Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Centrul didactido-Mirifific
alimentar
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Cuprins
Introducere 4
1. Componenţa încăperilor întreprinderilor de alimentaţie publică 6
2. Caracteristicile şi organizarea grupurilor de încăperi funcţionale
11
2.1.
încăperi pentru consumatori 11
2.2.
încăperi de producere 17
2.3. încăperi pentru depozitare 19
2.4. încăperi administrative şi pentru personal 22
2.5. încăperi tehnice 23
3. Organizarea şi planificarea procesului de producere
24
3.1. Noţiuni despre secţii, sectoare de producere, locuri de muncă 24
3.2. Organizarea raţională a locului de muncă 26
3.3. Recomandaţii privind divizarea funcţională a muncii 28
3.4 Organizarea lucrului în secţii 30
4. Dotarea tehnică a încăperilor de producere
4.1. Caracteristica utilajului tehnologic 46
4.2. Principii de amplasare a utilajului 46
4.3. Schema de reper a utilajului. Conectarea la reţelele de
comunicaţii şi alimentare 56
4.4. Modalităţi de optimizare a planului secţiei şi perfecţionarea procesului
de producere 77
Bibliografie
8
1
INTRODUCERE
Alimentaţia publică reprezintă un ansamblu de întreprinderi cu statut organizatoric divers,
care se ocupă* de producerea, comercializarea şi organizarea consumului produselor culinare.
îndeplinirea a trei funcţii conexe - producerea, comercializarea şi consumul produselor
culinare - este specificul acestei sfere şi se reflectă în particularităţile structurii de producere-
comercializare a întreprinderilor, în organizarea procesului de producere, în stabilirea preţurilor etc.
întreprinderile de alimentaţie publică se împart în trei grupe, după forma de organizare a
producerii:
- în baza materiei prime;
- în baza semipreparatelor;
- în baza produselor culinare finite, a bucatelor şi a produselor cu grad înalt de pregătire.
în funcţie de forma de organizare a producerii şi metoda de comercializare a
produselor culinare, întreprinderile de alimentaţie publică pot fi divizate în:
- întreprinderi cu ciclul de producere integral, unde se realizează producerea în baza materiei
prime, comercializarea produselor şi organizarea consumului în săli de comercializare ale aceleiaşi
întreprinderi;
- întreprinderi, unde se realizează producerea semipreparatelor şi produselor culinare în baza
materiei prime, având drept scop asigurarea cu ele a altor întreprinderi de profil, a magazinelor de
produse culinare şi a întreprinderilor de comerţ cu amănuntul;
- întreprinderi de profil, unde se prepară bucate din semipreparate şi produse cu grad înalt de
pregătire, se comercializează şi se asigură organizarea consumului lor.
La întreprinderile care asigură organizarea consumului de produse culinare o sferă aparte a
activităţii o constituie organizarea deservirii. Principalele forme de deservire sunt autodeservirea şi
deservirea de către, chelneri.
Autodeservirea, care presupune primirea bucatelor, servirea lor la masă, precum şi ducerea
veselei folosite la secţia de spălare de către clientul propriu-zis, se practică în cantine, în unele
cafenele şi în bufete.
Deservirea de către chelneri se practică în localurile de categorie înaltă - în restaurante şi în
unele cafenele.
Procesul de producere la întreprinderile de alimentaţie publică cu ciclul de producere
integral începe cu primirea produselor la depozit şi se încheie cu comercializarea bucatelor finite în
sălile de comercializare. Principalele procese tehnologico-funcţionale sunt: pregătirea şi
comercializarea bucatelor, iar cele suplimentare - descărcarea, depozitarea şi păstrarea produselor,
dereticarea încăperilor, spălatul veselei, deservirea clienţilor, serviciile auxiliare acordate
personalului, activităţile serviciilor tehnice. In figura 0.1 este reprezentată schema principalelor
fluxuri tehnologice ale clienţilor, ale materiei prime, ale semipreparatelor, ale producţiei finite, ale
veselei folosite în corespundere cu procesele tehnologico-funcţionale 1a întreprinderile de
alimentaţie publică.
%' * ■'
4
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
5
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
caracterul de producere (întreprinderea îşi desfaşoară activitatea pe bază de semipreparate sau materie
primă). Astfel, în cantina de capacitate mare, cu acces liber, în care procesul de producere se
organizează pe bază de semipreparate, în comparaţie cu întreprinderile similare de o capacitate mai
mică, sunt prevăzute: secţia de prelucrare a legumelor, secţia patiserie, încăperea magazinerului.
Cantinele dietetice trebuie să fie prevăzute cu încăperi pentru medic sau asistenta- dieticiană şi
încăpere pentru relaxarea consumatorilor.
Restaurantul, spre deosebire de cantină, trebuie să fie prevăzut cu hol, încăpere pentrft chelneri, şi
pentru păstrarea instrumentelor muzicale.
Restaurantul, precum şi cantina cu peste 400 de locuri, trebuie să fie prevăzute cu încăpere separată
pentru mecanicul-lăcătuş şi pentru electrician cu suprafaţa nu mai mică de 6 m2.
A
6
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
prelucrare a legumelor
Secţii de finisare
Bucate Secţia de spălare a
calde vaselor de Secţia
bucătărie finisării
încăperi
semiprepara
administrative şi
Bucate reci telor
pentru personal
Secţia de
patiserie
Ambalaje
Depozit de bunuri Recepţie
materiale Secţie de spălare a
ambalajelor
încăperi tehnice
Secţii de prelucrare
primară
Oficiu de menaj
Secţie de distribuire
Secţie de spălare a veselei
Fig. 1.2. Schema de comunicare între încăperile restaurantului în care procesul de producere se
organizează pe bază de materie primă
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
1
Ambalaje
Depozit de bunuri Rampa de încărcare
materiale Secţia de spălare
a ambalajelor
Peşte.
Semipreparate
încăperi
administrative şi Păsări.
pentru personal Secţii de producţie finită
Culinară De Semipreparate
cofetărie Came.
Semipreparate
f
Depozit pentru semipreparate şi pentru producţia finită încăpere pentru
deşeuri alimentare
Platformă de încărcare
Fig. 1,3. Schema de comunicare între încăperile unei fabrici de semipreparate şi produse culinare
9
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Sălile de mese se află în centrul grupului de încăperi pentru vizitatori. Pe lângă sălile
comune pot funcţiona şi săli cu destinaţie specială - pentru copii, dietetice, pentru alimentare cu
scop de profilaxie etc. ~—
Amplasarea sălilor comerciale trebuie să aibă asigurată legătura directă optimă cu
încăperile de producere (secţiile Bucate calde şi Bucate reci, sala de distribuire şi secţia de
spălare a veselei, bufetul).
în săli, pentru comoditatea consumatorilor, se organizează zone funcţionale separate. De
exemplu, în sala de mese a restaurantului: zonă de mese, spaţiu pentru dans, estradă, posibil - bar.
în sala de mese a cantinei - zonă de distribuire cu autodeservire, zonă de servit masa propriu-zisă,
bufet.
Un mare rol în organizarea sălilor de mese are repartizarea uniformă a fluxurilor de
consumatori şi asigurarea unei legături raţionale între diverse zone funcţionale.
Repartizarea fluxurilor de consumatori se organizează prin trecerile principale şi auxiliare.
Trecerea principală şi cele auxiliare îndeplinesc funcţii diferite. Trecerea principală face legătură
între intrare şi zona de distribuire, între zona de distribuire şi sala de mese şi între sala de mese şi
ieşire. Trecerile auxiliare unesc trecerea principală cu mesele sau grupurile de mese.
Funcţia trecerii principale constă în asigurarea legăturii între zonele principale a sălilor,
pe când funcţia celorlalte treceri constă în asigurarea comunicării cu aceste zoi Criteriile
dimensionale minime ale trecerilor în sală sunt reprezentate în tabelul 2.1.
Zona funcţională de bază este zona meselor, care se formează în funcţie de tip
acestora, amplasate în grupe separate prin treceri paralele, perpendiculare sau diagonalei
* ii raport* cu trecerea principală.
în sălile unităţilor cu autodeservire zona de mese este principală, aici folosindu-'
unul sau două tipuri de mese.
.J
Tabelul
Criteriile dimensionale minime ale trecerilor în sală
12
âM
V
La unităţile în care deservesc chelnerii planificarea spaţiului sălii este mai diversă: c
legături mai complexe între zonele funcţionale, cu diverse amplasări. Dacă numărul de locu din
sala restaurantului este de peste 100, se recomandă împărţirea sălii în zone separate. î] gruparea
meselor în sala restaurantului se iau în considerare normele de deservire pentru i chelner (16-20
de locuri).
Consolele chelnerilor în sălile mici (50-75 de locuri) se recomandă să fie amplasa lângă
intrarea în secţia de distribuire, iar în sălile cu 100 şi mai multe locuri - în preajm grupului de
mese deservite. Tipurile şi dimensiunile unor modele de mobilă de întreprinderile de
alimentaţie publică sunt prezentate în anexa 1.
Utilizarea funcţională a trecerilor în săli, ţinând cont de destinaţia lor şi de dimensiuni!
mobilei şi forma de amplasare a ei sunt prezentate în figura 2.2.
La unităţile în care deservesc chelnerii sălile sunt prevăzute cu spaţiu pentru estradă pentru
dans. Dimensiunile minime ale estradei: 2,5 x 1,8 m. Estrada trebuie să aibă legătui facilă cu
încăperea pentru păstrarea instrumentelor muzicale.
Spaţiul pentru dans reiese din normativul 0,15 m2 pentru un loc din sală. El poate
amplasat oricum, nu e obligatoriu să se afle în apropierea nemijlocită a estradei. în sălile c
numărul de locuri de până la 100, în calitate de spaţiu pentru dans se poate folosi trecere
* 4
principală, astfel se lărgeşte spaţiul pentru dans cu până la 2,5 m.
I ,, ..; . . . . . . o * i . :
■ ; ; ;
, :
■ %
13
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
1
11
-
/ C N
(9
1
1300 1250 1750 1260 100 1250 1400 masă
1400 1100 1650 1100 800 1100 1300 cafenea
1400 1400 1800 1400 1200 1400 1600 rest.
600 500 800 500 600 500 800 500 1350 1200 1200 masă
400 500 600 500 4000 500 600 500 1200 1200 1000 cafenea
700 600 850 600 600 600 850 600 1500 1300 1200 rest.
Fig. 2.2. Dimensiunile trecerilor în sălile unităţilor de alimentaţie publică:
A - trecere principală; B - trecere suplimentară pentru repartizarea fluxurilor de consumatori;
C - treceri spre fiecare masă
In restaurante secţia de distribuire face parte din blocul încăperilor de producere. Sălile de
comerţ ale restaurantului trebuie să aibă acces spre zona de distribuire.
La unităţile cu autodeservire secţia de distribuire constituie un grup funcţional aparte,
amplasat în sala de mese. Acest spaţiu trebuie separat de zona meselor printr-o barieră decorativă
(fig. 2.3).
14
Organizarea
Intrările şi dotareaîn
pentru consumatori tehnică a unităţilor
zona de distribuiredecu
alimentaţie publică
autodeservire trebuie amplasat din
partea intrării în sală, lăsând un spaţiu liber în faţa lor cu suprafaţa de 6-10 m . Fluxul de vizitatori
2
nu trebuie să împiedice intrarea în sală, ieşirea, deplasarea printre mese, activitate! bufetului şi a
barului, strângerea veselei folosite.
Sălile de banchet reprezintă o subdiviziune comercială obligatorie a restaurantului,;
Numărul de locuri în ele depinde de condiţiile concrete şi se include în capacitatea totală a unităţii,
calculată în funcţie de numărul de locuri.
Sălile de banchet trebuie să aibă legătură facilă cu secţiile de producere, cu secţia d‘
distribuire, cu secţia de spălare a veselei. Clienţii intră în sala de banchet din sala principal sau din
avansală; nu se recomandă intrarea direct din vestibul.
/ Avanşălile reprezintă spaţii funcţionale, unde se adună şi se primesc oaspeţii înainte de
deservirea lor propriu-zisă. Capacitatea lor (numărul de fotolii) se stabileşte în raport de 1:20,
conform numărului de locuri din sala de mese. Restaurantele cu peste 100 de loc trebuie să
despună de avansală, iar cele mai mici o pot uni cu sala de mese, sub formă d grup funcţional
separat.
Bufete şi baruri. La unităţile de diverse tipuri bufetele au destinaţie diferită, fi unităţile cu
autodeservire bufetele propun vizitatorilor sortiment suplimentar de mărfuri şi produse finite
(gustări reci, produse de cofetărie, dulciuri, băuturi, ţigări). Ele se amplase la Intrarea în sală, iar
numărul de locuri se stabileşte în modul următor: un bufetier - la 20 de locuri din sala bufetului.
în restaurante bufetul trebuie să se afle lângă zona de distribuire, prioritate având în prim'
rând pentru eliberarea băuturilor, pâinii şi altor sortimente de producţie cumpărată.
în restaurante, de regulă, mai funcţionează şi baruri, fiind amplasate în sală sau sub form
de subunităţi comerciale separate. Numărul de locuri în ele se stabileşte astfel: 10 locuri tejghea şi
10 locuri în sală la fiecare barman. Barurile simt prevăzute cu încăpere auxiliară pent stocarea
rezervei de mărfuri, secţia de spălare a veselei şi încăpere auxiliară de producere Legătura
bufetelor şi barurilor cu grupul de încăperi de producere şi de depozitare se realize - prin încăperile
auxiliare de trecere (6-10 m2).
Magazinul de produse culinare şi semipreparate.
Sala comercială a magazinului se poate afla în cadrul unităţilor de alimentaţie public'
complexe, restaurantelor sau cantinelor, precum şi ca grup de încăperi specializate, în edifici cu
altă destinaţie. Vizitatorii intră în magazinul de produse culinare direct din stradă, pri pasaj
separat, sau prin pasajul sau vestibulul unităţii de alimentaţie publică. în restaurante n se
recomandă intrarea în magazinul culinar prin vestiar şi se practică intrare separat Intrarea pentru
vizitatori în magazinele de produse culinare, amplasate în combinatele d produse culinare, este
separată de intrarea pentru personal. Sala magazinelor de produs culinare comunică cu încăperile
de depozitare şi de producere printr-o încăpere auxiliară di trecere.
în spaţiul sălii de comerţ a magazinelor de produse culinare se pot amplasa cofetării
Tejghelele cofetăriilor nu trebuie să incomodeze fluxul principal de cumpărători: într intrarea şi
zona de comercializare, între zona de comercializare şi ieşire din magazinul culinar. Sectorul de
distribuire a cofetăriei poate fi unit cu linia generală de tejghele, încăperile auxiliare ale
magazinelor de produse culinare şi cofetăriei pot fi combinate.
Modele de planificare a sălii de comerţ a restaurantului cu 75 de locuri, a sălii d banchet, a
barului şi a sălii de comerţ a cantinei sunt prezentate în figurile 2.4 şi 2.5.
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
11700
15
n
B
■S
□ □
0
□s
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
□
_pra_
□□
, 1600 1000 200
1850
□ □ □□ O
O
vo
v
□□ oo
o'O
□ □ □□ □u
a
DO □□ □□ 1=1 □□
O
□□ □
v©
□□
O
o
□□
□□ □ □□□
0
o
□
□ _ □
o
o sc
cs
un
O o
□□ □□
oo
V
□□
O
□□ □□
z
o
o
V
O □□
1=3
DD □□ □□
□□ □□
1 □ □
O
ovo
□□
□□ □ o
□
□□
□
□□ □a O
oo
□□
'O
/
1006 ,700 1350 £00 1200 □□
J □ □ □ □ p □ □□nas
□ #
O
m
□ DLfc
p
□□
Suprafaţa sălii
176,2 ra2
6000
9850
16
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
s(eu6¥6q 17
3. ORGANIZAREA ŞI PLANIFICAREA PROCESULUI DE PRODUCEREg
*
Secţia este unitatea productivă de bază a întreprinderii. Secţia prezintă o parte izolat! a
unităţii, în care se fabrică o producţie sau alta, se desfăşoară o anumită etapă de fabricare a
producţiei. Secţia este izolată nu numai din punct de vedere productiv, ci şi administrativ^
Lucrul secţiei e condus de o persoană - şeful secţiei, care conduce colectivul de lucră®
subordonaţi lui, având drept de conducător unic şi purtând responsabilitate personală şi tota|
pentru organizarea activităţii subdiviziunii şale.
Se deosebesc următoarele tipuri de secţii: de bază, auxiliare, de servire, suplimentar^ în
secţia de bază se fabrică producţia care corespunde specificului de bază întreprinderii:
semipreparate din carne, peşte etc.; producţie culinară; produse de patiserie; cofetărie. De obicei,
secţiile de bază se organizează după particularitatea de obiect fabricai când în secţie, de la
început până la sfârşit se fabrică unele sau alte produse finite (secţii patiserie-cofetărie), şi după
particularitatea tehnologică, când în secţie se efectuează etaj primară sau finală a procesului de
producere (secţia de semipreparate din carne, peşti semipreparate de legupie; secţia de bucate
reci, de bucate calde).
Secţiile auxiliare fabrică producţie şi efectuează o activitate care creează condiţi pentru
lucrul normal şi efectiv al secţiilor de bază şi al altor subdiviziuni ale unităţii. La ele* se referă
biroul şefului de producere, secţiile de spălare a veselei din sală şi a vaselor d: bucătărie.
Secţiile de servire efectuează lucrările pentru deservirea material-tehnică a produce: de
bază şi auxiliare. Acestea sunt laboratoarele, depozitele, transportul intern, atelie; pentru
repararea ambalajului, substaţia p'entru compresor, substaţia electrică.
Secţiile suplimentare se QCupă cu utilizarea deşeurilor producţiei de bază.
alimentaţia publică acestea sunt secţiile pentru utilizarea deşeurilor obţinute după ..........cui
cartofilor şi fabricarea amidonului.
Sectoarele de producere. La rândul său, secţiile se împart în sectoare de producţii care
uneori se mai numesc secţiuni. în sectorul de producţie se efectuează, de regulă, finală a procesului
tehnologic.
în întreprinderile de alimentaţie publică cu capacitate medie sau mică se organizeazj
câteva sectoare funcţional-tehnologice, care formează un modul comun de produceri Sectoarele
principale din acest modul în practică se numesc secţii, fiind, de fapt, sectoare.
în secţiile de prelucrare primară se organizează sectoare de producere, în dependenţi de
grupele de materii prime prelucrate şi capacitatea secţiei.
în secţia Legume. Semipreparate se organizează obligatoriu (două secfoarj - perif®
prelucrarea cartofilor şi rădăcinoaselor, pentru prelucrarea verzei şi, .................. legumelor perene;
Suplimentar poate fi organizat sectorul pentru curăţarea cepei..
24
în secţia Carne. Peşte. Semipreparate este necesar să fie organizate trei sectoare - pentru
prelucrarea cărnii şi subproduselor din carne; a peştelui, a păsărilor. Suplimentar poate fi organizat
preparate dinşicarne
sectorul pentruOrganizarea dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
tocată.
în secţiile de finisare (prelucrare termică) numărul de sectoare depinde de capacitatea secţiei
şi de specificul întreprinderii.
în secţia Bucate reci sunt organizate sectoare pentru pregătirea salatelor; a bucatelor din
carne, peşte; a preparatelor dulci.
în secţia Bucate calde se organizează sectoare pentru pregătirea supelor, bucatelor de bază,
garniturilor şi sosurilor.
Sectorul de producere poate fi constituit din câteva sau un singur loc de muncă.
Loc de muncă se numeşte o parte din suprafaţa de producţie, unde sunt concentrate
mijloacele de muncă (maşini, instrumente) şi obiecte de muncă (materie primă, materiale auxiliare),
care sunt folosite de unul sau de un grup de muncitori pentru efectuarea unei sau mai multor
operaţii. Anume la locul de muncă se desfăşoară procesul de muncă nemijlocit. Aici muncitorul,
folosind mijloacele de muncă, acţionează asupra obiectelor de muncă, pentru a le transforma în
produs finit, destinat pentru consum.
. Locurile de muncă pot fi caracterizate conform unor particularităţi:
- după modul de îndeplinire a lucrărilor;
- după numărul de lucrători ocupaţi concomitent în procesul de lucru;
- după caracterul mişcării muncitorului la locul de lucru.
După modul de îndeplinire a lucrărilor, locurile de muncă pot fi: mecanice, manual-
mecanice şi manuale.
La locurile de muncă mecanice procesul tehnologic este îndeplinit de maşini, funcţiile
lucrătorului constând în operarea/controlul procesului tehnologic. Ex.: Pregătirea colţunaşilor cu
carne cu ajutorul aparatului special.
La locul de muncă manual-mecanic operaţiile principale sunt executate de maşină,
operaţiile complementare - de către lucrător. Ex.: Tocarea cărnii cu ajutorul maşinii.
La locul de muncă manual operaţiile se efectuează manual, neutilizândjmaşini sau
mecanisme.
în dependenţă de numărul de lucrători, ocupaţi la un loc de muncă, acestea se împart în
individuale şi de grupă.
După caracterul mişcării lucrătorului la locul de lucru se deosebesc locuri de muncă
staţionare, mobile şi de rută. De rută se numesc locurile de muncă în care muncitorul are de
deservit concomitent câteva unităţi de utilaj, amplasate liniar. Ex.: La fierberea bulionului, supelor
în sectorul de pregătire sunt instalate câteva cazane electrice.
Aşadar, locul de muncă reprezintă veriga principală în divizarea încăperii în sectoare.
Sectoarele de producere sunt componenta elementară a structurii de producere. Combinarea acestor
sectoare formează structura secţiei, iar numărul şi integritatea dintre secţii formează structura de
producere a întreprinderii.
---- —————
Tabelul 3.
A
înălţimea optimă a suprafeţei de lucru a utilajului în dependenţă de caracteristicile
antropometrice ale lucrătorului
Poziţia de lucru Parametrii în funcţie de statura lucrătorului, cm
Joasă Medie înaltă
înălţimea mesei 1a lucrul
pe şezute înălţimea mesei la 700 725 750
lucrul
pe şezute, unde e nevoie de 900 950 1000
precizie deosebită înălţimea
mesei la locul
de lucru în picioare sau pe 950 1000 1050
şezute
înălţimea suprafeţei de
lucru în timpul deservirii 1000 1050 1100
utilajului în picioare
26
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
o
r-
<r>
27
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Tabelul 3.2
înălţimea optimă a suprafeţei de lucru a utilajului în dependenţă de caracteristicile
antropometrice ale lucrătorului
Poziţia de lucru Parametrii în funcţie de statura lucrătorului, cm
Joasă Medie înaltă
înălţimea mesei la lucrul
pe şezute înălţimea mesei la 700 725 750
lucrul
pe şezute, unde e nevoie de 900 950 1000
precizie deosebită înălţimea
mesei la locul
de lucru în picioare sau pe 950 1000 1050
şezute
înălţimea suprafeţei de
lucru în timpul deservirii 1000 1050 . 1100
utilajului în picioare
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
z 1750
.z
_
1500
* 860
29
y
30
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Echipamente
Locuri de muncă Operaţii
pentru procese tehnologice
Operaţii de Decongelarea, Cuier
pregătire înlăturarea ştampilelor (dispozitiv cu
de marcare, spălarea, Afânarea
căngi), cuve
uscarea Trecerea prin
pentru spălat, acţionare sau
pesmeţi
mese de lucru maşină pentru
Modelarea m afânarea
Tranşarea cărnii Tăierea Masă pentru cărnii
Dezosarea tăierea cărnii
Deflaxarea Masă de lucru
Curăţarea Concasor de oase
Sortarea Cuve mobile
Mărunţirea
oaselor
31
OrganizareaLocuri
şi dotarea Operaţii
tehnică a unităţilor de
de muncă alimentaţie publică
tehnologice Echipamente
pentru procese
31
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
32
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
In secţiile cu o capacitate mică, masa de lucru, destinată pentru tăierea cartofilor, poate fi
folosită şi pentru tăierea altor legume.
Locuri de muncă Operaţii
tehnologice Echipamente
pentru procese
In secţiile cu o capacitate mică, masa de lucru, destinată pentru tăierea cartofilor, poate fi
folosită şi pentru tăierea altor legume.
Locuri de muncă Operaţii
tehnologice Echipamente
pentru procese
Fig. 3.4. Schema organizării procesului tehnologic în secţia Bucate reci Notă.
Prelucrarea termică a produselor se efectuează în secţia Bucate calde
35
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
1 - plită electrică (3) -113-0,51-01; 2 - suporturi calde (3) - B-500; 3 - tigaie electrică (2) - C3-0,22-01; 4 - dulap electri (1) -
LLI5K3-0.85-01; 5 - friteoză electrică (1) - 03-20-01; 6 - masă de producere (2) - CTICM-8; 7 - dispozitiv pentru fierbere
(1)- Y3B-60; 8 - cazan electric(l) - K3-100; 9 - stelaj de producere (1) - CIIC-I; 10 - masă de producere (2)- CIÎM-1500; 1 î
- marmită pentru bucate calde (1) - MC3CM-3; 12. - distribuire cu încălzire (1) - CPT3CM; 13 - lavo (1); 14 - cuvă de
spălat (1)-BMCM2; 15 - fierbător electric (1) KH3-50 B; 16 - dulap frigorific (1) IUX-0,71
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
41
Locuri de muncă Operaţii
tehnologice Echipameni
pentru procese
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Spălarea ouălor Suport Masă de
Cernerea fainii lucru Cui de
Pregătirea materiei
Dozarea Pregătirea spălat | Ciuruitor |
prime
soluţiei pentru Dulap frigorific
filtrare
Pregătirea aluatului
cu drojdie şi a Maşină de
Frământarea
semipreparatelor frămi aluatul
Porţionarea
din el Mese de
Modelarea
cofeti Stelaje
Plită | Maşină
Spumarea de spuma sau
Pregătirea aluatului
Opărirea mecanism
opărit şi a celui de
Modelarea universal de i
pandişpan
Umplerea acţionare m
formelor Mese de lucra
Stelaje 'fi
Maşină de
Pregătirea aluatului
Frământarea frămâ aluatul
în foi, a aluatului
Laminarea Masă-secţie
fraged şi a semi-
Stratificarea frigorificii
preparatelor din
împărţirea Maşină de
acestea
Modelarea lamiî aluatul ;
____ Stelaje
Mese de lucrul
Cernerea
Masă sau
Mărunţirea
instala] pentru
Pregătirea produselor
răcire! glazurii
semipreparatelor Opărirea
de zahfi Plită sj
pentru omare, a Răcirea
Maşină de
umpluturilor şi împărţirea
spuma sau
tocaturilor Pasarea
mecanism]
Strecurarea
universal de J
Spumarea
acţionare J
Dulap frigorific
Ungerea
Coacerea articolelor Dulapuri-cupt
articolelor Pudrarea Stelaje
Coacerea
Tăierea şi
Finisarea
îmbibarea cu sirop
articolelor Mese de lucru
Umplerea
de cofetărie, Dulap frigorifi
articolelor cu cremă
de patiserie Stelaje
Decorarea
şi a
cozonacilor
Fig. 3.9. Schema organizării procesului tehnologic în secţia Cofetărie Notă.
Spălarea ouăior îti secţii de cofetărie se organizează într-o încăpere separată.
or Organizarea şi dotarea tehnică
11 a11
unităţilor de alimentaţie publică
rb
'
O ,800 1200 A (7
O h -
in
O
T—
îs
+j
11 11 ©
o* M 8'
cr~
o
D
Tr
^
mO
B
Fig. 3.10. A ~ secţia Cofetărie; B - secţia de spălare a veselei din sală:
I - depozit de rezervă a materiei prime; II - încăpere pentru spălarea ouălor; III - încăpere principală;
IV - încăpere pentru omare a articolelor; V - secţia de spălare a inventarului:
1 - dulap electronic; 2 - plită electrică; 3,4 - dulapuri frigorifice; 5 - maşină de frământat aluat; 6 -
maşină pentru stratificarea aluatului; 7 -• maşină de spumat; 8 - ciuruitor; 9 - maşină de spălat
vesela; 10, 11, 12 - masă de producere; 13 - masă de producere cu cuvă; 14 - masă pentru veselă;
16 - dulap pentru veselă şi tejghea de transmitere; 17,18 - stelaj; 19,20 - suporturi; 21, 22 - cuve de
spălat
43
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Pentru laminarea aliatului în foi, e necesar să se instaleze o maşină de laminat aluatul, în secţiile
Cofetării cu capacitate mică, locul de muncă pentru pregătirea aluatului înj şi aluatului fraged poate
fi combinat cu locul de muncă pentru pregătirea aluatului cu droj cu condiţia efectuării acestor lucrări
în perioade diferite de timp. *f
Locul de muncă pentru pregătirea aluatului opărit şi aluatului pandişpan. Proc tehnologic
prevede prelucrarea termică a amestecurilor şi spumarea diverselor mase du componenţă. în legături
cu aceasta, la acest loc de muncă se instalează plită electrică s aragaz pentru prelucrata termică a
maselor de cofetărie, iar pentru spumare - maşina spumat sau robot universal. j
Locul de muncă pentru pregătirea masei de componente pentru articolele de cofeta a
umpluturilor şi tocătirilor. Prevede pregătirea glazurii de zahăr, a maselor de carame siropurilor
pentru combinarea articolelor, a diverselor creme, a farâmiturilor cu zair pandişpan, a jeleului
defructe, a masei din brânză dulce, a miezului de nucă sau de migd prăjirea miezului de mcă,
pregătirea coloranţilor alimentari pentru creme. Acest loc? muncă e necesar să fie organizat în
imediata apropierea de locul de muncă pentru pregăt' aluatului opărit şi a aliatului pentru pandişpan,
pentru a utiliza mai raţional echipament instalate aici. |
A ( A %
In secţiile Cofetăritcu capacitate mică, aceste locuri de muncă pot fi combinate. In âr caz
urmează să se asiguie o reglementare strictă a lucrărilor în timp. §
Locul de muncă pintru pregătirea semipreparatelor de ornare pentru articolele cofetărie, a
umpluturilor şi tocăturilor se dotează cu masă de lucru, instalaţie pe răcirea glazurii de zahăr, dulap
frigorific, precum şi cu dispozitive necesare pe~ strecurare, spumare, dozare.
Locul de muncă pentru coacerea articolelor se dotează cu dulapuri-cuptor, num cărora se
determină în funcţie de volumul şi sortimentul producţiei realizate şi de stelaj! mobile. |
Finisarea articolelor de cofetărie, de patiserie şi a cozonacilor se efectuează la locu muncă
dotat cu masă dt lucru, stelaje pentru păstrarea articolelor înainte şi după fason dulap frigorific. în
conformitate cu cerinţele sanitare, acest loc de muncă se organizează încăpere separată. f
Locul de muncă pentru spălarea inventarului se organizează de asemenea în încăp separată şi
se dotează ca mese de producere, cuve de spălat şi instalaţie pentru sterili unor tipuri de inventar.
Principalii factori care influenţează organizarea locurilor de muncă în secţiile de spăl a veselei
(fig. 3.11) sunt modalitatea de transportare a veselei folosite din sălile de comerţ' secţia de spălare;
ordinea livrării de apă fierbinte şi rece, precum şi evacuării apei folosi existenţa ventilării eficiente;
nivelul de dotare a secţiei; modalitatea de transportare a vese spălate la punctele de porţionare şi de
comercializare a producţiei finite; asigurarea protec muncii şi tehnicii de seciritate a muncii.
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Locuri de muncă Operaţii
pentru procese tehnologice Echipamente
Locul de muncă prevăzut pentru spălarea farfuriilor. Aici se efectuează următoarele operaţii:
eliberarea veselei de resturile de mâncare, sortarea ei şi spălarea în maşină, păstrarea veselei curate
(pe masă, pe stelaj, în dulap, pe căruciorul cu arc pentru păstrarea veselei), spălarea, uscarea şi
sterilizarea ustensilelor. Pentru efectuarea acestor operaţii, locul de muncă se dotează cu masă
pentru colectarea resturilor de mâncare, maşină de spălat vesela(tipul ei depinde de capacitatea
întreprinderii), cuve de spălat, masă sau dulap pentru păstrarea veselei curate.
Locul de muncă prevăzut pentru spălarea paharelor presupune efectuarea operaţiilor de
eliberare a paharelor de resturile de mâncare şi spălarea lor. Se dotează cu cuve de spălat cu
amestecătoare de apă.
Cuvele de spălat sunt obligatorii pentru secţia dată, în număr de cinci bucăţi.
Locul de muncă pentru spălarea tacâmurilor se dotează cu două cuve de spălat, stelaj sau mese
pentru păstrare.
45
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
4. DOTAREA TEHNICĂ A ÎNCĂPERILOR DE PRODUCERE
frigorific.
Utilajul mecanic, la rândul său, este divizat în următoarele clase:
S utilajul de spălat - maşini de spălat vesela, maşini de spălat produsele alimentare; utilajul
de sortare-calibrare - maşini de calibrare, de sortare, de cernut;
S utilajul de curăţare - maşini de curăţat rădăcinoase, peşte;
S utilajul de mărunţire-tăiere - maşini şi mecanisme pasatrice, râşniţe, mori, de tăiat produse
alimentare etc.;
S utilajul de amestecare-frământare - malaxoare, mixere, maşini de amestecat salata;
S utilajul de dozare-modelare - maşini pentru separarea materiei prime în porţii egale şi pentru
modelarea în forme bine determinate;
S utilajul de presare - mecanisme pentru obţinerea sucului din fructe;
S utilajul auxiliar - diferite utilaje de transportare şi păstrare a produselor alimentare.
Utilajul termic se divizează în:
S utilajul de fiert -cazane de fiert, autoclave, aparate de blanşare, de fiert crenvurşte etc.;
■S utilajul de prăjit - tigăi, friteoze, cuptoare pentru frigărui;
S utilajul de prăjit şi de copt - dulapuri de copt şi de prăjit;
S utilajul de încălzit apa - aparate de încălzit apa şi aparate defiert apa;
S utilajul auxiliar - marmite, tejghele calde, termostate, utilaj de transportare a bucatelor
calde.
Totodată, utilajul termic mai poate fi clasificat şi în funcţie de sursa de căldură utilizată şi de
metoda de prelucrare termică a produselor alimentare.
în funcţie de sursa de căldură utilizată de către utilaj, el poate fi electric, cu vapori de apă şi
cu combustibil.
Cele mai răspândite sunt utilajele electrice, graţie avantajelor multiple în comparaţie cu cele
cu flacără şi cu aburi: lipsa flăcării micşorează pericolul de incendiere, dispare necesitatea
acumulării rezervelor de combustibil, înlăturării produselor de ardere. în utilajele cu combustibil
(cu flacără) poare fi reglată numai cantitatea de căldură aplicată produselor, şi nicidecum
temperatura flăcării, ea rămânând neschimbată, dar aparatele termice permit reglarea temperaturii
suprafeţei de încălzire. Utilizarea energiei electrice în calitate de sursă de căldură permite
automatizarea completă a procesului tehnologic de tratare termică. Totodată este de menţionat că
unele aparate electrice sunt destul de inerte şi pentru obţinerea temperaturii necesare este nevoie de
timp, pe când în aparatele cu combustibil temperatura dorită a flăcării se obţine instantaneu.
Utilajul cu vapori de apă este eficient şi se recomandă de a-1 utiliza în cazul când ospătăria este
amplasată încadrai unei întreprinderi producătoare sau utilizatoare de vapori de apă.
în funcţie de metoda de prelucrare termică utilajele se deosebesc: prin suprafaţă (prin
mecanism de transfer), în volum (sub acţiunea câmpurilor electromagnetice) şi combinată.
Esenţa fizică a metodei de încălzire prin suprafaţă prezintă un complex de procese fizico-
chimice, de schimb de masă şi de căldură, biochimice etc., care se petrec în produs la aplicarea
căldurii prin suprafaţa produsului. Caracteristică acestui proces este direcţia contrasens a
gradienteior de temperatură şi de umiditate în produs. Deci, la această metodă de prelucrare termică
fluxul de umiditate împiedică deplasarea temperaturii în produs. Astfel, metodele de încălzire
posedă un şir de dezavantaje: durată mare a procesului, consum mare de energie termică, volum
mare de muncă.
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică f
48
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
0
'079 (b(h(b Ooo a
J— c
Ml
'//■'/////A v/v/////<///y//y/A w?/////////ys?7/77y/y//////A
L/ ■ui* nrr
m
1 1
Fig. 4.2. Dimensiuni modulate recomandate pentru utilaje termice: L= 500, 900,1000,1500 mm;
B=900 mm; H=900 mm
49
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Tabelul 4.1
Clasificarea capacităţilor funcţionale
Numărul convenţional Modul Dimensiunile capacităţilor funcţionale, mm
atribuit capacităţii
funcţionale Lungime Lăţime
0 2 650 530
1 1 530 325
2 2/3 354 325
3 1/2 325 265
4 1/3 325 176
5 1/4 265 162
6 1/6 176 162
7 1/9 176 108
(4.1)1 dr dx
unde:
t - temperatura, K; r -
timpul, s; x -
coordonata, m;
a - coeficientul de conductibilitate termică, m /s.
Ecuaţia (4.1) descrie transferul de căldură prin mecanism molecular (de conductibilitate|
termică) în diferite corpuri (solide, lichide şi gazoase) în condiţii diferite. Dar, această corelaţiei
1
este destul de complexă şi nu poate fi utilizată pentru determinarea temperaturii în funcţie dej alte
caracteristici. Pentru a obţine această posibilitate este necesar să fie rezolvată această! ecuaţie
pentru determinarea lui t, iar pentru aceasta este necesar, ca din mulţimea de fenomene] de
suprapunere să fie evidenţiată o grupă, care are caracteristici asemănătoare în anumitei intervale.
Această evidenţiere se îndeplineşte, utilizând condiţiile de univocitate, care includ; dimensiunile
geometrice ale corpului (forma lui), condiţiile de la etapa iniţială (punct dej referinţă), condiţiile de
interfaţă şi valorile coeficienţilor, care caracterizează aceste mărimi.
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
interdependenţă:
c = Xy,
unde c = 2,998-108 m/s este viteza luminii în vacuum.
Undele electromagnetice pot fi utilizate în alimentaţia publică pentru realizarea a treîj forme
de încălzire a corpului: infraroşie (I.R.), dielectrică (D.E.) şi de inducere (R.I.).
La încălzirea cu raze infraroşii şi la încălzirea dielectrică se încălzesc însăşi produsele ]
alimentare, pe când la încălzirea prin inducţie se încălzeşte partea electromagnetică utilajului (exp.
suprafaţa tigăii), de la care prin termoconductibilitate şi convecţie sej încălzesc produsele alimentare
propriu-zise.
Intervalul de pătrundere a radiaţiei infraroşii (1=1,0 ţikm) în produsul alimentar nu este prea
mare: pâine de grâu - 10 -12 mm; cartofi cruzi - 6 mm; carne de bovină - 4-6 mm.; Efectul prioritar
al acestui mod de încălzire constă în formarea unei cruste rumene la exteriorul produsului.
Proprietăţile dielectrice ale produselor alimentare sunt condiţionate de natura,; umiditatea,
temperatura produsului. încălzirea în câmpul electromagnetic de înaltă frecvenţi se bazează pe
încălzirea dielectricilor prin efect de polarizare. Se produce o încălzir| volumetrică uniformă, uşor
controlabilă, datorată disipării energiei electrice în căldură.
Fenomenele termice complexe pot fi explicate prin modalitatea de interacţiune aj diferitor
corpuri (produse alimentare, metale) cu câmp electromagnetic de diferită frecvenţă,; care, de altfel,
sunt determinate de anumite proprietăţi ale corpurilor şi câmpurilor.
53
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
sanitară, iar organele de lucru să se deconecteze uşor de la arborele conducător. Utilajul trebuie
să fie înzestrat cu mecanisme care împiedică accesul lubrifianţilor în camera de lucru sau pe
organele de lucru.
în conformitate cu cerinţele ergonomice, organele de dirijare ale maşinii (instalaţiile de pornire,
manivelele de comutare a vitezelor, mecanismele de reglare) trebuie să fie montate într-un loc
comod şi accesibil pentru personalul de deservire. Efortul aplicat organelor de dirijare nu trebuie să
depăşească 0,2 N.
Pentru a asigura cerinţele estetice ale utilajului, forma iui trebuie să fie netedă, iară proeminenţe,
adâncimi şi scobituri, iar culoarea să corespundă cerinţelor esteticii de producere.
Proporţiile corecte şi optime ale utilajului, simplicitatea formei lui, amplasarea comodă a
instalaţiilor de dirijare şi a elementelor de încărcare şi de descărcare în mare măsură contribuie la
sporirea productivităţii muncii şi uşurează munca personalului de deservire.
Parametrii tehnici principali ai unui utilaj tehnologic sunt acele mărimi care îi determină
performanţele.
Pentru concepţie-proiectare, parametrii principali constituie setul minim de date care trebuie să
fie indicate în temă sau să fie adoptate funcţie de destinaţia maşinii, cu scopul efectuării calculelor de
proiectare tehnologică şi a celor de dimensionare-verificare. Pentru exploatare setul parametrilor
tehnici principali reprezintă acele mărimi, care determină dacă pentru o lucrare dată, fiindu-i precizat
tipul, maşina respectivă corespunde sau nu.
Numărul şi chiar natura parametrilor diferă funcţie de tipul şi complexitatea maşinii. Cu toate
acestea două sunt comune tuturor utilajelor tehnologice din panificaţie şi anume: productivitatea
(indice cantitativ) şi consumul de energie sau puterea maşinii (indice calitativ).
Prin productivitate (0 se înţelege cantitatea de materie primă sau producţie prelucrată într-o
unitate de tip. în funcţie de starea fizică a producţiei, productivitatea se măsoară în kg/s, rrrVs, un/s.
Se deosebesc productivitatea teoretică, productivitatea tehnică şi productivitatea de exploatare.
Productivitatea teoretică - cantitatea de materie primă sau producţie pe care maşina este în stare
s-o prelucreze într-o unitate de timp pentru cazul când ea funcţionează într-un regim neîntrerupt şi
staţionar. Totodată producţia elaborată corespunde tuturor cerinţelor tehnologice.
în utilajul cu acţiune discontinuă productivitatea este direct proporţională cantităţii de producţie
elaborată şi invers proporţională duratei ciclului de lucru, deci:
Qt=mz = -~ = ^ , (4.2)
1 L
i i
unde: m - cantitatea de producţie elaborată de maşină pe parcursul ciclului de lucru;
z - numărul ciclurilor într-o unitate de timp;
54
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
VoPv<P
Q,
(4.5);
1 Tt+Tp+Td
m; atunci:
unde:
1
(4.7) Q,
Tt 7) T, T,
Deoarece valoarea ciclului delucru se determină ca
raportul dintre lungimea camerei
lucru şi viteza cucare producţia o parcurge (Ti = ^/uo), formulaproductivităţii teoretice a
utilajului cu acţiune continuă va fi:
Q, = Fu*P/P • (4-8|
55
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică f
56
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
K.ui T,
(4.10)
Tl+^Jt+Tr
ef
(4.13)
unde: Ni - puterea necesară deplasării organului de lucru, în W;
N2 - puterea necesară prelucrării producţiei, în W;
Pol - efortul aplicat organului de lucru, în N;
Ppr- efortul aplicat producţiei, în N;
u - viteza liniară, respectiv a organului de lucru sau a producţiei, în m/s; co - viteza
unghiulară, respectiv a organului de lucru sau a producţiei, în m/s.
Pentru determinarea energiei mecanice totale, aplicată arborelui mecanismului de acţionare, se iau
în considerare şi toate pierderile de energie în mecanismele de transmisie şi de acţionare.
(4.14)
57
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Sunt elaborate cerinţele cu caracter normativ, care se referă la distanţele minimi admisibile
dintre unităţi de utilaje, dintre utilaje şi pereţii încăperii. Aceste dimensiuni trebuie să constituie:
- distanţa de 0,4 m între utilajul mecanic şi perete;
- distanţa de 0,7 m între diferite unităţi de utilaj mecanic;
- 0,8 m între centrele maşinilor de curăţat rădăcinoase la o amplasare paralelă;
-1,0 m între maşina de spălat vesela şi perete;
- 0,6 m între dulapurile electrice de cofetărie;
m
- distanţa de 0,5 m între utilajele termice specializate (tigăi, friteoze);
- distanţa de 1,5 m între centrele cazanelor electrice;
- distanţa de 0,9 m între marmitele (din partea deservirii) şi mesele de lucru, sau peretele pe di
altă parte;
- distanţa de 1,8 m dintre marmite amplasate paralel;
- distanţa de 0,05 m dintre perete şi utilajul auxiliar (la geamuri - 0,2 m);
- distanţa de 0,1 m dintre utilaje auxiliare.
La amplasarea utilajului în secţiile de producere trebuie de asigurat spaţiul suficient
transportării fară obstacole a producţiei şi deplasării personalului:
între liniile utilajului auxiliar la o amplasare pe ambele părţi ale locului de muncă s admite
spaţiu nu mai mic de 1,3 m, pe o parte - 1 m; între perete şi locul de muncă a persoanei din secţia
Legume - 0,8 m; între liniile mecanizate de pe părţile laterale ale: conveierului - 2,5 m, de pe partea
frontală - 0,8...1,0 m; în locul de întoarcere electrocarului - 3,0 m.
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
în încăperile de depozit utilajele se amplasează, luând în considerare asigurarea circulaţiei
normale şi accesul liber al aerului în încăpere. Distanţa dintre utilaj şi perete, dintre diferite unităţi ale
utilajului se admite de 0,1 m. Utilajul se amplasează la o distanţă nu mai mică de 0,4 m de la aparatele
frigorifice. Lăţimea trecerii principale în depozit trebuie să constituie 1,5 m la întreprinderile cu o
capacitate mai mare de 200 locuri şi 1,2 m la întreprinderile cu capacitate de până la 200 locuri,
lăţimea trecerilor auxiliare este de 0,7 m.
în încăperile agregatului frigorific lăţimea trecerii principale şi distanţa de la panoul elcctric până
la părţile proeminente ale maşinii trebuie să fie nu mai mică de 1,5 m, distanţa dintre părţile
proeminente ale maşinilor trebuie să fie de 1,0 m.
în sala de comerţ utilajele de pe linia de distribuire se amplasează în corespundere cu direcţia
fluxului de consumatori. Pentru consumatori se asigură accesul liber către linie şi mese. Se ia în
considerare şi direcţia fluxului de veselă curată şi veselă utilizată.
Lăţimea trecerilor în săli se determină în corespundere cu distanţa dintre spetezele scaunelor (la
depărtarea spetezei scaunului de masă la distanţa de 0,5 m). Distanţele dintre mese trebuie să fie
suficiente pentru asigurarea comodităţii deplasării consumatorilor şi a personalului de serviciu; în caz
de necesitate, să asigure evacuarea rapidă a consumatorilor din sală.
Mesele în sală pot fi aranjate în rânduri paralele, pe diagonală sau în grupuri dispuse la intervale
egale. La aranjarea meselor o mare importanţă o are configuraţia sălii, amplasarea geamurilor, uşilor,
bufetului, locului de distribuire etc. în sălile restaurantului cu configuraţie dreptunghiulară
preponderent se utilizează amplasarea meselor pe diagonală. în întreprinderile de alimentaţie publică,
care deservesc în mare măsură muncitori, studenţi, mesele dreptunghiulare se amplasează
perpendicular trecerii principale, iar scaunele se plasează numai de-a lungul mesei. Acest mod de
aranjare a meselor permite de a utiliza mai eficient suprafaţa sălii şi de a asigura accesul liber al
consumatorilor şi al personalului de deservire la masă. /
Distanţa dintre perete şi mese trebuie să constituie nu mai puţin de 0,4 m.
La întreprinderile cu autodeservire în sală, de obicei, intră şi linia de distribuire. Distanţa de la
linia de distribuire până la cea mai depărtată masă nu trebuie să depăşească 20 m. Distanţa dintre
tejgheaua de distribuire şi barieră (perete decorativ) trebuie să fie de 0,7 m. Lăţimea spaţiului de lucru
a liniei de distribuire trebuie să constituie nu mai puţin de 1 m. Instalaţiile de comercializare automată
se amplasează în sală la o distanţa de 1,2 m de la perete, până la mesele apropiate - nu mai puţin de 2
m.
în întreprinderile de alimentaţie publică cu deservirea prestată de chelneri, lăţimea încăperii de
distribuire a bucatelor este de nu mai puţin 2 m - în cazul amplasării tuturor încăperilor legate cu
procesul de deservire, pe de o parte, şi nu mai puţin de 3 m - în cazul amplasării încăperilor sus -
numite din două sau mai multe părţi.
Dimensiunile ferestruicii de distribuire a bucatelor în secţia Bucate calde se calculează conform
normei: 0,025 m pentru un loc în sală; pentru secţia Bucate reci - respectiv 0,01 m pentru un loc în
sală. Lăţimea ferestrei de distribuire variază între 0,75 şi 0,8 m, înălţimea fiind de 0,9 m.
4.2.2. Montarea utilajului
62
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
1600
o
o 100 L 10
0 J-3
100 650 400
2 Xi
,100
>0 8
O
o >0
o 4>
8
>0
C
M
<
N
\
1100
2250 800
c;
O
Oi
63
Organizam şi dotarea telnică a unităţilor de alimentaţie publică
E3F, 380/220,11.5KWt
h=90
2250
o
o AR W '
/t h=5° 650
400
100
fit
o
102 /
oo IM
o ~
o r
O
o
in
o
oo
o I
oo
00
o
o
>n
—
©
oo E3F, 380/220, 9.4KWt K/E3F, 380/220, 12KWt
h=50 ................ h=100
Fig. 4.5. Scheme de reper cu indicarea parametrilor reţelelor de alimentare
64
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
o
Ţ o
€
<N O
,;
d
-
a 000
- masa, kg
Variante de amplasare
E de la DEM
1100 30Q h - 450
h-1500
E de Ia DEM
h - 450
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
———
-
200
440
( € v!
«1000 ,
620 J
amplasare
65
Organzarea şi dotarea tehnică o unităţilor
de alimentaţie publică
amplasare
6«
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
kw
- productivitatea, kg/h
Variante de amplasare
ii
:
h-50
67
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Vedere generală
1340
Schemă de reper
1575
Caracteristica tehnică
- productivitatea, kg 800;
- motorul electric
-puterea, kWt 1,1;
- tensiunea curentului
electric, V 380/220;
- caracterul curentului
electric alternativ, trei faze;
- dimensiunile de gabarit 825x750x1370;
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
- masa, kg 160.
E, 3F; 380/220; 1,1
kW de la priză
Variante de amplasare
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Maşină de curăţat cartofi tip $îOK-125
Vedere generală Schemă de reper
h-150
Cerinţe către montare Caracteristica tehnică
Variante de amplasare
A.R.; 1/2" A.R.; ’/Î" robinet
A.R.; Vi
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Maşină de curăţat carfofî tip MOK-250
Variante de amplasare
h-800
1130
A.R.: 1/2" robinet
h-800 E, PC;
0,6 kW A.R.: Vi robinet
h-1500 h-
Organizarea şi dotarea
tehnică a unităţilor de
alimentaţie publică
Caracteristica tehnică
- motorul electric
- puterea, kWt
- tensiunea curentului electric, V
- caracterul curentului electric
- dimensiunile de gabarit
- masa, kg
£
Destinaţia
maşina este destinată pasării fine a
produselor fierte (fructe, legume, came,
/
peşte, brânzeturi)
Variante de amplasare /
/ ' \E, 5,5 kW
IM h - 50
/ /./ / y , / /
/ o
410 o
oo / (N
oo /
/
/
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
o
o
00
h-50
h - 70
Organizarea şi dotarea
tehnică a unităţilor de
alimentaţie publică
Vedere generală
Schemă de reper
Variante de amplasare
Friteoză electricăJl>3-20-Ol
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Vedere generală Schemă de reper
Variante de amplasare
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Dulap de prăjit IH3K3--0.51-01
Schemă de reper
Vedere generală
o <N
o
n
<£>
800
dulapul se montează pe un
suprafeţelor ,;
8 0
fierbinţi 4;
postament mai înalt decât - volumul cuvei, dm3 380/220;
podeaua; - puterea, kWt alternativ, trei faze;
utilajul electric în mod obligatoriu - numărul elementelor electrice 500x800x980;
se uneşte la pământ, conform - tensiunea curentului electric, V 750.
cerinţelor protecţiei muncii; de - caracterul curentului electric
prevăzut mijloacele de protecţie - dimensiunile de gabarit
Variante de amplasare
75
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Modele de planificare ale liniilor tehnologice
Fig. 4.6. Linie tehnologică formată din utilaje secţionat modulate: l-masă cu cuvă montată CMBCM; 2-masă de producere
CII-1470; 3-masă pentru instalarea mecanismelor CMMCM; 4-masă cu casete pentru omare C03CM-2; 5-cântar cu cadran BHY-2; 6-
documentaţie tehnologică
Fig. 4.7. Linie tehnologică formată din utilaje în baza capacităţilor funcţionale: 1- dulap de
coacere; 2-supîiment; 3- coş de ventilare artificială; 4- tigaie; 5-plită
4.4. Modalităţi de optimizare a planului secţiei şi de perfecţionare a procesului de
producere
76
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Pentru optimizarea regimului de lucru în secţie, se folosesc diverse forme de înregistrare şi analiză a
materialului factologic.
Diagrama de utilizare a timpului de lucru pe parcursul schimbului prezintă o diagramă comparativă, care
indică (în unităţi de timp) timpul, utilizat pentru diferite categorii de operaţii, exprimat în unităţi absolute,
proporţii sau procente. Aceste diagrame pot fi atribuite activităţii de producere a lucrătorilor, modalităţii de
utilizare a utilajelor sau modului de utilizare a unui produs alimentar.
Analiza activităţii de producere a unui lucrător include (ca stadiu iniţial) observarea şi înregistrarea diverselor
operaţii, îndeplinite în diferite intervale de timp pe parcursul schimbului de lucru, cu scopul obţinerii unei
informaţii complexe. Variantele de operaţii tehnologice, care pot fi studiate, sunt destul de numeroase şi pot fl
împărţite în trei categorii:
- de transportare şi transmitere- deplasarea lucrătorului, transmiterea produselor şi veselei pe traseu;
- de prelucrare - inspectarea, cântărirea, prelucrarea prealabilă, prelucrarea termică, modelarea, ornarea,
servirea;
- auxiliare - menţinerea curăţeniei în secţie, spălarea, aşteptarea, (fig. 4.8).
Analiza diagramei de utilizare a timpului de lucru pe parcursul schimbului de lucru poate constata pierderi
mari din cauza planificării inexacte a secţiei (timp exagerat, rezervat operaţiilor de transportare) sau pierderi mari
de timp pentru operaţii auxiliare (timp exagerat rezervat operaţiilor de spălare, aşteptare) din cauza organizării
incorecte a procesului de producere în secţie etc.
Diagrama de întrebuinţare a utilajului pe parcursul schimbului de lucru indică
• A
modalitatea de întrebuinţare a utilajului pentru îndeplinirea unor operaţii tehnologice. In diagramă se indică timpul
de repaus al utilajului, timpul, folosit pentru reglarea, montarea (mecanisme de schimb, dispozitive), utilizarea
productivă pentru prelucrarea produselor de alimentare, spălare şi alte operaţii neproductive (fig. 4.9).
Diagrame de acest fel remarcă lipsa unor utilaje adecvate (timp exagerat rezervat unor operaţii de spălare şi
operaţii neproductive), sau folosirea ineficientă a utilajului (timp exagerat rezervat stării de repaus cauzat de lipsa
unui instructaj respectiv) etc.
Pentru optimizarea planului şi regimului de lucru în secţie sunt acceptabile harta şi diagrama traseului de
lucru ale lucrătorului, care prezintă o informaţie, privind distanţele parcurse de lucrătorii secţiei de prelucrare şi
numărul operaţiilor tehnologice îndeplinite în secţie.
Traseul de deplasare (traseul de lucru) al lucrătorului (fig. 4.10) poate fi elaborat conform următoarelor
modele:
a) conform studiilor de frecvenţă, se înregistrează frecvenţa (în timp) deplasărilor lucrătorului spre utilaj,
masă, lavoar;
b) conform distanţelor parcurse, se înregistrează distanţele între utilaj şi distanţa totală pe care o parcurge un
lucrător sau câţiva lucrători într-un interval de timp;
77
Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică
Secţia. Data. Timpul de lucru de la. până Ia.,
- omare, realizare
Operaţii auxiliare
- curăţenie / spălare
- aşteptare
- control etc.
io 20 30
Amplasare.... Data...
Timpul, ore 0 1 2 34
Fig. 4.10. Traseul deplasării lucrătorului în secţia Bucate calde. Utilaje în secţie: 1 - plită electrică
II3CM - 4; 2 - tigaie electrică C3CM - 0,2; 3 - dulap frigorific IIIX - 0,56; 4 - robot mecanic ny -
0,6; 5 - cântar 1IIM - 150; 6 - masă de producere C - 2A; 7 - masă cu cuvă C - 7AJI
Diagrama mişcărilor de rută ale lucrătorului.... Diagrama traseului de circulaţie a produselor alimentare
Secţia.. Denumirea bucatelor...
Secţia.... Denumirea bucateilor...
începutul Spaţiul
înregistrării înregistrării începutul Spaţiul
Distanţa, Timpul, s Descrierea operaţiei înregistrării înregistrării
m
(La compararea etapelor de circulaţie ale produsului
alimentar se alcătuiesc două diagrame)
5 fŢ> Spre stelaj (cămară) Lapte -----
(p Alegerea cratiţei In
5 E> Spre frigider 21
frigider
© Măsurarea laptelui
Măsurar
8 E> Spre plită
încălzirea laptelui
e Spre
1 50 (*) Grăsime
10 Lp> Spre depozit Făină ţ plită
ş Verificarea făinii şi grăsimii în depozit încălzire
Cântărirea Repaus
8 ijS Spre plită Grăsime O Cântărire
SG [6J încălzirea grăsimii 120g
300 0 Amestecarea cu făină, Făină încălzirea
fierberea 120g I grăsimii
300 Adăugarea laptelui fierbinte,
fierberea Fierberea
7 Spre marmită cu făină
Păstrarea / realizarea Amestecare
etc.
Totaluri: 0 operaţii - 1 5 , printre Fierber
o e
timpul □ care: transportare - 6
1110 s; D control -1 aşteptare, Păstrar
distanţa V repaus -1 păstrare, e,
53 m. realizare -1
realizar
e
79
de rută ale lucrătorului produselor alimentare
Organizarea şi dotareaşitehnică
Organizarea dotareaatehnică
unităţilor de alimentaţie
a unităţilor publică
de alimentaţie publică
c) conform amplasării, se indică ce fel de utilaje trebuie amplasate consecutiv din motiv i
de frecvenţă înaltă sau din altă cauză; *
d) conform complexităţii, se iau în considerare câteva aspecte de planificare ale secţiei | sau de
organizare a procesului de producere în secţie şi poate fi propusă o schemă de amplasare a utilajului în
dependenţă de gradul de importanţă al utilajului pentru secţia dată.
Traseul de deplasare al lucrătorului este util în cazul reorganizării locurilor de lucru. Harta de deplasare
se foloseşte ca date iniţiale şi la proiectarea ÎAP. Analizând un se trasează modalitatea de comunicare dintre
diferite sectoare. Se modifică locurile dc muncă: până ce se acceptă o variantă optimă.
Diagrama mişcărilor de rută ale lucrătorului (fig. 4.11) furnizează informaţie referitor la numărul de
deplasări efectuate de lucrători de la un utilaj la altul în timpul pregătirii bucatelor şi reliefează specificul
operaţiilor tehnologice de tratare a produselor alimentare. Prin cifre se indică timpul de îndeplinire a unei
operaţii şi respectiv, distanţa parcursă de lucrător. Aceste date sunt necesare pentru optimizarea mărimii
sectorului de producere şi intensităţii amplasării anumitor accesorii (instrumente, mecanisme, produse etc.)
în zona de lucru.
Diagrama traseului de circulaţie a produselor alimentare (fig. 4.12) este necesară concretizării
condiţiilor şi modalităţilor de păstrare, procesare şi realizare ale produsului alimentar în scopul conservării
sau punerii în valoare a potenţialului nutritiv, energeticj metabolic al acestuia.
81
Bibliografie
1. Hotărârea guvernului Republicii Moldova „Cu privire la aprobarea Regulilor de bază ale
comerţului cu amămentul şi activităţii în sfera alimentaţiei publice pentru agenţii
antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova” N°49 din 24.01.94 (MO N°l/28 din
30.04.94).
2. Hotărârea guvernului Republicii Moldova „Despre aprobarea Regulilor de organizare a
preparării şi comercializării produselor şi prestării serviciilor în alimentaţia publică şi a
Regulilor de clasificare a întreprinderilor de alimentaţie publică pe categorii de încadrare după
nivelul de service” K°770 din 17.11.95 (MO RM 3^217-18/112 din 21.03.96). Anexa nr.l.
3. Lege cu privire la regulamentul interior. Aprobată de Parlamentul Republicii Moldova din
Ns749 din 23.02.96.
4. Ordinul Ministerului Economiei Republicii Moldova „Cu privire la aprobarea actelor
normative ce reglamentează activitatea agenţilor economici din sfera alimentaţiei publice”
N°251 din 23.01.02 (MO RM nr. 21-22 din 05.02.02).
5. M. Bemic, V. Niculin, A. Deatlov. Utilaj tehnologic al întreprinderilor alimentaţiei publice. -
Chişinău, U.T.M.: 1996, - 32 p
6. C. Florea. îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică. - Bucureşti, Ed. Tehnică: 1988,
- 270 p.
7. M. Mocanu. Dicţionarul lucrătorului din alimentaţia publică. - Chişinău, C.N.T.: 1996, - 93 p.
8. I. Nicolae Niculescu. Progresul tehnic în agricultură şi industria alimentară. - Bucureşti, Ed.
Ceres: 1988, -232 p.
9. S. Stavrostin. Practica serviciilor în restaurante şi baruri. - Bucureşti, Ed. Tehnică: 1996,
- 308 p.
10. Gh. Ciumac, O. Deseatnicov. Tehnologia alimentaţiei publice. îndrumări metodice privind
elaborarea lucrărilor şi proiectelor de diplomă. - Chişinău, U.T.M.: 2000.
11. TOCT 2.301 EjiţHHaa CHCTCMa K0HcrpyKT0pcK0H AOKyMeHTaijHH.
12. TOCT 2.1183 -75 rpynnoBBie h 6a30Btie KOHCTpyicropcKHe /ţoicyMeHT&L OopMa 2.
rpynnoBaa cneiţH^HKauHfl oGopyqoBaHHJi.
13. CHnn II-JI.8-71. CTpoHTejiBHBie HopMbi h npaBHJia. HacTB II, Pa3flen JI. FjiaBa 8.
npeflnpHaraa o6mecTBeHHoro mrraHHS. HopMBi npoeKTHpoBamia.
14. CHnll II-r.3-62. CTpoHTejiBHBie HOPMBI H npaBHJia. HacTB II, Pa3aeJi T. TjiaBa 3.
15. HopMbi ocHameHHH npe^npnaTHH o6mecTBeHHoro nHTaHM ToproBO-
TexHOJiorHHecKHM oSopy^oBaHHeM.
16. B. B. EejioSopoflOB, JI. H. Top^oH. TenjioBoe oSopyzţoBaHHe npeanpHKTHH
oSirţecTBeHHoro nHTaHHH. -M., SKOHOMHKa: 1983, - 303c.
17. B. X. EepflHHeBCKHH, B. H. KapceKHH. IIpoeKTHpoBaHHe npe/ţnpHATHH
o6mecTBeHHoro nuTaHHa. - KneB, Bnma imcona: 1988, - 207 c
18. H. A. BbijiHHCKaa, F. X. JleencoH. MexaxiHMecKoe 060py^0BaHHe npeflnpnaTHH
oSmecTseHHoro nHTamra h ToproBJiK. - M., 3ic0H0MHKa: 1985, - 296 c.
19. B. H. KapceKHH. OCHOBBI npoeKTHpoBamra H HHrepBep npe^npMTHH oSmecxBemioro
mnaHHH. - KneB, Bnma niKOjia: 1983, - 207 c.
20. B. n. Kjhohhhkob, B. A. KopHeeB, K). C. KocTBuieB, B. II 3^o6hob. OSopy^oBaHHe
npeAnpnaTHH o6meciBeHHoro mixaHHa. - M., 3K0H0MHKa: 1985, - 230 c.
21. B. O. KoKypHH, B. H. ^HKOJiOAKOsa, JI. H. TyceBa. CeKtţHOHHoe oSopyzjoBaHHe
npe^npHaTHH oSmecxBeHHoro mixamM. - M., 3KOHOMHKa: 1969,134 c.
22. O. JIoycoH. IIpeflnpHaTM oSmecxBeHHoro mreaHira. - M., Cxpoimsflax: 1987, - 202 c.
23. MexaHHHeeKoe h xemiOBoe 060pyiţ0BaHHe npeflnpnaTHH oSmecxBeHHoro rorrarnw. /
ABTopBi-cocxaBHTejiH: H. T. YjieăcKHH, P. H. YjiexîCKaa / (Cep. "YHeOHHKH XXI
BeKa"),
- Poctob h!JX, h3^-bo "OeroHcc": 2000, - 480 c., ISBN 5-222-01445-2