă formată doar
din jucători albi ;
3. O întâlnire între două persoane de religie creştină şi
musulmană;
4. Prietenia dintre persoane de culoare diferită ;

4. Asigurarea feed-back-ului ( 10’) :

Profesorul pune la calculator un fragment din filmul “Qu'on a fait à bon Dieu?” şi
cere elevilor să comenteze reacţiile personajelor, să precizeze dacă par tolerante sau
intolerante, iar apoi să anticipeze deznodământul filmului.
5. Anuntarea temei pentru saptamana viitoare .
 FISA DE LUCRU

1. Comentati fragmentul :

În sala de teatru a unui mare teatru bucureştean, sunt aşezaţi la masă patru
oameni, care constituie juriul unui concurs de monologuri.
Pe scenă urcă o domnişoară frumoasă, elegantă şi începe să vorbească. Monologul
ei este fad, lipsit de orice complexitate şi profunzime.
La finalul monologului ei, juriul discută:
 Ce domnişoară frumoasă!
 Ce talent deosebit!
 Credeţi că era talentată? Eu nu am auzit decât o voce piţigăiată care nu mi-a
transmis nimic!
 Eşti doar invidioasă pe frumuseţea fetei! Voi, femeile, nu apreciaţi niciodată
pe altcineva mai frumos decât voi!
 Dar nu e nicidecum aşa! Chiar nu a avut nicio sclipire fata asta!
 Şşt! Următoarea concurentă!
Pe scenă urcă o tânără frumoasă, dar în scaun cu rotile. Are un monolog
extraordinar, profund şi interpretat cu pasiune şi talent.
La finalul monologului ei, juriul discută:
 Sărmana fată, aşa de tânără şi imobilizată într-un scaun cu rotile!
 Nu am putut auzi nimic din ce a spus, eram prea impresionat de drama ei!
 Nici eu nu am reţinut nimicdin monolog, parcă mă hipnotiza cu privirea ei.
 Acum cine este superficial şi nu poate înţelege nimic? Voi chiar nu aţi auzit
cât de minunat a fost acest monolog? A ieşit dintr-un creier pur, original, plin
de idei spectaculoase. A fost cea mai reuşită interpretare de până acum!
 Nu este aşa! Fata anterioară a fost mult mai bună!
Şi juriul a continuat să discute până a urcat pe scenă o concurentă asiatică.
Aceasta a început monologul, a vorbit cu accent şi apoi a coborât.
 Nu am înţeles nimic din acest monolog! Nu înţeleg de ce a fost lăsată să
concureze!
 De ce să nu fie lăsată? Chiar merită apreciată că vorbeşte atât de corect în
limba română!
 Corect? Dar eu nu am înţeles nimic! Tu ai înţeles ceva?
 Da, eu am înţeles pentru că am ascultat monologul, cuvintele fetei, nu m-am
poticnit de aspectul ei! Mă dezamăgiţi cu adevărat!