PROIECT DIDACTIC

DATA : 08.06.2023
ORA: 09:00
UNITATEA DE ÎNVĂȚAMÂNT: Grădinița cu Program Prelungit ,,Csipike” Sfântu Gheorghe
NIVELUL II :GRUPA: Mijlocie
PROPUNĂTOR: Goșman Antoneta
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA SĂPTĂMÂNII: Lumea magică a poveștilor!
TEMA ACTIVITĂȚII: „Punguța cu doi bani” de Ion Creangă
MIJLOC DE REALIZARE: Povestea educatoarei
TIPUL ACTIVITĂȚII: Predare și fixare de cunoștințe noi.
CATEGORIE DE ACTIVITATE: Domeniul Limbă și Comunicare
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Dezvoltarea capacității de a audia un text literar, dezvoltarea deprinderii de a reține momentele subiectului pe baza
materialului intuitiv.
DOMENIUL DE DEZVOLTARE:
C. CAPACITATE ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE
1. Curiozitate, interes și inițiativă în învățare
1.1. Manifesta curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII
1. Mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
1.1Exersarea, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui.
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor
2. Mesaje orale, în diverse situații de comunicare.
2.1. Demonstrează capacitatea de comunicare clară a unor idei, nevoie, curiozitați, acțuni, emoții proprii.
 OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Cognitiv – informaționale:
- Să urmărească expunerea textului cu ajutorul teatrului de păpuși;
- Să utilizeze cuvintele noi în cadrul activităților de învățare prin formulare de propoziții;
- Să se exprime coerent, corect din punct de vedere gramatical, răspunzând adecvat la întrebări;
- Să interpreteze corect mesajul transmis de text, cu ajutorul întrebărilor educatoarei;
Psiho-motorii
- Să așeze imaginile din poveste pe Piramida, respectând ordinea cronologică a întâmplărilor;
Afective:
- Să exprime sentimente de bucurie, satisfacție, pe durata desfășurării activității.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, povestirea, metoda PIRAMIDA
Forma de organizare: individual, frontal.
Mijloace didactice: siluetele personajelor din poveste, imagini din poveste, teatru de papusi, machetă - piramidă, punguțe cu bani de
ciocolată.
MODALITĂȚI DE EVALUARE: aprecieri verbale, metoda Piramida. recompense,
 Desfășurarea activității

Etapele Conținut Ştiinţific Strategii didactice Evaluare

activității
Metode și Forma de Mijloace
procedee organizare didactice
didactice
1.Momentul Asigurarea condițiilor socio-afective necesare desfășurării activității.
organizatoric Pregătirea sălii de grupă și a materialului didactic necesar pentru Paravan
Aprecieri verbale
desfășurarea activității. Conversația Frontal teatru

2.Captarea Se va realiza salutul prin poezia gardulețul care are rol ș pentru Cufăr plin cu Observarea
atenției mobilitatea aparatului fono-articular, și printr-o scrisoare trimisă de Conversația Frontal punguțe cu Comportamentului
Zâna Poveștilor în care copiii sunt anunțați că azi vor asculta o poveste doi bani Copilului
interesantă pășind în lumea teatrului de păpuși alături de alte surprize Scrisoarea
interesante.
Scrisoarea -Anexa1
3. Anunțarea Le voi prezenta titlul poveștii: „Punguța cu doi bani!” de Ion Creangă!. Conversația Observarea
temei și Pășinând în lumea teatrului de păpuși, copii trebuie să urmărească Frontal Comportamentului
enunțarea povestea cu atenție, să rețină momentele principale și personajele din Explicația Copilului
obiectivelor poveste, precum să alcătuiască propoziții cu cuvintele necunoscute.
4. Se expune conținutul poveștii „Punguța cu doi bani”cu ajutorul Explicația
Prezentarea siluetelor și a machetelor, cu intonația adecvată, cu tonalitatea potrivită, Observarea
conținutului și cu modularea vocii, pentru a imita personajele. Conversația Frontal Siluetele comportamentului
dirijarea Tranziția se realizează printr-un joculeț în care copiii își însușesc personajelor copiilor
învățării cuvinte noi:.(bezmetic- amețit, clonţ-cioc , întoarnă-întoarce , cireadă- Povestirea
turmă,cârd)- prin imitație, reprezentând traseul parcurs până la machetă
„Piramida”
Povestirea-(Anexa 2)
5. Obținerea Educatoarea pune întrebări copiilor referitor la titlul și la autorul
performanței poveștii, cine a fost personajul principal. Se alcătuesc propoziții cu
se axează pe cuvintele necunoscute de către copii care se oferă voluntari sau numiți Idividual
fixarea de educatoare .
conținutului Fixarea conținutului și obținerea performanței se va realiza cu ajutorul Conversația
povestirii metodei „Piramida”.
Educatoarea prezintă macheta „Piramida” și explică copiilor sarcina de Imagini cu
lucru. Frontal scene din
Se solicită unui copil să aleagă planșa care reprezintă primul moment Explicația poveste
din poveste.
Se procedează la fel până la aranjarea tuturor planșelor în ordinea Apreciere
desfășurării momentelor și a personajelor din poveste pe machetă. răspunsuri corecte
Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.

4. Mesajul poveștii
Piramida Individual Macheta
3. Înfățișările personajului principal.
piramidei
2. Personajele întâlnite în poveste.
1. Ordinea în care s-au desfașurat evenimentele.
Se scoate în evidența mesajul transmis de poveste, înțelepciunea și
îndrăzneala personajului principal.
6.Încheierea Se fac aprecieri asupra modului de participare la activitate. Conversația Frontală Recompense Aprecieri verbale
activității Copiii primesc drept recompense pungulițe cu bani de ciocolată.
Anexa1

Bună ziua , dragi copii!

Am auzit că sunteți copii deștepți, frumoșii și ascultători! Eu Zâna Poveștilor , vă invit la teatru de păpuși să ascultați

povestea „Punguța cu doi bani” de scrisă de Ion Creangă. Trebuie să urmăriți povestea cu atenție, să rețineți momentele

principale și personajele din poveste, pentru a putea completa o Piramidă, apoi ficare copil cuminte va primi o surpriză din

cufărul primit de către mine.

Anexa2

Punguţa cu doi bani

de Ion Creangă
Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe zi şi baba mânca o mulţime de
ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi pierdu răbdarea şi zise:
— Măi babă, ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.
— Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina,
şi iacătă-o cum se ouă.
Moşneagul, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute cucoşul şi-i dă o bataie bună, zicând:
— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.
Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o
punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un
boier şi cu nişte cucoane. Boierul, vede în clonţul cocoșului o punguţă şi zice vezeteului:
— Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.
Vezeteul prinde cucoşul şi luându-i punguţa din clonţ o dă boieriului., iar boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura
înainte. Cucoşul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spunâd neîncetat:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:
— Mă! ia cucoşul ista obraznic şi-l dă în fântâna ceea.
Vezeteul se dă iarăşi jos, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-
nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:
Ei, las' că ţi-oiu da eu ţie!
Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l arunce într-un cuptor plin cu jăratic. Cucoşul, cum vede începe a vărsa la
apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot. Apoi dă fuga la fereastra boierului şi zice:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
— Măi, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun bou înfuriat îl va lua
în coarne, şi-om scăpa de supărare.
Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea, la boi, la vaci şi la viţei; până a înghiţit el
toată cireada. Apoi iar vine la fereastră, şi iarăşi începe!
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, când văzu, nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş.
Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine o idee.
— Am să-l dau în magazia cu bani; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa de dânsul.
Şi, cum zice, îl aruncă în magazia cu banii. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii. Apoi iesă şi de-acolo, și se duce la fereastra boierului şi
iar începe:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, îi arucă punguţa. Cucoşul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi
lasă pe boier în pace. Atunci toate păserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi
nu altăceva;
Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta:
"Cucurigu !!! cucurigu !!!"
Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când se uită spre poartă, ce să vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet!
elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete
şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci
cucoşul i-a zis:
— Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.
Moşneagul iute aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă
păseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând
mereu cucoşul şi dezmerdându-l.
Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap şi plesnea de ciudă.
— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!
— Ba pune-ţi pofta-n cui, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu
cucoşul, ştii tu din a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus!
Atunci baba prinde găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe
drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: "Cot, cot,
cotcodac !" Baba iesă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas de
şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina
se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită
şi tot săracă a rămas.
Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de milă, a pus-o găinăriţă, iară pe
cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod
de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.