Structura cheltuielilor publice în România

Pentru dezvoltarea economică sunt foarte importante nu doar procentul de

cheltuieli publice în PIB sau dimensiunea acestora prin compara ție cu veniturile
bugetare, ci și structura acestor cheltuieli. Dezvoltarea economic ă depinde, în
bună măsură, atât de cât cheltuie guvernul pentru servicii publice, cât și de modul
în care prioritizează și alocă aceste resurse.
 Structura cheltuielilor publice în România a cunoscut schimbări semnificative în
ultimii 20 de ani. În 1995, cea mai mare parte a cheltuielilor (55% din totalul
acestora) se aloca pentru protecție socială (circa 29%) și activit ăți economice
(circa 26%). În 20 de ani, situația s-a schimbat și, ca urmare a integr ării în Uniunea
Europeană, activitățile economice și-au redus din importanță aproape la jumătate
față 1995 (de la 26%, ponderea a scăzut la 15%), iar protecția socială (care include
în principal sistemul public de pensii, asistența socială având o pozi ție marginal ă)
a crescut ușor față de 1995 (de la 29% la 32%).
În ultimii 20 de ani, în România, au câștigat importanță mai mare următoarele
categorii de cheltuieli publice: protecția socială, educația, serviciile publice
generale, activitățile de recreere, cultura și religia, ordinea public ă și siguran ța,
precum și sănătatea. De asemenea, este de menționat faptul că gradul de
dependență a cheltuielilor a scăzut în 2015 comparativ cu 1995, ceea ce înseamn ă
că cheltuielile publice se distribuie mai bine între categorii diferite și c ă nu exist ă
o dependență semnificativă față de un număr restrâns dintre acestea. Totu și, nu
putem să nu remarcăm faptul că țara noastră s-a împrumutat semnificativ în ultima
perioadă (și continuă să se împrumute) pentru a impulsiona și susține cheltuieli
legate de protecția mediului, ordine publică și siguranță și recreere/ cultur ă/ religie
și mai puțin de activități economice.
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Cristian Păun, Florina
Pînzaru, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea
Naţiunii”.