Finante Cursuri c1-5

| Universitatea „Alexandru loan Cuza“ laşi
7 Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Finanţele afacerilor
Lect. univ. dr. Anca Elena Afloarei Nucu
Criterii de evaluare
Nota finală:
* Evaluare pe parcurs — 50% (nu exista conditie de minim 5);
* Nota examen sesiune — 50% (examen tip grila, minim 5).
Evaluarea pe parcurs este formată din următoarele componente
|. Lucrare de verificare pe parcurs 50%

săptămana a g-a (28/29 noiembrie 2023, ora 16.00)
II.
| Proiect 50%
|
III. Participare activă la tema de seminar/curs Bonus
Contact curs/ seminar:
anca.afloarei.nucu(Quaic.ro
„C804B
Capitolul 2. Finanţele afacerilor —cadrul general
de abordare
. a ud | ui
1.1. Forme juridice de organizare a afacerilor. Delimitări conceptuale
1.2. Importanţa întreprinderilor în economia de piață
$ A - . A . . +
* 1.3. Funcţia financiară a întreprinderii
Cele mai comune trei forme juridice de organizare a afacerilor sunt:

* Afacerea proprietate individuală
„| e Afacerea în parteneriat
* Corporaţia
Implicații:
* gradul de expunere la risc al proprietarilor
* alegerea sursei de finanțare
* modul de impozitare al profitului
„Afacerea proprietate individuală -> este o afacere deținută și condusă de o singură

! persoană
* Sunt ușor de înființat
* Proprietarul are răspundere personală nelimitată pentru oricare dintre datoriile
firmei. De asemenea, toate bunurile personale pot fi urmărite de creditori până la
recuperarea integrală a datoriilor
* Viaţa unei întreprinderi individuale este limitată la durata de viaţă a proprietarului.
De asemenea, este dificil a transfera dreptul de proprietate asupra unei
întreprinderi individuale
Toţi partenerii sunt răspunzători pentru datoriile firmei. Un creditor poate cere
oricărui partener rambursarea datoriilor restante ale firmei.
le Parteneriatul încetează la decesul sau retragerea oricărui partener unic, totuși
partenerii pot evita lichidarea dacă contractul de parteneriat prevede alternative
tări conceptuale
1.4, Forme juridice de organizare a afacerilor. Delimi
ji Corporaţia-> entitate creată prin lege, persoană juridică care poate Ineela Eontipete şi
poate avea bunuri în proprietate, Juridic, această formă de organizare a ata presupune
o separare faţă de proprietari şi/sau managerii sal.
* Proprietatea poate fi divizată în părți de capital social, situație care creează posibilitatea
unui transfer mult mai uşor decât în celelalte două forme de organizare prezentate
anterior;
* Proprietarii unei corporații sunt acționarii acesteia, a căror proprietate ia forma fie a
acţiunilor comune, fie a acțiunilor preferenţiale
Acţionarii unei corporaţii beneficiază de răspundere limitată. Pierderile lor sunt limitate
la suma pe care au investit-o în firmă atunci când au achiziționat acţiuni. Răspunderea
limitată reduce riscul acţionarilor, situație care conduce la sporirea activelor.
Posibilitatea de a atrage rapid şi în volum mare de capital, urmare a unei bune legături cu
piața financiară, fapt care creează premise favorabile pentru sporirea valorii
intreprinderii,
Prezintă o lichiditate mult superioară afacerilor în parteneriat, conferind acestora o mai
ună bonitate pe piață
rme juridice de organizare a afacerilor

în Romania
Societatea comercială ->persoana juridică creată în baza unui contract prin care două
Sau mai multe persoane fizice sau juridice se asociază pentru ca, prin aporturile
individuale aduse şi prin săvârşirea de acte sau fapte de comerţ, să obţină un profit pe
care să-l împartă între ele.
"|* Societate în nume colectiv (General Partnership)
P nu este necesarun capital minim.
P 2 sau mai mulţi acţionari, cu răspundere nelimitată și solidară
* Societate în comandită simplă (Limited Partnership)

P nu este necesar un capital minim
Pare cel puţin doi participanţi. Unul, denumit comanditar,
este deţinător de capital, pe care-l pune la dispoziția
celuilalt, numit comanditat (care este întreprinzătorul), contra unei părţi din profit, fără ca el să îşi
asume vreo
obligație comercială şi obligaţii băneşti mai mari decât aportul de capital. Comanditatu
l este asociat în nume
colectiv şi răspunde pentru anyajamentele societăţii cu întregul
patrimoniu.
[ri 1.1. Forme juridice de organizare a afacerilor. Delimitări conceptuale
||
Societate cu răspundere limitată (Limited Liability Company)
» capitalul social este împărţit în părţi sociale egale
Pam
j
Fe i
Ş
P poate avea intre 1 si go de actionari, care răspund în limita aportului la czp italul social.
“af, -
bi
, Societate pe actiuni (Joint Stock Company)
ui P capitalul minim nu poate fi mai mic de 9o.ooo RON.
] - . . . - .
P trebuie să aibă 2 sau mai mulți acționari, care răspund în lirnita acțiunilor subsc SE,
Societate în comandită pe actiuni (Company Limited by Shares)

>» capitalul minim necesar nu poate fi mai mic de 90.000 RON.
P trebuie să aibă minimum 2 acţionari.Comanditarii nu au autoritate de management şi nu 5
s case
sis
responsabilipentru datoriile parteneriatului. Ei răspund în limita acțiunilor subscrise.

e Sucursală (Branch)
P nu este nevoie de capital sau de acționari pentru înființarea unei sucursale în Ro
za
E,
Si Si
9
8
3
-
fiind răspunzătoare pentru sucursala sa.
soană Fizică Autorizată (Sole Entrepreneur)
este nevoie de depunerea unui capital social, unicul antreprenor fiind, ce ase
SETNenNea, Ss TU
A
)
! Să se stabilească suma care urmează a fi achitată de trei asociați 9
la o afacere în parteneriat, ştiind că fiecare a investit câte 10.000
RON într-o afacere care ulterior a falimentat şi în urma căreia au
rămas datorii de 210.000 RON.
Rezolvare
.
Într-o afacere în parteneriat, proprietarii au răspundere nelimitată pentru rambwsarea
datoriilor generate de aceasta. Datoriile pot fi plătite de cei trei asociaţi în proporţii egale cu
sumele investite de ei în afacerea respectivă (adică 30%), până la achitarea integrală a sumei
de 210.000 RON, deci câte 70.000 RON fiecare. Dacă doi din cei trei asociaţi sunt însc Kmi dp
atunci al treilea va suporta integral datoria de 210.000 RON.

* Dacă afacerea era organizată sub forma corporației, atunci pierderea suferită de cei trei
acționari din exemplu ar fi fost de 10.000 RON, atât cât reprezintă sumele investite în ectiun
Acest fapt se produce datorită răspunderii limitate care funcţionează în codru corporației.
onceptul de întreprindere
e
O organizaţie
i = =
alcătuită
a .
din una sau mai
.
multe persoane care
> $e
desfăşoară activități
MaMna-
economice, utilizând, de regulă, mijloace economice, în vederea obţinerii de profit

un grup de persoane, organizate potrivit anumitor cerinţe juridice, economice, tehnologice
şi manageriale, care concep şi desfăşoară un complex de procese de muncă, folosind cel
mai adesea şi anumite mijloace de muncă, concretizate în produse şi servicii,
în vederea
obţinerii unui profit, de regulă, cât mai mare.
orice entitate angajată în activități economice, indiferent de forma juridică de
constituire, potrivit reglementărilor Comisiei Europen
e
iasi ui determinant în definirea întreprinderii este activitatea economică şi nu forma
juridică.
Tabel 2. Delimitări conceptuale privind IMM-urile
asia [= Numărde Cifra

de afaceri anuală Totalul bilantului anual
ada angajati.
< so milioane EUR < 43 milioane EUR
< 10 milioane EUR <10 milioane EUR
Sursa: Comisia Europeană, Manualul utilizatorului pentru definiția IMM-urilor, 2015, p. 10

de intreprinderi
Start up: întreprinderi infinţate de maxim 3 ani
Unicorm: firmă a cărei valoare (de piață) a depăşit valoarea de 1 mld USD
* Firme cu crestere rapidă: firme ce inregistrează o creştere medie anuală mai mare de 20% pe
an pentru o perioadă de 3 ani consecutiv
What is a Gazelle Company?

* Gazele: subsetul firmelor cu creştere rapidă cu
pană la 5 ani
* Soarecii: întreprinderi mici si mijlocii care au 1-2 angajati
Elefantii: firme mari cu mai mult de 500 angajați

Since the late 19805, a huge number of gazele
companies have been hitech or Internet firms.
A yourg compary set gre by over 20% for & SICCESSe pears
în She first year, & had sales of over $1 mil
2.2. Importanţa întreprinderilor în economia de piaţă
Ta=bel 2. Numărul intreprinderilor, a valorii adăugate şi a angajaţilor în anul 2020 în cadrul EU-27
199.362 22.596.457 40,843 22.567.300
3.7% 09% 99.8% 02% 100%

1.071.196. 1.087613 3.338.285
33 2.956.544 294.829
1876 IP 173% 3% 4743“ 100%

„36.938.339 25.313.006. -20. 130.548. 82.432 093. SIR 358.284 —126.790.377
|
tui
az 29, 2% (fs 13. gs 65% 3304 100%

&
PR ret nun n „p.9

în economia de piață
1.2. Importanţa întreprinderilor
Fig 1. Evolutia numarului de intreprinderi in Romania in perioada 2008-2022

(total; 2022-estimare)
600 ooo
————
O
Soo 000 s—
IDR ei
u0t:050 =
300 000
200 000
100 000
o
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics/small-and-mediumn-sized-enterprises
Fig. 2. Evolutia valorii adaugate generate de intreprinderi in Romania in

perioada 2008-2022 (milioane EUR; 2022- estimare)
| 60000
S7 130
ȘI 995
50 000
me
40 000 p."y
32 642 e.
A_20.947 a
3 0 000 = i 28 8 419
39
20 000
10 000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics/small-and-medium-sized-enterprises
Fig. 3. Evolutia numarului de firme cu crestere rapida

in Romania in perioada 2042-2019
„1533 1490
00 356 1257
“2184
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2028 2019
Tabel 3. Ponderea pe sectoare a firmelor cu crestere

rapida in Romania in perioada 2012-2019 (% din total)
2015 2016 2017 2018 2019
2012 2013 2014
27.9% 23.8% 22.8% 22.1% 18.6%
Industrie 321.0% 30.3% 31.8%
10.8% 10.7% 8.9% 9.1% 12.4%
Constructii 11.4% 8.8% 8.0%
252% 241% 26.0% 25.2% 26.65% 28.3% 27.9% 27.4%
Comert 41.6%
36.7% 34.2% 36.0% 39.0% 40.0% 421.0%
Servicii 32.4%
s/small-a nd-medium-sized-enterprises
ursa: https:/Jec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistic
1.3. Funcţia financiară a întreprinderii

Funcţia financiară
totalitatea raporturilor ce privesc constituirea şi utilizarea capitalurilor întreprinderii
> capacitatea finanţelor întreprinderii de a mijloci procurarea, administrarea, utilizarea
esurselor băneşti destinate investiţiilor şi exploatarii, inclusiv controlul şi reglarea
acestora
D SN
* decizii de finanțare
"dej ojolzi zilele: il e: 0), SA
* decizii de investiţii
J
* tratarea şi difuzarea informațiilor necesare gestiunii
întreprinderii a
* acordarea de asistenţă de specialitate celorlalte funcţii ale
acesteia Ș/
A
* activitățile financiare ale întreprinderii trebuiesc .
desfăşurate în concordanţă cu cadrul legal
ei
NE
25,
! 1.3. Funcţia financiară a întreprinderii
| 2 - . . A . ..
-rolul operational-
Activ Pasiv
Active imobilizate: Capitaluri (resurse) proprii:

Imobilizări necorporale capital subscris vărsat,
Imobilizări corporale prime de capital;
i Imobilizări financiare rezerve,
A Nevoi rezultat reportat; y
.— au! ... PA
A permanent rezultatul exerciţiului; (0
provizioane; Capitaluri =:
| E
subvenţii pentru investiţii; =—Aresurse) G
y U
ă > patrimoniul public. permanente c
a < E
i — Datorii pe termen mediu și lung Y
; Ii U Se — Datorii financiare > 1 an: credite bancare, "9
E "9 Active circulante: . : leasino: fiarei Îi
jo ps împrumut obligatar, leasing financiar 22
E — .
ps „N iu Datorii din exploatare > 1 an: datorii către "5

Ha yu reanje furnizori, datorii către stat, venituri în avans, etc. 9
"E U - creanţe; O
O Nevoi . cheltuieli în avans; Datorii pe termen scurt
temporare Titluri de plasament
Disponibilităţi. Datorii financiare < 1 an: credite bancare,
împrumut obligatar, leasing financiar Resurse
: | temporare
Dotorii din exploatare < ] an: datorii către
furnizori, datorii către stat, venituri în avans, etc.
——
Bibliografie selectivă
* Anton, S. G. (coord.), Agheorghiesei, D. T., Maha, L. G., Onofrei, M., Antreprenoriat- Infiintarea,
finantarea şi managementul noilor afaceri, Editura Universităţii Alexandru loan Cuza, Iaşi, 2018
* Berk, J., DeMarzo, P., Corporate Finance. The Core, Second Edition,, Pearson 2011
* Bucătaru, D., Finanfele întreprinderii, Editura TipoMoldova, Iasi, 2017
* Gitman, L.., Zutter, C., Principles of Managerial Finance, thirteenth edition, Prentice Hall, 2012
FINANȚELE AFACERILOR
CAPITOLUL 2. CIRCUITE, FLUXURI

ŞI CICLURI FINANCIARE
Circuitele financiare ale întreprinderii
e Circuitele financiare pot fi:

-> pur financiare atunci când se face referire la mişcarea
lichidităţilor aferentă nevoilor pe termen lung
-> monetare atunci când fluxurile băneşti privesc realizarea
nevoilor pe termen scurt.
+ Nu fac parte din categoria circuitelor financiare mişcările valorice

care asigură transferuri de echivalență precum creditul comercial
sau compensările dintre întreprinderi.
N
Circuitele financiare ale întreprin
Finanţare directă N
Primare SE Finanţare intermediară
Finanţare indirectă
Circuite
financiare
Piaţa bursieră
Secundare
Piaţa extrabursieră
Circuitele financiare primare se referă la fluxurile de lichidităţi prin care se asigură fie
finanţarea directă, fie intermediară, fie cea indirectă a firmelor
Finantarea directă
* fluxul de lichidităţi porneşte de la deţinătorul disponibilităţilor

băneşti către intreprinderea solicitantă a acestora. În schimbul
lichidităţilor, intreprinderea va oferi active financiare, precum
acţiuni sau părţi sociale.
+ finanţarea se realizează în două faze:
1. procurarea resurselor prin tranzacţii bursiere (firmele emit
titluri iar deţinătorii de disponibilităţi băneşti le achiziţionează,
devenind investitori şi dobândind anumite drepturi specifice)
2. utilizarea resurselor băneşti procurate de firme corespunzător
tdi nevoilor acestora
i e nu generează efecte inflaţioniste
Finanțarea intermediară:
e se caracterizează prin aparitia unei firme specializate (societate de

valori mobiliare, de intermediere şi consultanţă, sau de brokeraj)
intre deţinătorul disponibilităţilor băneşti si intreprinderea
solicitantă a acestora
+ societatea de intermediere financiară încasează un comision.
e circuitul financiar se poate manifesta, în finanţările intermediare,
într-o variantă aparte, dacă societatea de valori mobiliare
achiziţionează totalitatea acţiunilor emise de investitor, oferindu-i
lichidităţile necesare, după care se va preocupa de
în schimb
să le
vânzarea acestora către deţinătorii de disponibilităţi |, doritori
enţa
valorifice. Câştigul firmei de intermediere va rezulta ca difer
între preţul de achiziţie şi cel de vânzare al acţiunilor.
Finanțarea indirectă:
+ acordarea de împrumuturi operatorilor economici cu deficit de către
deţinătorii de resurse (excedentare) , prin intermediari bancari
(mai ales) şi non-bancari
+ Presupune două circuite distincte
/. fluxul de lichidităţi, de la deponent (proprietari ai lichidităţilor)
către instituţiile financiare (bănci, fonduri mutuale, etc.)
V. fluxul de lichidităţi creat între instituțiile financiare şi investitorii-
anteprenori pentru care, aceştia din urmă, oferă primilor active
financiare (obligaţiuni). În această situaţie este evident că
instituțiile financiare joacă un rol de intermediar între proprietarii
de lichidităţi şi investitori, mobilizând disponibilităţile primilor, către
cei din urmă.
Fluxuri şi cicluri financi
III ZII
l |
' FLUXURI REALE DE PAUL ENI
| INTRARE | CE
|
ÎNTREPRINDERE /
| 5 FLUXURI FINANCIARE
O DEIEŞIRE | postate cf Ar DE INTRARE.
N | N
=plati pentru achiziții materii prime etc.

Bimpozite, taxe contributii (bugetul ce alui B'subventii
bugetele jocale, pueetul asig:: sociale, bugetel a credite.
fondurilor speciale). - i A
E 'rambursari iîmprumuturi si plai "dobanzilor
| Eplata. dividendelor, rascumparari titluri.
Eplatiin valuta
Fluxuri şi cicluri financiare

Piata faaorilorde productie Piata bunurilarsi serviciilor
aprovizionari cu masini, utilaje, materii prime, livrari de produsesi/saus ervicii

energie, forta de munca
>
P
Y
plata bunurilor apro.zionate incas ari din livrari de prodwe si/sau servici
< -.......... o... „... „o... . ...... .. ... Intreprindere « -... .. .. cc... „o... == manea
formarea capitalurilor (aporturi in bani, , |

imprumuturi) plati privind impazitesitaxe
nimansaomonomonsasnomoaaiasasaoaaaeae Ea msmmoasnonomonsaoaemrnemonoaomoasaes
plati privind dividendele, dobanzile, restituiri incas ari dins ubventii, prime export
credite 2
„+ ...._. ...._._._c...c...............
a -.....c. cc. msn. n... ... .. -
Piata financiara Statul

Fluxurile băneşti se pot clasifica în

e dependente sau de contraparte (faţă de fluxurile reale) -> se
caracterizează prin faptul că se crează ca urmare a manifestării în
prealabil a fluxurilor reale si sunt de două tipuri
Y imediate, atunci cand fluxurile băneşti de contraparte se desfăşoară
concomitent cu cele reale
Y decalate. atunci cand există un ecart temporal între fluxurile reale şi
cele băneşti. Dau naştere la bunuri (produse) financiare. În acest
caz, întreprinderile schimbă moneda pe un bun (produs) financiar în
cursul unor operaţiuni specifice, numite operaţiuni financiare.
Produsul (bunul) financiar se materializează într-o creanță la
furnizor şi o datorie la cumpărător
e autonome
Fluxurile băneşti autonome

> operaţiuni de împrumut. Prin emiterea de acţiuni, obligaţiuni şi
contractarea de credite bancare, sau prin capitalizarea unei părţi
din rezultatele obţinute- operaţiuni financiare pure - întreprinderea
îşi constituie sau sporeşie capitalul total. Deci, capitalul
întreprinderii se formează prin fluxuri autonome.
> achitarea prețului capitalului utilizat respectiv plata dividendelor şi
a dobânzilor
> plata către buget a obligaţiilor fiscale (impozite şi taxe)
> încasarea subvenţiilor, a primelor de export
SE . Flux valutar (in măsura în care întreprinderea desfăşoară activităţi

i de comerţexterior)
Fluxurile băneşti generate de activitatea economică a întreprinderi
sunt legate:
D de procurarea capitalului si utilizarea acestuia în concordanţă cu

necesităţile firmei
U de recuperarea integrală a capitalului investit
U de obţinerea şi repartizarea profitului,
Ciclul financiar -> totalitatea operaţiunilor şi procedurilor care se

produc între momentul transformării banilor în bunuri şi/sau servicii
până la cel în care aceasta revine la forma iniţială
Trei cicluri financiare:

U de investiţii
U de exploatare i
UQ al operaţiunilor financiare.
Desfăşurarea ciclului de investiţii

PA.
r
A 3 | ,
Bunuri Ș 50 a
A ON
Bani materiale | Amortizare
Bani
/A cumpărări ! cost produse
Ti E
psi sau cladiri
finite-
1 decontarea altor! maşini, 3 vânzare-
1 chelaueli din 3 utilaje, : incasare
1 regie proprie N iustalaţii etc. '
A 1
|. Se constituie capacitatea de producţie a întreprinderii, prilej cu care banii, ca

primă formă de manifestare a capitalului, se schimbă prin acte de cumpărare în bunuri
materiale (cladiri, masini, utilaje, instalatii)
sub formele materiale amintite, se transferă prin operaţiuni de
2. Valoarea aflată
serviciilor
exploatare în mod treptat pe durata mai multor ani, în valoarea bunurilor şi/sau
rezultate, care prin vânzare-incasare, determină revenirea la forma bănească.
Trăsături: j
din schimbarea banilor reprezintă baza tehnica a
D bunurile materiale rezultate
proceselor de exploatare.
D procesul de convertire a valorii din forma materială în cea bănească necesită o
perioadă de timp indelungată
Desfăşurarea ciclului de exploatare
= |
B ani
, Arăn Producţie dura ! |
ea produse Emite
materii prime neternunată ŞI încasare a ! B anl |
şi alte utilităţi contravalorii |
lor
În ciclul de exploatare se desfăşoară procesul de prelucrare urmat de vânzarea şi

incasarea contravalorii produselor rezultate. Astfel, prin cumpărarea de materii prime,
aer combustibil, etc. se constituie activele circulante ale firmei. Produsele
initei obţinuteA în urma proceselor
C de fabricaţie sunt liv rate clienţilor,
ienţi iiar prin
in îîncasare
capitalul revine la forma bănească i0 p
Desfăşurarea ciclului operaţiunilor financiare

700008 azi
| Bunuri (produse) |
| Bani |
i Acordare
Ş
!
financiare:
- certificate depozit, <
i
| 1 NE
! Restituire
:
| |
y E
a
ANNEI
l
1
RI
1 acţiuni, obligaţiuni
ai lt
| Ip
rumut |!
| E = E
eo 0 0 ate
pe taie ca a Daia aa aDalea iti
Ciclul operaţiunilor financiare se produce atunci când se acordă şi se restituie un

imprumut, urmare a unor relaţii stabilite între o instituţie financiară şi o întreprindere.
Relaţii de împrumut se pot stabili între o întreprindere şi o bancă şi în sens invers, dacă
firma dispune de un disponibil bănesc pe care doreşte să-l valorifice prin plasamente la
acea bancă. Acest disponibil poate apărea dacă se crează un decalaj temporal între fluxurile
băneşti şi cele reale
Metode şi resurse de constituire ale

capitalurilor
Conceptul de capital al firmei
Capitalurile exprimă mijloacele băneşti precum şi expresia bănească a celor

materiale folosite de întreprindere pentru producerea unor bunuri sau servicii,
care prin vânzare permit obţinerea profitului.
Capitalul privit din punct de vedere al naturii sale se împarte în capital real şi în
capital fictiv.
Capitalul real exprimă consecinţele esenţiale de natură patrimonială ce decurg

din procesele de constituire şi de utilizare ale capitalului firmei.
Capitalul fictiv numit şi capital financiar este reprezentat de instrumentele prin

care se constituie capitalul real respectiv acţiuni, obligaţiuni etc., sau care
facilitează folosirea lui adică diverse titluri de credit precum şi efecte comerciale
(cambii, bilete la ordin, cecuri etc.).
Capitalul real văzut după sursele de constituire (pasivul bilanţului)
Capitaluri Capital social

i ri i
Capitalu prop
roprii Res aive)
i
Capital permanente EG] oane GE
provizi
termen
saci mijlociu şi
lung
Datorii pe
termen scurt

N EE EN N E E N RR RA EE N E
Capitalul real reflectat după modalităţile de utilizare (activul bilanţului)
Corporale
Active Necorporale
Capital fetal
imobilizate :
E Financiare
Total
Stocuri
i
Capital Active |
circulant circulante Creanţe şi valori
realizabile în
termen scurt
Disponibilităţi
băneşti
Metode şi resurse de constituire ale capitalurilor
Criterii de clasificare a surselor de finantare
PERIOADA DE TIMP
* Finantare pe termen mediu si lung (emisiune actiuni, emisiune obligatiuni, credite pe termen mediu si lung)
* Finantare pe termen scurt (sub 1 an) (credit bancar sub un an, factoring, credit comercial, instrumente ale
pietei monetare)
PROPRIETATE
** Finantari din fonduri proprii (profit net reinvestit, fondul de amortizare, aporturi ale asociatilor, incorporarea
rezervelor, conversia datoriilor)
* Finantari din surse imprumutate (emisiune obligatiuni, credite, leasing etc.)
PROVENIENTA
PROVENIENTA
O Surse interne (profit reinvestit, amortizarea activelor imobilizate, sume din valorificarea activelor imobilizate
scoase din functiune, fonduri asimilate celor proprii)
Q Surse externe (emisiune titluri primare, credite etc)

A. Surse tradiţionale B. Surse alternative
I. Capitaluri 1. Autofinanţare prin: 1. Private equity:

(fonduri) - profit net reinvestit - capital de risc
proprii - amortizare - capital pentru preluări
2. Creşteri de capital prin: - capital de înlocuire
- aporturi în numerar şi în natură ale fondatorilor 2. Capital oferit de noi vehicule, precum fonduri
- încorporarea rezervelor suverane de investiţii şi fonduri speculative
- conversia datoriilor : ,
ia 3. Microcredite
4. Finanţe islamice
II. Capitaluri 1. Împrumuturi obligatare 5. Programe şi fonduri internaţionale de asistenţă
împrumutate
2. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 6. Finanţarea participativă (crowfunding)
3. Credite bancare
"+4. Leasing (credit-bail)
x
"* 5. Credite comerciale
6. Alte surse de finanţare
+ Metoda aportului în bani şi în natură permite constituirea capitalului social al

întreprinderii. Finanţarea prin aportul de capital în numerar şi în natură conferă
persoanei respective calitatea de asociat sau acţionar.
+ În funcţie de nevoia de capital, imediată sau la termen, întreprinderea utilizează

o serie de instrumente financiare şi în acest sens emite acţiuni, certificate de
investiţii sau bonuri de subscripţie
«e Acţiunile sunt titluri de valoare care atestă dreptul de proprietate asupra

capitalului social al deţinătorilor. Acestea oferă dreptul la încasarea în fiecare an
a unui dividend în funcţie de mărimea profitului net realizat de întreprindere şi de
proporţia de distribuire hotărâtă de Adunarea Generală a Acţionarilor. Mărimea
anuală a dividendului nu este aceeaşi, din această cauză acţiunile sunt valori cu
venit variabil. In statutul societăţii comerciale, acţionarii fondatori prevăd: forma
acțiunilor, precum şi valoarea nominală a acestora.
Certificatele de investiţii sunt în realitate titluri imobiliare duble: certificate de

investitor (echivalentul incomplet al acţiunii) şi certificate de drept de vot.
Acestea conduc la mărirea capitalului social dar nu modifică puterea de decizie a
acţionarilor existenti, deoarece certificatul de investitor se distribuie aducătoru
lui
de capital, dându-i dreptul la dividend, iar certificatul de drept de vot se
distribuie acţionarilor existenţi. Răscumpărarea certificatului de drept de vot
conduce la reconstituirea acţiunii, iar deţinătorul certificatului de investitor
devine acţionar.
Bonurile de subscripţie reprezintă un mod de finanţare în viitor, deţinătorul lor

putând subscrie oricând într-un termen de maxi inci i ;
nai im cinci ani, la un preţ fixat
dinainte.
* În cazul sporirii capitalului social se poate recurge la noi aporturi şi la

emisiunea_de_noi acţiuni. Emisiunea de noi acţiuni este în general o metodă
nu prea agreată de vechii acţionari deoarece, prin apariţia noilor acţionari, pot
pierde controlul şi administrarea societăţii
+ În cazul aportului în numerar se realizează o îmbunătăţire a structurii financiare

în sensul modificării raportului dintre capitalurile proprii şi cele împrumutate, în
favoarea celor dintâi. Prin creşterea capitalului social are loc o sporire a fondului
de rulment net şi a lichidităţii întreprinderii.
e În cazul aportului în natură sporesc atât fondul de rulment cât şi activele

imobilizate
Majorările de capital prin aporturi noi în numerar pot fi realizate prin:
+ aport suplimentar numai de la vechii acţionari, caz în care se procedează la o

majorare a valorii nominale a acţiunilor deja existente.
+ emiterea de noi actiuni la care să poată subscrie atât vechii acţionari cât şi alţii
noi. Această soluţie este mai des practicată deoarece impune un preţ de
emisiune, permite ocrotirea vechilor acţionari, plasarea acţiunilor etc.
+ Emisiunea de noi acţiuni poate determina apariţia procesului de diluare a bogăției

(capitalului) pe acţionar, a profitului pe o acţiune precum şi a puterii exercitate
de acţionari. Valoarea bursieră a întreprinderii după emisiunea de noi acţiuni
este: |
VBi=NxB+nxE,
+ Emisiunea de noi acţiuni determina scaderea pretului actiunii la bursa
NxP+nxE E este preţul de emisiune,

Pi N reprezintă numărul de acţiuni vechi,
N+n n reprezintă numărul de acţiuni noi,
Pg este preţul la bursă al acţiunii vechi.
Dreptul de subscripţie (D,) se calculează cu ajutorul relaţiei:
NxPy+nxE
D;=B,-
N+n
În cazul majorărilor de capital în numerar, când acţionarii varsă o sumă mai
mare decât valoarea nominală a acţiunii, apare un excedent denumit primă de
emisiune. Această primă are rolul de a acoperi cheltuielile de emisiune şi de a
evita lansarea pe piaţă a unui număr prea mare de acţiuni.
Pe= E-VN
Dreptul preferenţial se prezintă sub forma unui cupon sau bon pe care se înscrie
"drept de subscriere", iar în cazul vânzării face obiectul unor cotaţii la bursă fiind
supus raportului cerere-ofertă. Cursul bursier al dreptului de subscriere depinde de
o serie de factori:
e preţul de, emisiune a cărui limită inferioară este valoarea nominală, iar cea
superioară este cursul la bursă al acţiunii noi;
+ preţul de bursă al acţiunilor vechi, a cărui influenţă este: cu cât diferenţa dintre
acesta şi preţul de emisiune al noilor acţiuni este mai mare cu atât este mai
mare şi cursul (preţul) dreptului de subscriere;
+ rata de subscriere dată de relaţia "număr de acţiuni vechi pentru achiziţionarea
uneia noi";
e situaţia generală de pe piaţa capitalurilor caracterizată prin existenţa lichidităţilor
şi a dorinţei de investiţie,
e EXEMPLU:
de vot
Cu majoritate de voturi (reprezentand 99,96 % din numarul de actiuni cu drept
detinute de actionarul prezent si de actionarii care au votat prin corespondenta), se aproba
majorarea capitalului social al PRODPLAST SA, cu suma totala maxima de 13.400.000 lei, de
la valoarea actuala a capitalului social, respectiv 17.072.385 lei, la valoarea maxima de
30.472.385 lei, in vederea asigurarii resurselor financiare ale Societatii pentru
implementarea strategiei de dezvoltare, în concordanță cu planurile de investiții aprobate și
consolidarea participaţiilor sale.
Majorarea capitalului social se realizeaza in numerar, in doua etape, prin emisiunea unui
numar de 13.400.000 actiuni noi, nominative, ordinare si in forma dematerializata, fiecare
avand o valoarea nominala de 1 leu/ actiuni, dupa cum urmeaza:
Etapa 1: se acorda drept de preferinta pentru actionarii existenti, proportional cu cotele de
participare in capitalul social al Societatii. In perioada de subscriere actionarii pot realiza
subscrieri la un pret egal cu valoarea nominala a actiunilor (1 leu/ actiune). Pentru
subscrierea unei acţiuni nou-emise este necesar un număr de 1,14665 drepturi de preferință.
Acţiunile vor fi subscrise fără primă de emisiune.
Etapa 2: actiunile care nu sunt subscrise sau platite in intregime de catre actionari pana la
expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferinta in cadrul Etapei 1, vor fi
subscrise prin compensarea creantelor
Aplicatie:
O societate comercială are în circulaţie N=1.000.000 acţiuni cu valoarea nominală

de 1 RON/acţiune şi valoarea bursieră Po=1,5 RON/acţiune. Societatea îşi planifică
să emită n = 100.000 acţiuni noi la un preţ de emisiune 1,25 RON/acţiune. Să se
determine:
a) valoarea noului capital social;
b) preţul de piaţă al acţiunii după emisiunea de noi acţiuni;
c) valoarea dreptului de subscriere;
d) valoarea primei de emisiune.
Capitalul social în urma majorării (CS) este:

CS:= CSo+ 100.000 * 1 = 1.000.000 + 100.000 = 1.100.000 RON
b) Preţul de piaţă al acţiunii în urma emisiunii de acţiuni va fi:
NxPs +nxE _ 1.000.000x1,5+100.000x1,25 _ 1.625.000_

Pi= 1,47
N+n 1.000.000+ 100.000 1.100.000
RON/acţiune
c) După realizarea emisiunii, preţul unei acţiuni comune va scădea de la

1,5 RON/acţiune la 1,47 RON/acţiune. Valoarea unui drept preferenţial
de subscriere, care compensează pierderea teoretică de capital a vechilor
acţionari va fi egală cu:
s = Po— Pi = 1,5 -1,47 = 0,03 RON/acţiune.
d) Prima de emisiune se determină ca fiind diferenţa dintre preţul de

emisiune şi valoarea nominală a acţiunii.
Prima de emisiune (Pe) = E — VN = 1,25 -l = 0,25 RON/acţiune.
încorpde
orarea
rezerve este o altă metodă de sporire a capitalului social care
însă nu aduce resurse financiare noi pentru întreprindere, deoarece fondurile de
rezervă s-au constituit de-a lungul anilor din beneficiile nerepartizate ca dividende.
În momentul aplicării metodei aceste resurse financiare deja există, fiind de altfel
angajate în procesele economice ale întreprinderii. Când rezervele devin
importante, întreprinderea procedează adesea la încorporarea lor în capitalul social.
Creşterea capitalului social se realizează prin reducerea cu aceeaşi sumă a
rezervelor, rezultatelor şi fondurilor proprii. Metoda poate fi pusă în aplicare pe
două căi, fie:
O prin creşterea valorii nominale a acţiunilor existente,
Q prin emisiunea de acţiuni care se împart gratuit acţionarilor vechi.
suplimentare de acţiuni se poate ajunge la scăderea cursului

+ In situaţia ofertei
relaţia:
acţiunilor. Preţul acţiunilor firmei după majorare (P,) se calculează cu
P = Ni NP, este valoarea bursieră a întreprinderii.

' N+n
Diferenţa dintre valoarea la bursă (preț ul) unei acţiuni înainte de emisi
une şi
+
valoarea acestela după emisiune reprez intă teoretic valoarea drept
ului de
de
atribuire egală cu pierderea pe care o su feră acţionarul prin emisiunea
acţiuni gratuite,
la dreptul de
+ Valoarea teoretică a dreptului de atribuire se stabileşte plecând de
subscripţie în care prețul de emisiune are valoarea zero. Da
ilor ramâne
+ Prin distribuirea de acţiuni gratuite, situaţia bogăției acţionar
ca bogâţia
neschimbată, se modifică doar numărul de titluri, care spori ind, face
să fie repartizată pe mai multe acţiuni,
Exemple:
* Hotărârea nr. 32 din 28.09.2022: Consiliul de Administraţie al SNTGN

TRANSGAZ SA a avizat, în vederea supunerii spre aprobare Adunării Generale
Extraordinare a Acţionarilor, Majorarea capitalului social prin încorporarea
rezervelor constituite din profitul net al anilor financiari anteriori în valoare de
1.766.076.600 lei, prin emisiunea a 176.607.660 acţiuni noi, cu valoarea
nominală de 10 lei/acțiune,
-
+ Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor Med Life S.A. din data
de 03.08.2023 a fost aprobata majorarea capitalului social cu suma de
99.652.869 RON de la valoarea actuala de 33.217.623 RON la valoarea de
132.870.492 RON prin emisiunea unui numar de 398.611.476 actiuni noi cu
val re nominala de 0,25 RON/actiune. Majorarea de Capital Social se va
realiza prin incorporarea de prime de emisiune si rezerve (cu exceptia rezervelor
„ legale), iar actiunile nou-emise vor fi alocate in mod gratuit actionarilor
* AGA 2023 Romcarbon SA: distribuire a sumei de 26.412.209,60 lei,

reprezentând o parte din profitul net înregistrat în exercițiul financiar 2022, care
a rămas nedistribuit (în valoarea totală de 36.297.704,42 lei), pentru majorarea
capitalului social al societății. În consecință, capitalul social al Societăţii va fi
majorat de la valoarea curentă de 26.412.209,60 lei la valoarea de
52.824.419,20 lei, prin emiterea a 264,122.096 acţiuni noi, cu o valoare
nominală de 0,10 lei/acțiune. Noile acțiuni emise vor fi distribuite gratuit
acţionarilor societății înscriși în Registrul acţionarilor la data de înregistrare
(27.09.2023). Rata de alocare a acţiunilor noi gratuite va fi de 1:1, respectiv se
va aloca 1 acțiune nouă pentru fiecare 1 acțiune existentă
Aplicatie
O societate comercială deţine un capital social compus din 50.000

acţiuni cu o valoare nominală de 20 RON/acţiune. Preţul de piaţă al acţiunii este de
25 RON/acţiune. Societatea decide să majoreze capitalul social cu 100.000 RON
prin încorporarea de rezerve.
Se cere să se determine:
a) numărul de acţiuni noi;
b) noua valoare a acţiunii la bursă;
c) valoarea dreptului de atribuire;
d) noua valoare a capitalului social.
Aplicatie
a) Numărul de acţiuni noi este:
ACS _ 100.000_
NI — 5.000 acţiuni noi
VN 20
b) Noua valoare a acţiunii la bursă este:
P == NP% —= 50.000 x 252272 RON/acţiune

1 N+n 50.000+ 5.000
c) Valoarea dreptului de atribuire este de:
DA =P, —P, =25-— 22.72 = 2,28RON/drept sau
Da = PXPo — 5:000x25 _ 2 28RON/drept

N+n 55.000
d) Capitalul social după încorporarea rezervelor va fi de:
CSi= 50.000*20 + 100.000 = 1.100.000 RON.

IDR III
Consolidarea datoriilor întreprinderii este o metodă prin care capitalul social

creşte prin încorporarea În acesta a datoriilor pe care firma, în cauză, le are faţă
de diverşi parteneri.
Metoda se întâlneşte şi atunci când are loc transformarea datoriilor pe termen
scurt în datorii pe termen mediu şi lung, caz în care sporeşte capitalul
permanent.
Creşterea capitalului social prin încorporarea datoriilor se face numai cu acceptul

furnizorilor şi creditorilor firmei, dar şi al acţionarilor existenţi, care trebuie să
renunţe la dreptul lor preferenţial de subscriere. Aplicarea metodei are ca efect
creşterea fondului de rulment datorită faptului că sporirea capitalului social
poate fi asimilată fie unei emisiuni de acţiuni în numerar, dacă este vorba de
creanţe lichide, fie creşterii prin aport în
faţă de furnizoti. pP natura,ă dacă ă sunt creanţe de acest fel
Forma cons acrataă *

de transformare se
a datoriilor a
în capital social este conversia
obligaţiunil or one?
sbligatiunflar în acţiuni pe baza za unei.
unei proporţii[i ilită dindi momentul emiterii
stabilită
«+ Exemplu:
+ 2021: Vrancart SA anunta preţul si dreptul la conversie a Obligatiunilor
(“VNC24”) in Actiuni Vrancart SA ("VNC”)
-Valoare nominala obligatiune: 100 lei
- Pretul de conversie: 0,1574 lei/actiune
Ca urmare a exercitării dreptului de conversie, capitalul social al Emitentului va fi

majorat, cu aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor / Consiliului
de Administraţie, după caz, fără exercitarea vreunui drept de preferință acordat
acţionarilor
+ Fuziunea şi absorbtia totală sau parţială a întreprinderilor reprezintă metode

des întâlnite in economia contemporană, caracterizată prin mondializarea
producţiei şi a pieţelor.
+ Consecința folosirii acestor metode

ur o reprezintă cum ularea capi
ni
(părţilor de capital) ale societăţilor fuzionate sau absorbite, E Valu af aaa
. privite din perspectiva folosirii capitalurilori în procesele economice metodele pot

conduce la EU aIS mult mai bune decât suma !
rezultatelor obţinute individual

are întreprindere, înainte de producerea fuziunii sau absorb
ției
Piaţa de fuziuni și achiziţii (mergers and acquisitions - M&A) din România

Cele mai mari tranzacții din 2021 au fost:
e Romgaz, al cărui acționar majoritar este statul roman, a ajuns la un acord
pentru a achiziționa o participaţie de 50% în Neptun Deep, proiectul offshore de
gaze naturale din Marea Neagră, de la ExxonMobil din SUA, pentru o valoare
comunicată de 920 de milioane de euro
« Novalpina Capital, cu sediul la Londra, a achiziționat MaxBet România, pentru o
valoare estimată de 250 de milioane de euro;
« preluarea de către Glovo a operaţiunilor Delivery Hero din regiunea Balcanilor,
pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro;
e fondul maghiar de capital privat Adventum a cumpărat Hermes Business Campus
de la Atenor, printr-o tranzacţie estimată la 150 de milioane de euro;
e preluarea de către Hidroelectrica a Crucea Wind Farm și a Steag Energie pentru o
valoare comunicată de 130 de milioane de euro.
+ Cele mai active sectoare în funcţie de volumul tranzacţiilor au fost imobiliarele
(inclusiv construcţiile), tehnologia, energia și industria. Din punctul de
vedere al valorii tranzacţiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat
de eneraie si retail si distributie.
Autofinanţarea este o metodă de creştere a capitalului propriu al întreprinderii şi

se caracterizează prin reținerea de către întreprinderi a unei părţi din rezultatele
obţinute din desfăşurarea activităţii lor.
Ea este considerată ca metodă de bază în constituirea capitalurilor întreprinderii,

care însă în condiţiile unei dezvoltări de mari proporţii poate fi insuficientă,
impunându-se folosirea ei împreună cu alte metode. Ponderea autofinanţării la
constituirea capitalurilor firmei depinde, în principal, de:
+ capacitatea acesteia de a produce profit;
+ hotărârea proprietarilor de repartizare a unei anumite părţi sau a totalităţii
profitului net pentru acumulare, în detrimentul dividendelor;
+ mărimea amortizării determinată la rându-i, de valoarea de inventar a
mijloacelor fixe şi de sistemul de calcul a amortizării folosit de întreprindere.
Din punct de vedere a sferei resurselor mobilizate în autofinanţare, în teorie

sunt utilizate mai multe noţiuni:
+ autofinanţarea netă care presupune utilizarea doar a unei părţi din profitul net,
rămasă după plata dividendelor;
+ autofinanţarea de menţinere realizată cu participarea numai a amortizării
mijloacelor fixe;
+ autofinanţarea totală (brută), dacă sunt angajate resursele menţionate anterior;
Din punct de vedere al momentului alocării resurselor proprii faţă de cel al

utilizării lor, autofinanţarea mai poate fi:
+ imediată, situaţie în care întreprinderea este capabilă să angajeze încă de la

început resurse proprii;
« amânată, atunci când firma nu are suficiente resurse proprii şi este nevoită să
apeleze, pentru început, la cele împrumutate. Ulterior, odată cu restituirea
împrumuturilor, cu ajutorul profitului sau a amortizării, întreprinderea înlocuieşte
capitalul împrumutat cu cel propriu. Unii autori contestă formularea noţiunii de
autofinanţare "amânată", datorită faptului că absenţa resurselor proprii şi
înlocuirea lor, cel puţin în prima fază a procesului investiţional cu cele
împrumutate, presupune de fapt - aplicarea unei alte metode de creare a
capitalurilor, respectiv a metodei creditării. Autofinanţarea apare doar atunci
când se stinge obligaţia către împrumutător prin intermediul resurselor proprii.
Creditarea este metoda prin care se formează capitalurile

împrumutate.
Aceste capitaluri au caracter rambursabil şi sunt purtătoare de
dobânzi care afectează profitul întreprinderii. |
De pe piaţa capitalurilor pot fi contractate împrumuturi: pe termen
mijlociu şi lung şi/sau pe termen scurt.
I. Imprumuturile pe termen _ mijlociu şi lung au o scadenţă mai mare de un

an şi au rolul de a finanța cu deosebire activele imobilizate.
Capitalurile constituite din capitaluri/e proprii la care se adaugă capitalurile create
din împrumuturi pe termen mijlociu şi lung sunt numite capitaluri permanente.
Capitalurile permanente sunt constituite din resurse care se caracterizează prin
faptul că sunt la dispoziţia întreprinderii o perioadă îndelungată. Capitalul propriu
poate fi considerat din acest punct de vedere nucleul din care se constituie
capitalul permanent deoarece provine din resursa cea mai stabilă a întreprinderii.
Din acest motiv folosirea împrumuturilor pe termen mijlociu şi lung o considerăm
ca o metodă de sporire a capitalurilor permanente.
Sporirea
Pate [i izcapitalului
it Erin permanent prinpri contractarea de îîmprumuturi i pe termen lung
A. obținerea imprumutului în urma negocierii directe cu o bancă;

.„.B. emisiunea de obligaţiuni;
C. credit bail.
A, În cazul împrumuturilor contractate cu o bancă sau cu o altă instituţie

financiară (societate de asigurare, fond mutual etc.) trebuiesc avuţi în vedere trei
factori:
UD costul capitalului,
U garanţiile cerute de creditor,
O modul şi termenele de rambursare.
Comparativ cu împrumutul obligatar, împrumutul bancar pe termen mijlociu si lung

oferă trei mari avantaje: rapiditate, flexibilitate în utilizare şi costuri de obţinere
relativ reduse,
Sporirea capitalului permanent prin împrumuturi pe termen mijlociu şi lung este

folosit în primul rând pentru finanţarea investiţiilor în active imobilizate însă şi în
finanţarea activităţii de exploatare dacă necesarul de resurse pentru crearea
activelor circulante este pe termen relativ lung, dar nu permanent.
B, Capitalul permanent poate fi sporit şi cu ajutorul emisiunii de obligaţiuni.
Obligaţiunea reprezintă un titlu de credit deoarece exprimă pe de o parte

angajamentul emitentului ca în schimbul sumelor primite (din vânzarea
obligaţiunilor) să ofere deţinătorilor garanţia plăţii unor dobânzi precum şi a
răscumpărării titlului respectiv, la termene dinainte stabilite, iar pe de altă parte
datoria obligatarului ca în schimbul câştigului promis să furnizeze mijloacele băneşti
negociate odată cu livrarea obligaţiunilor. Deci, firma se împrumută, prin încasarea
de la deţinătorii de disponibilităţi băneşti a contravalorii obligaţiunilor vândute şi
restitule împrumutul prin plata dobânzilor şi răscumpărarea acestor hârtii de
valoare, Obligaţiunea face parte din categoria valorilor mobiliare pe termen lung.
Obligaţiunea se caracterizează prin:
ile de resurse pentru investiţii
+ valoarea emisiunii de obligaţiuni care exprimă nevo să
din ţara noastră,
ale firmei şi care nu trebuie, conform reglementărilor
emisiunii;
depăşească trei pătrimi din capitalul social vărsat la momentul
tenţa în
durata împrumutului stabilită în funcţie de nevoile de finanţat, de persis
timp a lor, dar şi de condiţiile pieţei;
investitorilor în obligaţiuni. Ea
rata dobânzii este o rată a venitului promis anual
este înscrisă pe titlul de valoare şi este în funcţie de rata dobânzii pe piaţa
de riscul estimat în activitatea firmei, de randamentul cerut de
financiară,
investitori şi durata împrumutului;
+ valoarea nominală a obligaţiunii este înscrisă şi ea pe titlu, iar pe baza acesteia
se calculează dobânda anuală sau semestrială sub formă de cupoane;
preţul de emisiune este suma plătită de un investitor pentru a cumpăra o
obligaţiune. Acesta poate fi mai mare (cu prima de emisiune), egal sau mai mic
(cu discount) decât valoarea nominală;
+ prețul de rambursare este preţul pe care firma emitentă îl plăteşte la scadenţă
deţinătorului obligaţiunii. El poate fi egal sau mai mare (cu prima de rambursare)
decât valoarea nominală a obligaţiunilor.

D=
După modul de rambursare a datoriei, obligaţiunile se clasifica în: clasice (simple)

convertibile în acţiuni, schimbabile, convertibile în orice moment. ”
+ Obligaţiunile clasice (simple) prezintă caracteristicile generale ale obligaţiunii: au
O dobândă fixă, sunt emise pe termen lung, iar rambursarea se face la valoarea
nominală care, de regulă, este egală cu preţul de emisiune. Obligaţiunile clasice
pot fi după forma de prezentare nominative sau la purtător. Dacă se are în
vedere locul de contractare a împrumutului atunci obligaţiunile clasice se
pot
grupa în interne, externe sau euroobligaţiuni. ;
+ Obligaţiunile convertibile sunt vândute la emitere ca obligaţiuni cu
o anumită rată
iob
a dobânz ii însă oferă posibilitatea schimb ării
imbării lor, Îîntr-un
acţiuni comune la un preţ determinat. Î
i ial id
capitalurilor
Metode şi resurse de constituire ale
pot ordona astfel: obligaţiuni clasice;

După caracterul dobânzii obligaţiunile se
i participative.
obligaţiuni indexate (cu venit variabil); obligaţiun
permit subscriitorilor să se protejeze faţă de creşterea
+ Obligaţiunile indexate
aţiunilor (majorându-le
preţurilor fie prin menţinerea puterii de cumpărare a oblig
a valorii lor de
valoarea cu un indice monetar, în limitele unui plafon) fie
răscumpărare, fie a ratei dobânzii.
ndă
+ Obligaţiunile participative sunt obligaţiunile la care se determină o dobâ
suplimentară sau eventual o primă de rambursare a căror variaţie este legată de
profitul întreprinderii. Ele sunt rar utilizate în practica financiară deoarece este
greu de stabilit aportul capitalului, constituit prin astfel de obligaţiuni, la
creşterea profitului.

DESE
1
Spre deosebire
d a j de creşterea
ri de capital, îm prumuturile
i obli gatare prezintă
anumite avantaje pentru întreprindere, printre care: i
* se evita riscul pierderii controlului asupra societăţii A

. sur ri
cazul finanţării prin emisiune şi vânzare de acţiuni;
. Yi. !
I
= 4 pr EE PIE prezenti
dobânzile sunt deductibile din rezultatul

fiscal, ceea ce nu este cazul dividendelelor
* rezultatele pot să fie amelio

capitalului = investit este superioară
rate prin efectul d
ratei de Opoiă aei a
>
e able
ii
ului).
Finanţarea prin emisiuni de obligaţiuni prezintă anumite dezavantaje

comparativ cu finanţarea prin emisiune de acțiuni, printre care:
e în cazul împrumuturilor obligatare, întreprinderea trebuie să plătească periodic

dobânzi, cu caracter obligatoriu, în timp ce plata dividendelor nu este obligatorie;
+ întreprinderea este obligată să ramburseze împrumuturile obligatare, ceea ce

conduce la reducerea lichidităţilor, în timp ce finanţarea prin acţiuni nu trebuie
restituită;
e în condiţii de recesiune economică, întreprinderea finanțată prin emisiune de

obligaţiuni va avea greutăţi mai mari pentru efectuarea plăţilor (principalul plus
dobânda) decât în cazul finanţării prin emisiune de acţiuni.
C. Credit bail (leasingul) este o cale de împrumut pe termen mediu (leasingul

mobiliar) sau lung (leasingul imobiliar) care permite întreprinderii să exploateze un
bun fără să fie nevoită să recurgă la împrumut bancar sau obligatar sau să-şi
cheltuiască capitalul propriu.
Institutia financiara specializata, in calitate de proprietar al bunului (locator), va
ceda bunul unui utilizator (locatar), in baza unei cereri ferme si in schimbul platii
unei chirii, ce poate cuprinde, dupa caz:
v amortizarea activului;
Y remunerarea capitalului investit;
“ prima de risc, datorita faptului ca institutia financiara (locatorul) suporta intreaga
finantare
Y cheltuieli administrative.
Exista patru tipuri principale de leasing, mai des folosite:

O Leasing operational
DO Leasing financiar
Q Leasing prin indatorare
O Vanzare si leaseback
Leasing-ul operational a fost folosit cu succes in industria computerelor si a altor

echipamente pentru birouri, dar si pentru vanzarea automobilelor. Durata
contractului de leasing operational este, de obicei, mai scurta decat durata de viata
a activului cedat in leasing.
Leasing-ul financiar reprezinta 100% o metoda de finantare. Presupune

parcurgerea urmatorilor pasi:
1. Locatarul identifica activul dorit pe piata si negociaza pretul;
d. Concomitent, negociaza cu o banca, cu o firma comerciala sau cu o companie de
leasing care va indeplini calitatea de locator si care ii va ceda activul in leasing
3, Banca sau societatea de leasing, dupa caz, cumpara activul si simultan il
cedeaza in leasing locatarului (de la punctual 1). Aceste companii nu reprezinta
decat niste intermediari intre producatorul bunului si cel care il inchiriaza.
Leasing prin indatorare -principala diferenta data de celelalte tipuri de leasing

op RU, de piceupare a activului ce face obiectul contractului. Firma care
Gaza: dinu za activul va plati o parte din pretul acestuia, iar restul va fi achitat pe
dmini
administrata PIUS
Ir de contractat de la un grup de banci. Chiria platita va fi
o institutie specializata, care va imparti pe destinatii sumele
să incasate: in primul rand vor fi i platiti e ratele la iimprumut
i
j aferenta, iar restul chiriei va revani proprietar
? i i
ului
. e
, u
ip at ei plonenă
Vanzare si leaseback- reprezinta o alternativa la imprumutul ipotecar. Societatile

care detin constructii, terenuri sau echipamente le pot vinde la valoarea lor de piata
unei institutii financiare, unei societati de leasing sau unui alt tip investitor, si,
concomitent cu operatiunea de vanzare, incheie si un contract de leasing prin care
preiau in folosinta activul pe care l-au avut in prioprietate, pana in acel moment.
Societatea comerciala poate identifica fonduri suplimentare pentru investitii
attractive, pastrandu-si totodata dreptul de utilizare a bunului prin preluarea
acestuia in leasing.
Avantaje ale finantarii prin leasing:

+ Leasingul majoreaza disponibilitatea de finantare a firmei
+ Prin leasing se asigura recuperarea rapida a activelor in caz de faliment al
societatii locatare
+ Leasingul permite divizarea riscului intre locatar si locator
e Flexibilitate
« Avantaje prin costuri
+ Beneficii” contabile Ă
II. Capitalurile întreprinderii pot spori şi cu ajutorul împrumuturilor pe termen scurt.

Termenul de acordare a împrumuturilor pe termen scurt este de până la un an.
Apelul la împrumut pe termen scurt se face pentru a finanța partea din nevoia
neacoperită de capitalurile permanente.
Resursele pe termen scurt pot fi obţinute din împrumuturi bancare sau din finanţări
nebancare.
Finanţările nebancare pe termen scurt se referă la
O creditul comercial - "furnizori" (mijloacele băneşti ce rămân la dispoziţia firmei
prin amânarea plăţilor pentru diverse materii prime şi materiale primite de la
furnizori)
U avansurile de la clienţi.
Creditul comercial prezintă anumite avantaje atât pentru furnizorul de mărfuri cât şi
pentru cumpărător, astfel:
-> pentru furnizor:
e creditul comercial reprezintă un instrument de promovare a vânzărilor de
mărfuri;
+ prin scontarea cambiilor la o bancă comercială, furnizorul poate să obţină
lichidităţi înainte de scadenţă;
+ poate să-şi stingă temporar obligaţiile de plată faţă de alte firme prin girarea
cambiei.
-> pentru cumpărător:
e creditul comercial este o sursă suplimentară de capital circulant, care îi permite
să-şi desfăşoare activitatea fără să recurgă la credite bancare;
+ este scutit de eventuale costuri de procurare a mijloacelor de plată, care ar
apărea în condiţiile în care plata ar fi obligatorie la primirea mărfurilor;
e cumpărând mărfuri pe credit, cumpărătorul poate, la rândul său, să vândă
mărfuri cu plată amânată clienţilor săi şi, astfel, să-şi sporească vânzările.
Finantarea_bugetară este o metodă de constituire a capitalurilor anumitor

întreprinderi, în special a regiilor autonome sau a societăţilor comerciale din
anumite ramuri sau sectoare de activitate considerate vitale pentru economia
naţională.
Această metodă se întâlneşte şi atunci când anumite întreprinderi beneficiază de
diferite înlesniri, scutiri fiscale sau prime pentru export.
Exemplu:
Masuri adoptate de autorităţile publice în vederea stimulării investiţiilor,
îmbunătăţirii fluxurilor de lichidităţi la nivelul firmelor şi susţinerii accesului la
finanţare a acestora, in contextul pandemiei:
+ neimpozitarea profitului reinvestit;
+ posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit;
+ amânarea la plată a obligaţiilor restante faţă de bugetul statului;
+ ajutoarele de stat;
«+ îmbunătăţirea Legii investiţiilor, inclusiv prin reducerea valorii investiţiilor care
pot beneficia de facilităţi, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro etc;
e ajutoare de minimis până la 200000 euro pentru întreprinderi
Estimarea costului capitalului
* Costul capitalului propriu

* Costul capitalului împrumutat
* Costul mediu ponderat al capitalului
Costul capitalului semnifică costul de finanţare al firmei şi reprezintă rata minimă

de rentabilitate pe care trebuie sa o genereze un proiect pentru a crește valoarea
firmei.
Investiţiile al căror randament este superior costului capitalului vor conduce la o

creștere a valorii firmei, iar proiectele cu o rată de rentabilitate sub costul
capitalului vor genera o scădere a valorii firmei.
În vederea dimensionării costului capitalurilor, considerăm utilă cuantificarea

fiecărei componente a costului după următoarea structură a resurselor de
finanţare a investiţiilor:
costul capitalurilor proprii (costul acţiunilor comune şi a celor
preferenţiale, profitul reţinut la dispoziţia firmei, emisiunea de noi acţiuni);
Ă costul capitalurilor împrumutate (costul creditului bancar precum şi a
împrumutului obligatar);
e Avem în vedere sursele de capital pe termen lung disponibile, adică posturile de

pasiv ale bilanţului, exceptand pasivele curente (finanțarea temporară).
CAPITALURI PROPRII
FINANTARE INTERNA
(CAPITAL SOCIAL+REZERVE)
FINANTARE PERMANENTA
DATORII PE TERMEN MEDIU SI
LUNG
DATORII DIN EXPLOATARE PE
FINANTARE EXTERNA
TERMEN SCURT
FINANTARE TEMPORARA
CREDITE BANCARE PE TERMEN
SCUT
O3
+ Combinația surselor de finanțare poate reflecta structura capitalului țintă a unei

întreprinderi
Costul capitalului propriu
Acţiunile-> instrumente financiare primare care conferă detinătorilor lor

dreptul de proprietate asupra unei fracțiuni din capitalul social al
societăţii emitente, precum și alte drepturi patrimoniale (dreptul la dividend,
dreptul asupra rezervelor, dreptul de preempţiune), și nepatrimoniale (dreptul
la vot, dreptul de a participa la AGA, dreptul la informare)
Există două tipuri principale de acţiuni: ordinare şi preferenţiale. Acţiunile

ordinare dau dreptul proprietarului să voteze la adunările acţionarilor şi să
primească dividende plătite de corporație. Deţinătorii de acţiuni preferenţiale
beneficiază de dividend prioritar și nu au, în general, drepturi de vot.
preferenţiale (K») -> raportul dintre dividendul acțiunilor

+ Costul acţiunilor
nţiale
preferenţiale și veniturile nete ale firmei din vânzarea acţiunilor prefere
_ Dp
K PP
Dp= dividendul prioritar anual

Po= preţul de emisiune net încasat de firmă din vânzarea acţiunilor
preferenţiale
Kp= rata de randament necesară investitorilor sau costul capitalurilor
Costul acțiunilor comune (K.) -> este rata de randament solicitată de către
investitorii în acțiuni sau rata de actualizare k, care egalizează preţul acțiunii cu
suita de dividende viitoare. ă ă
Papi la IEI cerere Da

Ik (Ura) (+2)
preţul de piaţă Po, sau cursul acţiunilor la un moment dat, este valoarea actuală
Bi de dividende D:,D2,... Dn, pe care acţionarii se aşteaptă să-l incaseze în
viitor i
K costul -pe care trebuie să-l suporte întrepri eprinde 1 ah ari .

puse la dispoziţie de acţionari p rea pentru a utiliza capitalurile
denmiiaig ful bleu eul pentru acţionari acestea sunt câstigurile

toi
der penale itunilor de capi
ea tal,înin timp
Pital, tă intreprind
ce pentru între priidere,
ere, reac
refactă
tă
«+ Costul acţiunilor comune (Kc)
1. Ipoteza dividendelor constante, conform căreia acţionarii se aşteaptă să

încaseze în viitor un dividend constant pe o durată nedefinita
ja d.
0
D este dividendul constant

Pg este preţul de emisiune
Kc este rata de randament necesară, sau costul aportului de capital
«+ Costul acţiunilor comune (Kc)
2. Ipoteza dividendelor viitoare crescătoare cu o rată constantă (Gordon Growth

Model)- acţionarii se aşteaptă ca dividendele încasate în viitor să crească cu o rată
constantă g D
he = + 2
0
Rata de creştere g exprimă două componente:

v rata de randament (dividendul) şi
„Y câştigul de capital (sporirea cursului acţiunii).
—_
Proprietarii (acţionarii, asociaţii) sunt remuneraţi din profitul net rămas după
plata tuturor datoriilor către terţi, Din această cauză ei suportă atât riscul
economic cât şi cel financiar, adică atât consecinţele scăderii profitului brut din
cauza diminuării cifrei de afacere, cât şi a profitului net datorită plăţii dobânzilor.
Remunerarea investitorilor trebuie făcută după mărimea riscului asumat

de fiecare participant,
Investitorii direcţi (acţionarii, asociaţii) trebuie să fie mai bine remunerați,

deoarece suportă două riscuri, comparativ cu investitorii. indirecţi
(împrumutătorii) care sunt nevoiţi să facă faţă doar unuia din cele două.
În concluzie, costul capitalului propriu trebuie să fie mai mare decât

costul capitalului împrumutat, iar ambele este necesar să fie fundamentate,
funcţie de riscurile care se manifestă în domeniile în care se investesc acele
capitaluri,
Rentabilitatea financiară, ca expresie a costului capitalului propriu, reflectă

eficienţa investiţiilor făcute de proprietari indiferent dacă ele sunt corporale sau
financiare.
Modelul CAPM (Capital Asset Pricing Model) descrie relația dintre randamentul
necesar, Kc, și riscul nediversificabil al firmei măsurat prin coeficientul beta.
rata rentabilitatii capitalurilor proprii =, + fir, —r)
ro = rata.rentabilităţii investiţiilor fără risc

rm = rata rentabilităţii medii pe piaţa financiară a acţiunilor
Br=riscul specific societăţii examinate (firmei).
D
B firmei > B, sec rorului[1 + ( a: T) gl
!
T= cota de impozit pe profit
D= mărirnea datoriilor financiare nete
Cp= capitalurile proprii
Costul capitalului împrumutat
«+ Costurile împrumutului bancar
Ka este costul real al capitalului împrumutat,

r este rata dobânzii,
T este rata impozitului
Costul capitalului împrumutat
* Costul împrumutului obligatar —

-> rata de randament necesară pentru ca publicul să investească în titlurile emise
de firmă.
-> rata dobânzii care egalizează valoarea încasărilor iniţiale cu valoarea actualizată
a plăţilor viitoare, în care se includ: cupoanele plătite semianual sau anual
deţinătorilor de obligaţiuni (dobânda sau venitul), rambursările sau răscumpărerile
de obligaţiuni (care pot fi pe parcurs prin tragere la sorţi sau prin stabilirea iniţială a
unor loturi şi la maturitate) la valoarea promisă la maturitate.
->plăţile privind dobânzile făcute către deţinătorii de obligaţiuni sunt deductibile din
venitul impozabil al firmei
K; =Ka(-T)
K, este costul efectiv al împrumutului obligatar
Kgeste costul înainte de impozit egal cu rata cuponului la maturitate.
Costul mediu ponderat al capitalului
e Costul mediu al capitalurilor reprezintă un nivel minim, obligatoriu al rentabilităţii

investiţiilor în care sunt angajate acestea
C, , D
x Ag
* IC+D
p a C,+D
p*
Kg costul mediu ponderat al capitalului
K., este costul capitalului propriu
Ka este costul capitalului împrumutat
C, ponderea capitalului propriu în structura

C_+D capitalului permanent al firmei
D ponderea capitalului împrumutat în structura

C+D capitalului permanent al firmei
Aplicaţie
Să se calculeze costul capitalurilor unei firme şi costul mediu ponderat

cunoscând următoarele date:
-capitalurile proprii 80 mln. lei
-capitalurile împrumutate (datorii financiare nete) 60 min. Lei
-rata medie a dobânzii la capitalurile împrumutate 8%,
-cota impozitului pe profit 16%,
-coeficientul B al sectorului 1,2
-rata rentabilităţii fără risc 7%, .
-rata medie a rentabilităţii sectorului din care face parte firma 9%
Aplicaţie
1. Costul capitalului imprumutat: K a = Fa (1-7)
K_ =0,08*(1—0,16) =0,0672 - > 6,72%

2. Costul capitalului propriu D
Brma = Bi for [l + ( za T) a
60(1-0,16)._1 956
Bhrma = I,2[l +
80
rata rentabilitatii capitalurilor proprii = + Bf(r Fo)
K, = 0,07 + 1,956(0,09 —0,07) = 0,1091- > 10,91%
Aplicaţie
3. Costul mediu ponderat

Ka Cp Pa" DP
K =
CD
0,1091-80+ 0,0672.-60
K = = 0.091- >9.1%
80+ 60
Costul mediu ponderat al capitalului
Mărimea costului mediu al capitalurilor depinde de

+ proporţia fiecărei componente a fondurilor destinate investiţiilor, în totalul
capitalurilor”
e costul individual al fiecărei surse de finanţare
Minimizarea costului capitalurilor se realizează prin optimizarea structurii financiare
Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar are drept scop creşterea rentabilităţii financiare prin
modificarea structurii financiare.
În urma efectului de levier financiar se aşteaptă sporirea eficienţei folosirii

capitalurilor proprii (a rentabilităţii financiare) pe seama creşterii mărimii
capitalului împrumutat. Acest lucru este posibil dacă exista o marjă între
rentabilitatea aşteptată a capitalurilor investite (proprii şi împrumutate), pe de o
parte, care trebuie să fie cât mai mare şi costul capitalului împrumutat, pe de
altă parte, care ar trebui să fie cât mai mică.
Te > Tec
Rata rentabilităţii economice (re) -> exprimă eficienţa cu care sunt utilizate
capitalurile investite de către firmă, fie că sunt proprii sau împrumutate şi se
calculează ca raport intre beneficiul net şi capitalurile permanente.
2 Ra)
C,+D
Rata rentabilităţii financiare (r;), numită şi return on equity (ROE) exprimă

eficienţa folosirii capitalurilor proprii. Această rată se stabileşte prin raportarea
rezultatului net curent (P,) la capitalurile proprii (Cp).
Pf > = n
C P
pP.=p +(p —
D
„ui D/Cp=
SI
levierul financiar
J se ( ee d) C (rec-rd)= bratul levierului
p
pr
efectul de levier
DO Rf > Rec -> se manifestă efectul de levier financiar

O Rf< Rec -> în acest caz îndatorarea are "efect de maciucă” determinand
scăderea Rf
Aplicaţie
Să se aprecieze eficienţa unui împrumut bancar cunoscând:

e rata rentabilităţii economice: 8%
* totalul capitalului investit de firmă: 25.000 u.m.
+ capitalul împrumutat de firmă: 20.000 u.m.
+ rata dobânzii la împrumutul contractat: 9%.
Aplicaţie
Cp= 5000
Rac (Fec-ra)*D/Cp=0.08-0.01*20.000/5000= 4%
IRf< Rec-> nu este eficienta contractarea imprumutului bancar

3 deoarece reduce Rr
Modalităţi de majorare a efectului de levier:
creşterea r.., prin selectarea celor mai eficiente investiţii
e scăderea r4, prin contractarea celor mai ieftine împrumuturi de pe piaţa

financiară şi cu mult mai mici decât rentabilitatea economică a investiţiilor
* majorarea, maxim posibil, a capitalului împrumutat (evident cel mai ieftin).

Odată cu acest fapt sporeşte şi riscul financiar. Se impune un echilibru între
dorinţa de sporire a efectului de levier prin creşterea capitalului împrumutat, pe
de o parte şi implicarea firmei în acţiuni riscante.
CAPITOLUL 4. PLASAMENTE DE CAPITAL
PE TERMEN LUNG
4.1. Conţinutul şi criterii de clasificare a investiţiilor
îl e În sens larg: investiţiile reflectă plasamentul de capitaluri lichide (mijloace

băneşti) atât în imobilizări pe termen lung de natură corporală, necorporală şi în
participaţiuni, cât şi în imobilizări pe termen scurt.
+ În sens restrâns: investiţiile reprezintă cheltuieli ce se efectuează pentru

obţinerea de active imobilizate, prin construire, reconstruire, lărgire, modernizare
sau achiziţionare de maşini, utilaje, instalaţii, clădiri, mijloace de transport etc.
Investiţii sunt considerate şi cheltuielile referitoare la lucrările de proiectare,
prospecţiuni şi explorări geologice şi pregătirea personalului ce va lucra la
obiectivele de investiţie
şi cr it er ii de cl as ificare a investi
4.1. Conţinutul ZII
sq Pe îinsea mnă ă „&constitu ire

ituirea fix, adiadic
capitaluluii conic e
investiţiile
În
* In Miz i
vizi mi
a ru dlusție . | de comercia
=
lizare.
ulei
Asau factori 6a |
ci
a are aibiepinderi pe mai multe cicluri de exploa
: iziei a efectua obţinerea”

cheltuieli
+ În optică financiară, investiţiile sunt concretizarea Esi eu
în prezent, în active imobilizate, prin exploatarea caro
în viitor, eşalonat în timp, a unor fluxuri de încasar
A y i,
-
A .
E
Din_punct de vedere contabil, investiţiile semnififică
soldurilor
ică dim
diminu area
i
conturilor de lichidităţi concomitent cu sporirea soldurilor de imob ilizări fie că
sunt corporale, necorporale sau financiare.
4.1. Conţinutul şi criterii de clasificare a

investiţiilor
DIDa rama |
Din punct de vedere al naturii lor investiţiile se grupează

în:
investiţii materiale concretizate în active ce prive

sc creşterea sau modernizarea
capacităţii de producţie;
investiţii imateriale realizate, în principal, în

programe de cercetare, programe
informatice, în pregătirea personalului precum
şi cele de reclamă şi publicitate;
investiţii financiare reprezentate de fondurile plasate în acţiunile şi obligaţiunile

achiziţionate de la alte firme.
4.1. Conţinutul şi criterii de clasificare a investi
Din punct de vedere al resurselor de finanţare, investiţiile pot fi:

+ finanţate din fonduri proprii;
* finanţate din fonduri împrumutate.
Între criteriile de clasificare a investiţiilor o importanţă aparte îl prezintă cel care

priveşte structura resurselor angajate. Conform acestuia investiţiile se împart în:
* investiţii brute care sunt realizate prin mobilizarea în principal a amortizării şi a

profitului firmei;
« investiţii nete care sunt finanţate doar pe seama profitului.
4.2. Criterii de selectare a investiţiilor
[| Criteriile utilizate în aprecierea eficienţei proiectelor de investiţii pot fi clasificate în

i] două grupe:
* A.criterii tradiţionale (simple);
+ B. criterii bazate pe tehnicile de actualizare sau de capitalizare.
A. Între criteriile tradiţionale cele mai întâlnite în practica economică sunt:

e al rentabilităţii;
* al lichidităţii (al duratei de recuperare a capitalului investit);
e al costului (al economiei sau al depăşirii costului de producţie)
m
4.2.1.1. Criterii
Criterii tradiţionale
i de selectare a investiţiilor
riteriul NANA mp
presupune determinarea ratel rentabilităţii economice a
roiectului
ut Se d e In
i investitie Şi apoi compararea acesteia cu rate similare ce privesc
rentabilităţii „ Sau cu mărimi ce privesc alţi indicatori ai firmei precum rata
capitalului fix. Ca regulă generală, rata rentabilităţii (R) trebuie să
fie mai mare decât costul capitalurilor proprii şi împrumutate (K):
R > K
Aprecierea proiectelor de investiţie, după criteriul e rentab ilităţii, poate fi realizată
cu ajutorul mai multor contabilă, cu un pronunţat
indicatori. Intr-o viziun
caracter static, rentabilitatea este evidenţiată cu ajutorul raportului
Beneficiul net 100

Rala rentabilitatii =
Investitia nela
Pentru a elimina influenţa variațiilor anuale ale b eneficiilor nete, alţi autori
ul mediu anual
propun ca la numărătorul relaţiei să se ia în consi derare benefici
___ Beneficiul mediu anual x 100

Rata rentabilitatii = ——————————
Investilia nela
4.2.1. Criterii tradiţionale de selectare a investiţiilor
* Într-o viziune dinamică, criteriul rentabilităţii este aplicat prin compararea

fluxurilor financiare pozitive cu cele negative ocazionate de procesul utilizării
capitalurilor pentru investiţii în active fixe. Rata rentabilităţii economice a
proiectului se calculează prin raportarea cash-flow-ului anual (CF,), la capitalul
investit (1):
CF,
= x 100
Fiii acestui criteriu este acceptat acel proiect care are cea mai ridicată rată
rentabilitate. Totuşi, o serie de limite fac ca acest criteriu să conducă la
concluzii mai puţin credibile. Astfel:
' i ia Hs el consecinţele acţiunii factorului timp;
poate realiza eşalonarea în timp a încasărilor, plăţilor şi implicit a
profiturilor (cash-flow-urilor);
îi nu Cc vu
alculează efectele riscurilor inerente
. . .
oricărui proiect de investiţie;
. y
pi 3 PE d
are a invest
4.2.1. Criterii tradiţionale de select
l lich idit ăţii Ss au al duratei de recuperare a capitalului investit refle

+ Criteriu
şi aflat sub formă materială, revine
perioada în care capitalul, odată investit
le nete realizate din exploatarea
forma iniţială, adică cea baneasca, prin încasări
capacităţilor create.
mai mic decât

e Criteriul lichidităţii urmăreşte ca termenul de recupe rare să fie
durata de viaţă a investiţiei, cu deosebire se are în ve dere să fie mai
mic decât
de
durata sa comercială. Metoda aceasta prezintă, însă, un inconvenient: elimină
la selecţie proiectele de investiţie cu o bună rentabilitate, dar realizată pe termen
lung, care pot fi esenţiale pentru prosperitatea întreprinderii.
+ Durata de recuperare a investiţiei (D.r.) se determină cu ajutorul relaţiei:
C.F.a Este cash flow ul mediu anual
4.2.1. Criterii tradiţionale de selectare

a investiţiilor
=
Conform acestui crite

sa ui criteriu , cel mai bu n proiect este
cea mai
în aeze ee rapidă a i
iei pl ţii ul aie impl
Simpli tatea acela
aplicăriicarelui permit
il face e sort [zapi
rile , insa prezintă o serie de inconveni t pline ei
r care nu se bazează pe actualizare: ie
* nu'ia
n cglieaîn zăconsi pare eşalonarea îînn titimp a | fluxurilor
de încasări şi plăţi
ă efectele ce se produc după 3 recuperarea investiţiilor;
avantajează proie ctele care permit I |
cele la mit acumularea rapidă E
care acest proces se realizează pe perioade lungi. aRIIB UIUI (n) rapaiă cu
4.2.1. Criterii tradiţionale de selectare a investiţiilor
Criteriul costului este aplicabil cu precădere în cazul selectării investiţiilor de

inlocuire şi îndeosebi a celor ce vizează modernizarea. Aplicarea criteriului
presupune parcurgerea a două etape:
1) determinarea economiei (E) sau a depăşirii costurilode

r producţie (D), urmare a
investiţiei conform relaţiei:
E(D)=(C pr C AL
DD, Si D,
Cg sunt costurile de exploatare, exclusiv cheltuielile privind amortizarea înainte de investiţie;

V, este valoarea rămasă a mijlocului fix prevăzut a fi înlocuit;
D, este durata de funcţionare rămasă a mijlocului fix de înlocuit; Pi
sunt costurile de exploatare, mai puţin amortizarea aferentă mijlocului fix, prevăzut a se achiziţiona;
. . . . .. i ă .
C,
V, este valoarea de intrare a noului mijloc fix;
D, este durata normală de funcţionare a noului mijloc fix;
4.2.1, Criterii tradiţionale de selectare a investiţiilor
2) dacă în urma calculelor se obţine o economie, se continuă cu stabilirea ratei

randamentului investiţiei
Dacă rata randamentului investiţiei este superioară ratei randamentului

mijloacelor fixe ale firmei, proiectul poate fi acceptat.
[cae Sa
i de actualizare sau Capital
4.2.2. Criterii bazate pe tehnic
+ i i
In procesul investiţional există un decalaj Se mpola ea) secta
cheltuielilor de investiţii (faza 1) şi cea a obţinerii Air 'elii orivina crearea ac
fază se înregistrează fluxuri financiare negative (cheltui Ea aa upetivelof
imobilizate) iar în a II-a, fluxuri financiare pozitive (încasa atat cţiei
diminuate cu cheltuielile de exploatare) respectiv surplusul mon
faza 1 fluxuri financiare pozitive- cash-flow -

crearea capacităţii de producţie (încasări din vânzarea producţiei mai
puţin cheltuieli de exploatare)
LII Piti
fluxuri financiare negative faza a Il-a
(cheltuieli de investiţii) :
exploatarea capacităţilor de producţie
Fig.nr.1| Evoluţia fluxurilor financiare în procesele de creare şi

de utilizare ale capacităţilor de producţie
4.2.2. Criterii bazate pe tehnici de actualizare sau capitalizare

DI OP PIESE TIT EZIETI
Capitalizarea este tehnica cu ajutorul căreia se poate calcula nivelul viitor, la o

anumită dată, a unei sume plasate în momentul actual. Dacă luăm în considerare
rata rentabilităţii "r” la care un anumit capital "C" poate fi fructificat, atunci în
anul "t" valoarea capitalului rezultat din calculele capitalizării este:
- după un an capitalul are un nivel nou "C,":
C, =C+C-r=C(+r)
- după al doilea an capitalul are următoarea valoare " C.":
C, = CU+n)+CU+rr = 0+r)(C+ Cr) = CU+DU+r) = CU+n)?
- Prin extrapolare, în anul t capitalul ajunge la următorul nivel:
C, =C(+r)
In legatură cu operaţiunile privind capitalizarea sunt de făcut câteva remarci:
* relaţia (1+r)! reprezintă factor de capitalizare (fructificare);

+ Suma totală reprezentând capitalizarea cuprinde atât capitalul cât şi acumularea
la finele fiecărui an;
* rata rentabilităţii "r” este luată în calcul la nivelul costului capitalului, deoarece
acesta exprimă obligaţia minimă a investitorului.
+ Să presupunem că avem 1000 USD astăzi și dorim să determinăm valoarea

viitoare, peste 2 ani, in conditiile unei rate a dobânzii de 10%.
0 1 2
| | |
| | |
$1000 ia > $1100 dig * $1210
Co = C(+r)' =1000(1+0.12 =1210

ba za te pe te hn ic i de ac tualizare sau capita
4.2.2, Criterii
VA Onea actuală, la
- Actualizarea este tehnica prin intermediul căreia se detec iu
începutul anului unu, sau în momentul zero, ă sumelor capitalizate la finele anilor
e daca N. ali ]
| e agitau alma , i de capitalizare UD
* Operaţiunea se realizează cu ajutorul factorului de capiti
Astfel, valoarea capitalului înaintea unui an de fructificare (C) era:

C = C, x i : unde C, este nivelul capitalului după un an de fructificare.
(+r
Relaţia este dedusă din Cy = C(1+r); ,
- înaintea a doi ani de capitalizare, mărimea capitalului este:
C=C> SE „ dedusă din C> = C(1+r);
(1+r)
- înaintea a „t" ani capitalul este:
C=C,. 1
„ dedusă din C,= C (1+r)t.
(+r)!
e Să presupunem că dorim sa calculam valoarea prezenta pentru suma de 1000

USD pe care anticipați că o veti primi în 2 ani, in conditiile unei rate a dobânzii
de 10%.
0 l 2
| | |
| | |
$826.45 EET DI $909.09NET $1000
C, 1000 i 836.45
(+7) (+01)
Printre indicatorii folosiţi în aprecierea eficienţei proiectelor de investiţii cei

mai utilizaţi sunt:
0 valoarea actualizată netă (VAN)

O rata internă a rentabilităţii (RIR)
+ Valoarea actualizată netă se determină ca diferenţă între fluxurile de

trezorerie viitoare şi actualizate la rata dobânzii de piaţă, respectiv valoarea lor
actuală, pe de o parte şi capitalul investit, pe de altă parte.
** Un proiect de investitii este acceptat daca VAN

este pozitiva.
* Dintre mai multe alternati
ve de inve stii cu VAN>0, se va alege cea care
asigura maximizarea VAN.
ici d e ac tu al iz are sau capită
pe tehnic
4.2.2. Criterii bazate
imăă rata
prim
exxpr
ă de rentabilîliitate
intern din vânzarea producţiei cu costi
Pentru un prolect de | nvestiţie, rata i! te
egalizează veniturile actualizate ci nutesă întreaga perioadă de funcţionare
investiţiei! şi a celor cu exploata
oblectivulul
: Venituri
Costuri de exploatare
»
P
R.I.R. Rata de discontare

Fig.nr-2. Evoluţia valorii actualizate a veniturilor şi a costului de exploatare
4.2.2. Criterii bazate pe tehnici

de actualizare sau capitalizare
* Rata interna de rentabilitate
V
RI.R. = a.min+ —— (a. max- a, min)
+]
Vi este venitul net actualizat pozitiv care core

spunde unei rate minime de actualizare (a.
min);
V2 este venitul net actualizat negativ care
corespunde unei rate maxime de actualizar
e (a.max).
Relaţiile de actualizare a.min. şi a.ma
x. se ale 8 în aşa fel încât să se obţină un venit net
pozitiv pentru a.min. şi negativ pent actualizat
ru a.max. » iar diferenţa dintre aceste două rate să
mare de 5%, Atât a.min. cât şi a.max. nu fie mai
se stabilesc prin încercări.
* Un proiect de invest
i tii este acceptat daca rata interna
Superioara ratei oferite de c alternativa de rentabilitate este
comparabila de investire.
3. După structura internă investiţiile se clasifică în:
a) lucrări de construcţii-montaj;
b) investiţii financiare;
c) lucrări şi explorări geologice;
d) achiziţii de utilaje care necesită montaj.
i] 4. Care din următoarele afirmaţii referitoare la criteriul VAN sunt adevărate:

a) presupune actualizarea cash-flow-urilor viitoare la momentul prezent şi
compararea diferitelor variante de investiţii;
b) se fundamentează pe randamentele crescătoare ale oportunităţilor de investiţii;
c) un proiect de investiţii va fi cu atât mai eficient, cu cât fluxurile viitoare
actualizate vor fi mai mici decăt cheltuielile de investiţie programate;
d) un proiect de investiţii va fi cu atât mai eficient, cu cât fluxurile viitoare
actualizate vor fi mai mari decât cheltuielile de investiţie programate.
——_P7 > 7 7 9 a e 3
Finanţele afacerilor“
CAPITOLUL 5. SURSE DE FINANTARE

ALE AFACERILOR
[3
, j
cete
. - :
eSasasa, sută, “ =,mr TO
EP meat . 4
ii? pie. —
a iai
Pt,
-.-.._...._... . d o > 3 3 2 = o 3 2 3 >
Ciclul de viaţă şi finanţarea

firmei
Sase stadii de dezvoltare
* dezvoltare (sau , iniţială) -> L9 , - 5 *15 733 +25

i 1
+59 59
i
trecerea de la o idee la o van

oportunitate de afacere promițătoare 5 3 roza Eat Votat
start-up ->crearea întreprinderii şi lansarea activităţii acesteia;
..
-
creştere timpurie (early growth) -> rezultatele financiare și cash-flow-urile

-
.
cresc, dar rămân încă negative;

creştere rapidă (rapid growth) -> vânzările firmei sunt în creştere, iar cash-
flow-urile şi rezultatele financiare sunt pozitive şi în creştere;
* vârsta matură rata de creştere a vânzărilor este mult mai mică decât în
etapa precedentă sau tinde spre zero, în timp ce profitul și cash-flow-ul
stagnează sau cresc foarte uşor;
3 criză sau declin ->vânzările firmei, rezultatele financiare și cash-flow-ul scad
şi firma trebuie să decidă ce investiţii trebuie realizate pentru a opri scăderea.
-
PP5 A PPPi 3 PI IIe 3 d
Ea a
Do pc date aaaNP
|
: lor patru variabile financiare în | liec
Caracte ristici ale celo L
din ciclul de viaţă al firmei
N
Casti flow
Stadiu din ciclul
deviaţă al -
firmei
Negative Negativ
Concentrate pe achiziţia
factorilor de producţie
: ie
(Puternic)
ÎIn pt
faza de începu
n faz
Concentrate pe achiziţia Negative
factorilor de producţie Negativ
y :
Uşor negative Uşor negativ: Deazitivă şŞi în
Creştere Limitate la finanţarea Ş
timpurie (early stocurilor
Pozitiv şi în pozitivă, Car în

„ ae y 4
Pozitive şi în
... . 7
rea
st ,
ți Limitate la finanţarea escreş
stocurilor creştere creştere
Citit innuri:9B0]
Sfârşitul creşterii Sfârşitul creşterii Se apropie de zero
Concentrate pe stocuri sau
înlocuire
Scădere accentuată Scădere Negativă
=
accentuată
Surse de finanţare în diferite faze din evoluţia întreprinderii
Stadiu Fondatorul | Mlicrofinanţare | Crowdfunding | Programe de Ingerii | Private | Bănci Credit Piaţa
din ciclul şi 3F asistenţă afacerilor | equity comercial | financiară
de viaţă al guvernamentală
firmei
Dezvoltare
Stan-up
Creştere
timpurie
(eariy
growth)
Craştere
rapidă
(rapid
growth)
Vârsta
matură
Criză savu
declin
Surse de finanţare în primele etape din evoluţia întreprinderii
Fonduri proprii ale antreprenorului-> 78% dintre antreprenori isi incep afacerea folosind
fonduri proprii - economii proprii, împrumuturi de nevoi personale, salarii, fonduri provenite
din vânzarea activelor personale (imobile, terenuri sau maşini) şi carduri de credit
“3F”-> prietenii antreprenorului (friends), familia acestuia (familiy) şi alte persoane
“nechibzuite” (fools).
Avantaje:
+ lipsa condiţionărilor
+ costul redus (sau chiar zero) al resurselor
** posibilitatea de a amâna rambursarea capitalului fără plata unor penalităţi
Dezavantaje
“ valoarea redusă a fondurilor ce pot fi puse la dispoziţia întreprinderii (până
la 100.000 Euro, cu diferenţe semnificative între țări)
“riscul deteriorării relaţiilor cu prietenii și familia în cazul în care firma dă
*,
faliment şi antreprenorul nu are posibilitatea să ramburseze împrumutul.

*% finanțarea oferită de “3F” poate reduce perspectivele de creştere şi
posibilitatea de a accede la runde ulterioare de finanțare de la investitori
profesionali/ instituţionali
>
că NR BecIe i A 0 0 IDR, a a ED tatele 3 DE 3 SIR
3 8 a Eat a
Marius Ghenea propune zece reguli de boostrapping pentru antreprenorii aflaţi la început de
drum:
1. porneşte de acasă sau din biroul virtual;
2 cumpără totul în barter;
3 concentrează-te pe funcționalitate, nu pe formă;
4 folosește voluntari și interni;
5. foloseşte puterea extraordinară a Internetului de a reduce costurile;
6. încasează cât mai multe avansuri;
7. promovează-ți afacerea din gură în gură;
8. începe de jos şi poziționează-te corect;
9. intră pe piață cât mai repede;
10. concentrează-te pe cash-flow, nu pe profitabilitate.
GOOGLE AMAZON
HARLEY O DISNEY O MATIEL
* = 3 ăi
sa E E i a SE
Surse de finanţare în primele etape din evoluţia întreprinderii
Multifinanţarea (finanţarea participativă sau crowdfunding)
-> metodă alternativă de finanţare colectivă a unor proiecte ce utilizează resurse online
(forumuri, platforme de socializare etc.), prin intermediul căreia se întâlneşte oferta cu
cererea de capital.
-> ajută antreprenorii să obţină finanţare de la o audienţă largă (he crowd), fiecare individ
furnizând o sumă mică de bani. În general, valoarea finanţărilor atrase prin această metodă
se încadrează între 1.000 şi 1 milion USD
Exemplu Peppble ra
Firma a atras mai tiiLi e Lăs te) întlibila LUI “bă
E Poeti ELENA fetele) se /oltodule prin
intermediul platformei Kickstarter, ai urii
de 100 de ori decât ţinta de nare (cititi
FSA DĂ ot E zeu prima serie de ceasuri Ii
10 luni FA finalizarea natia E
| | N
Multifinanţarea (finanțarea participativă sau
ȘIR Ea
crowdfinding)
Mecanismul:
>. antreprenorul/iniţiatorul înregistrează proiectul
într-o plattormă online specializată; |

> de regulă, platforma realizează o examinare iniţială a proiectului înainte de afișarea acestuia
pe site;
> antreprenorii ofera o serie de informatii: motivaţia/povestea şi clipuri video despre
antreprenor, suma ţintă, perioada de strângere a fondurilor, motivul pentru strângerea de bani
şi recompensele pentru contribuţii;

„investitorii individuali (crowdfunders) înregistraţi în platforma electronică pot vizualiza și
pot contribui folosind mecanismele de transfer online al fondurilor. Platformele
crowdfunding afişează, de asemenea, starea finanțării, adică suma atrasă de proiect până în
prezent și numărul de zile rămase până la finalizarea campaniei;
antreprenoul trebuie să implementeze proiectul.

N7
ArtistShare (înfiinţată în anul 2003), EquityNet (2005), Pledgie (2006), Sellaband (2006),
IndieGoGo (2008), GiveForward (2008), Fund Razr (2009), Kickstarter (2009), RocketHub
(2009), Fundly (2009), GoFundMe (2010), Microventures (2010), Seedinvest (2011) şi
Fundageek (2011).
cireleue Crowdfunding
Aseist
EP Club
Platforms
arctic
——————
island , d să Re LA INVESDO! seed învest
4 funding!aunchoad AINBITIGUS AS» OurCrowd
IMPACT 102 pini PRIMARE <>
Projegit A SEEDRS, sponsumere»

sm “Sema iwlz=>== sa îincliegogo
tome > . crowd'under [pac
rr= ELI iu ui
———— sasi e
035 piinvvestedin S
B*nevoleni E
menite e
ie 7%
baile
i =>=5 THE i Peopituri pia TIT aur
zi]
RE IA 00 HE : i să
ESTUND p 1 1 sszs 1" VANGEL Fundina Circle
. i RIC ALIN 0 re meat
TA ŢI PCL CL
U campanie din îstoPr i LU
EOTITERL OTE TIE IULI
Locr
a Po i AA
sam]mpanie din istoria Kicles
Ceea mui finanțată ca
a
Ele dezvoltatLaid [i
Citizen”, un jocevideo pe teme
Industries (RSI) and Cloud Imperium Games (CIG). În
son Pta
Campania cra în derulare suma atrasă
să p pana în
septembrie 2018,
A
acel moment fiind de 193,509;920 USD de lu 2095 411 persoane:
se vedea pagina web a RSI
(https://robertsspaceindustries.com/funding-goals) pentru
detalierea modului de utilizare a resurselor atrase prin campanie
+ 34 =] i - a,
FOLLOW THE |
DEVELOPMENT
3 = = 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 5 3 d 3 £ 3 $
*r> rr Pre ar sr ra ra..
La nivel mondial, piaţa finanţărilor participative a atins valoarea de 16.2 miliarde USD în anul
2014. Într-un studiu realizat pentru Banca Mondială se estimează o creştere exponențială a
acestei pieţe până la nivelul de 90-96 miliarde USD în anul 2025, semnificativ mai mare decât
valoarea estimată a pieţei de private equity.

Multifinanţarea prezintă o serie de avantaje financiare şi ati financiare
+ reprezintă o sursă de finanţare care permite antreprenorului să transforme o idee într-o

afacere viabilă. 9 din 10 proiecte finanţate prin intermediul platformei Kickstarter s-au
transformat în firme în curs de desfăşurare (ongoing firms) şi au supravieţuit mai mult de
3 ani;
+ permite validarea unei idei de afaceri;
+ permite rafinarea/dezvoltarea produsului sau serviciului pe baza feedback-ului oferit
de clienţii potenţiali (validarea produsului). În acest context, crowdfunding-ul constituie
o modalitate de a sprijini inovaţia generată de utilizatori și de a înțelege mai bine
preferinţele clienţilor;
+ oferă o imagine privind modul în care un produs nou va performa înainte de a intra
oficial pe piaţă.
** constituie o modalitate eficientă de a promova produsul.
DEZAVANTAJE?!
Tu ETNII
Sc al Cf
ARIE
sprijina.ro
———
multifinantare,ro
wearehere,ro
crestemidei.ro
potsieu.ro
__kazuu. ro
bursabinelui o PT A
alumni.ubbcluj.ro
soon aaa ta
i a tai ca
i r ( business angels)
î geriiii” afacerilo
ită de „in
Finanţarea oferită
N iri îngerii afacerilor
Business angels (sau angel investors), cunoscuţi ŞI sub decaisle 3? ea i
y aa. [Do nd
imestitori înformali în capital de risc sau investitori P!ovi cai
individuali bogaţi ce investesc în companii noi sau aflate în plină i pi cunoștințe
aceşti investitori sunt antreprenori sau foşti directori ai unor afaceri ce pi sursele lar în
şi experienţă într-un anumit sector de activitate şi investesc o parte din re
companii noi.
Exemple de companii care au beneficiat de finantare: Google, Yahoo, Amazon.com,

Apple. Body Shop. Vistaprint, Starbucks. Facebook, PayPal şi Twitter.
Antreprenorii poi contacta îngerii afacerilor prin

“intermediul altor antreprenori (care au obţinut deja finanțare sau sunt în căutare de
finanţare prin capital de risc),
*rme de consultanță specializate în finanţare,
* organizaţii (alianţe şi cluburi de business angels, servicii internet, incubatoare de afaceri),
“reţele personale de contacte (prieteni, familie, colegi) sau profesionale (avocaţi, brokeri,
bancheri)
“intermediul unor publicaţii (anunţuri în ziare, newsletter etc.).
Finanţarea oferită de „îngerii” afacerilor (business

angels)
Business Angels in Romania:

hitp:/Awww finantare. ro/catalog-business-angels
hito:/Awww.antreprenoriada.ro/index.
php/clubul-business-angels
hiip:/ftechangels.ro/
PI Tea OREI 7777
57773 ADA DARE E IERTI...Pe ENOS ? re = tea
d 3 = 3 3 3 3 3 54
3 5
E.
Avantaje şi limite ale finanțării prin intermediul îngerilor afacerilor
+ constituie principala sursă de finanţare externă pentru întreprinderile nou-

înfiinţate (întreprinderile start-up).
* au un rol important în promovarea spiritului inovator şi antreprenorial la

nivelul unei regiuni sau economii prin oferirea a două elemente esenţiale
pentru reușita oricărei afaceri: finanţare şi consiliere/expertiză managerială.
* joacăun rol important în reducerea asimetriei informaţionale
* sunt greu de găsit, iar sumele puse la dispoziţia firmelor nu sunt considerabile.
Perioada medie de deţinere a unei participaţii de către un înger al afacerilor este de 4 ani. La
finele acestei perioade, îngerii afacerilor au la dispoziţie cinci modalităţi principale de ieşire
dintr-o afacere:
e vânzarea companiei către o firmă mai mare sau un competitor din respectivul sector de
activitate (rade sale) — constituie forma principală de ieşire pentru investiţiile cu
randamente ridicate şi medii;
e preluarea companiei de către managerii săi (management buy-out);
e vânzarea acţiunilor către un alt business angel sau o societate de capital de risc;
+ vânzarea acţiunilor către un alt acţionar existent;
e ofertă publică iniţială (foarte rar).

Capitalul de risc
z ă de căt!
izat
realizat ietăți iȚ cu capilital de risc
ătre-2 societăţ
în com pan ii neco tate la burs ă ă real
investiția
5 „irială ei -nire)
; şi i de extindere
ctindere aa unei
include finanțarea pentru etapele de început (inițială şi de porn 5
afaceri
cerceta,
pentrurea a fuzel! evalua şi
Capitalul iniţial (seed capital) reprezintă finanţ area asigurată de. latisate Bi
. o 94%. . = . x an
dezvolta un concept iniţial pentru un produs sau un serviciu, inâin

firmei. _
cu finanţarea acordată pen
Capitalul de pornire sau lansare (start-up capital) reprezintă tru
dezvoltarea produsului, lansarea acestuia pe piaţă şi marketing-ul iniţial. i
Capitalul de extindere (expansion capital) semnifică finanţarea acordată pentru
dezvoltarea şi extinderea unei întreprinderi operaţionale, care poate sau nu să fi atins
pragul de rentabilitate (breakeven) sau să genereze profit.
formă particulară a capitalului de risc este corporate venture capital - CVC (sau
corporate venturing), adică investiţii realizate de corporaţiile nefinanciare în firmele
tinere cu un potenţial ridicat de dezvoltare
Cmc ca E nn tiu rii ud Ș A
Capitalul de rise
Companii binecunoscute pentru oferirea de capital de risc sunt
«Siemens
*Google
*Cisco.
Spre exemplu, compania Google a lansat în anul

2009 fondul de investiţii pentru start-up-
uri Google Ventures. Acesta va finanța proiecte
din domenii diverse, precum: Internet,
software, hardware, tehnologii de mediu, biotehnologii, sănătate
Google: ne
ventures “
aaa 3 E 33 ae 0 d ci ae e e
3ENDL
Pa PRE a a0:458 NI
ear al a ti ae ia 0 isa)
a la ar
eu Pad ina at
Ac
au
03
i SD
mari ş i A. 3 -I 5-t-
aaa A „E - PE 0 E N A -:
se
capital de risc
Avantaje şi dezavantaje ale finanţării prin
Principalele avantaje
st) atrage şi alte fonduri de investiţii şi

> investitorul de capital de risc (venture capitali
re
furnizează resurse de finanţare pentru stadiile ulterioa
ea firmei, furnizează experienţă şi
> fondurile cu capital de risc participă la conducer
informaţii
contacte din industrie
> facilitarea accesului la clienţi potenţiali importanţi, furnizori şi alte
Principalele dezavantaje
> prezintă un cost ridicat din cauza riscurilor ridicate pe care şi le asumă investitorii
(RIR>20%)
> disponibilitatea capitalului de risc depinde de fluctuațiile macroeconomice
> antreprenorul poate pierde controlul asupra managementului firmei
e]
Î
-între investitori şi antreprenori există o asimetrie a aştep

tărilor
- pa are rari antreprenoriale veritabile în compa
raţie cu SUA:
sa d
Fe ae ai
. .
e Val specializaţi în finanţarea timpurie (early

. Lă - .
stage
>
şi multe dintre ele sunt specializate pe

magia Poe pă dica aere
> e E
8
legale diferite „ obstacole administrati i an a E SINE

; aa ve, diferențe cultu
- dificultăţi în transferul de isa rale) trebuie să fie înlăturate.
: zau:e - şi lipsa pregătiri i treprenori]: a evalua afli
disponibil “ATI antreprenorilor pentru
ȘI pent ru pretenţiile şi nevoile de
a înţelege aa î.nafive gs nijașe
—_— IT 3 - 3 e = 3 3
a Pr” - n | E e (îngerii at
je ir (ing
Principalele diferenţe între capitalul de
TEI CTIaTEITEE AARE
formal (investitorii instieuțicer
. . ... . . i ita e a DI i
duo fai ua ul ati! de risc

diferenţe : Manageri financiari
CIC |
S | e a j
Antreprenor! 8
Caracteristici
personale EI ra investitorilor în fonduri de
Fonduri Resurse proprii investite în proiecte Ren e risc sunt plasate în diverse |
investite din aria de expertiză capital de Fisc * |
7 TRidicată.
proiecte ______———
mini ilioane euro
Valoarea Redusă, maxim 470.000 euro. De | Ridicată, minim2 milioan
fondurilor regulă, 75.000 — 100.000 euro pe|
investite proiect hi aie ZI
: a E
Întreprinderi cer CREIER,
în faza iniţială de alin ă me ieee —| 5 :
ORI de | Întreprinderi ri
Întreprinderi
ţintă dezvoltare sau cu mare cu potenţial ridicat e creşte i. |
start-up-uri
potenţial ridicat de creştere 'aflate în în faza timpurie (early |
! stage) sau în faza de expansiune
Riscuri Riscuri ridicate, acceptă grade mai | Riscuri ridicate, atitudine
investiţionale si |mari de rise decât fondurile de conservatoare
atitudinea faţă | capital de risc
de riscuri nl _
Proces de due Bazat pe experienţa antreprenorului Mult mai formal şi costisitor
diligence şi mai puţin costisitor
DI 3 a o 3 i o 3 e >
mer. +]
Principalele diferenţe între capitalul de risc informal (îngerii afacerilor) şi cel
formal (investitorii instituţionali de capital de risc)
EEE IS 15 ngerii afacerilor Investitorii instituţionali de
Rata i capital de risc
Proximitatea Importantă Mai puţin importantă

peografică
| orma . :.::-. -|Struetură maisimplă a tranzacţiilor |Complexă şi dificilă
contractului. + -|cuaccent pe corectitudine
Monitorizare post- | Activă Strategică
investiţie
Implicarea în - |Importantă. Mai puţin importantă
management. . . cet, i i a ae
Strategia de ieşire | Mai puţin importantă Foarte importantă
(dezinvestiţie) pata asa
Rentabilitatea Importantă, dar B.A. sunt probabil | Foarte importantă
investiţiei mai puţin exigenţi pe ansamblu
datorită costurilor mai mici ale
procesului investiţional. Aşteaptă şi
L beneficii personale.
E Ş i, Ț T Ţ i JI
vro... ve...
Finanţarea bancară
_. , pepe
p Linia de credit
p Descoperit autorizat de cont
p Credit de investiţii
pr Factoringp şi scontare
Avantaje
“obținerea de fonduri suplimentare, peste cele proprii,
“* stabilirea unei relaţii cu o instituție financiara cunoscuta;
** accesul mai ușor la alte servicii furnizate de catre banca;
** atestarea viabilitatii afacerii in faţa altor potenţiali investitori,
a+ reesalonare/rescandentare în situatii de dificultati financiare;
Dezavantaje
“ereticența bancilor in ceca ce privește finanțarea noilor firme (banca are nevoie de
siguranţa ca va primi inapoi banii acordaţi drept credit, în timp ce firmele nou-infiinţate nu
ofera aceasta garanţie);
“riscul de a pierde paranţiile depuse sau chiar riscul de faliment in cazul nerestituirii
creditului;
s expunerea la riscuri noi - de ex, riscul ratei dobanzii/ riscul valutar;
d 3 > 3 ? =
Lea aaa areas.
Finanţarea bancară
„Categoria A” — standard, reprezintă acei clienţi ce au operformanță economica foarte bună
și care achită la scadenţă ratele și dobânzile,
„Categoria B” — în observație, reprezintă acei clienţi cu performanţe bune, dar pe o perioadă

mai lungă de timp nu își pot menţine acest nivel, prezentând lichidităţi fluctuante,
„Categoria C” — substandard, sunt clienţii a căror performanță economico- financiară este

satisfăcătoare, dar prezintă tendinţe de înrăutățire sau staţionare,
„Categoria D” — îndoielnic, sunt clienţii care au o performanţă economică scăzută.
Categoria E” — pierdere, întră clienţii ce înregistrază pierderi şi nu îşi pot achita la timp
creditele,
„a
țe alt ern ati ve de acţ iun

iuni spe cia liz
iali ate î în IMM și compa nii cu o
zate
Pie
creştere rapidă
dezvoltare a au 1înfiinţat îîn ultimii
Numeroase pieţe de capital dezvoltate sau în curs de
. . A . - « 4 Ti aţ i ii ani
pieţe sau segmente destinate IMM-urilor
În economiile dezvoltate: Alternative Investment Market (London Stock Exchange),

EnterNext and Altemext (Euronext), Australian Securities Exchange (ASX), First North
(NASDAQ OMX), NYSE AMEX Equities, Entry Standard (Deutsche Borse)
În economiile emergente: NewConnect (Warsaw Stock Exchange)(2007), Johannesburg

Stock Exchange AltX (South Africa)(2003), NSE India Emerge (India)(2012), SME Board
(Shenzen Stock Exchange) şi Chinext (2009) în China, GreTai Securities Market (Taipei,
Taiwan)(1994), BM&FBOVESPA Bovespa Mais (Brazilia) (2005) şi BIST ECM
(Turcia)(2009).
a dă La a a 5
“j
Piețe alternative de acţiuni specializate în IMM şi companii cu o
creştere rapidă
* Succesul înregistrat de pieţele alternative din economiile dezvoltate a determinat unele

burse din regiune Europei Centrale şi de Est să iniţieze noi segmente de piaţă pentru
IMM-uri. Bursa de Valori din Varşovia a înființat în anul 2007 piaţa alternativă
NewConnect destinată finanţării IMM-urilor inovative şi dinamice atât prin ofertă publică,
cât şi prin plasament privat.
** NewConnect este piaţa alternativă de tranzacţionare cu cea mai ridicată rată de creştere
din Europa și totodată una dintre cele mai lichide.
“ In anul 2015, pe această piaţă era cotate 273 de companii provenind din Polonia,
Republica Cehă, Bulgaria, Ucraina şi Marea Britanie.
|
- SII SI III IEI TIET 9.I “Aj
NUP N NA OR cana ama a d A 46
"pieţe alternative de acţiuni specializate în IMM și com panii cu o

"creştere rapidă
Romania -> platforma AcRO (2015) destinată “finanțării, creşterii şi promovării

întreprinderilor mici şi mijlocii şi startup-urilor, care nu îndeplinesc criteriile de admitere
pe piaţa principală”.
Conditii de admitere:
Yo capitalizare anticipată de minim 250.000 euro;
V existenţa unui număr de minim 30 de acţionari sau free-float minim 10% din numărul
total de acţiuni emise;
V emitentul să nu fie în procedura de faliment si nici în reorganizare iudiciară.
Au
Să
Aa
O
0
DN
-
-
= Pa =
PUP RATP a a E A
Pieţe alternative de acţiuni specializate în IMM şi companii cu o

creştere rapidă
Exemple de start-up-uri finantate pe piata AeRO:
+ Life is Hard, producătorul de software

+ Sameday şi Chronos Curier, firma de curierat
** Bittnet Systems, compania de IT&C
vehicole de investiții specializate

** Opportunity Capital,
+ Agribusiness Capital,
** Real Estate Asset,
** Carpathia Capital (fond de investiţii polonez).
e de capital spe cializate
Implicații ale listarii pe pieţel
a. 3în pomeniti a istării, cât şi mpentru
la capital pentru creştere , atât
întreprinderile au acces atrase prin
de instrumente ş A
runde ulterioare de finanţare printr-o gamă diversificată
/n general, valoarea finanțe
largă de investitori individuali şi instituţionali.
Euro şi 50 milioane Euro
piaţa de capital se încadrează între 250.000
creşte semnificativ, inclusiv prin

vizibilitatea companiei la nivel naţional/internaţional
apariţia în mass-media şi includerea în analizele specialiştilor
oferă oportunităţi multiple tuturor stakeholderilor.

profitul
3 Fondatorii / acţionarii vechi pot vinde acţiunile deţinute şi marca astfel
aferent investiţiei iniţiale. _
+ Fonduri de capital de risc şi îngerii afacerilor pot să îşi concretizeze strategiile de
exit dintr-o anumită afacere, ceea ce îi incurajează să investească în continuare în
afaceri noi contribuind astfel la crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea
antreprenoriatului.
+ Salariaţii şi managerii au posibilitatea de a vinde acţiunile primite gratuit sau de a
exercita opţiunile pe acţiuni.
se Clienţii şi furnizorii obţin informatii suplimentare despre companie datorită
procesului de listare şi criteriilor de transparenţă impuse de bursă.
E = SII ap
e fin RT POT PT Iara 4 3
anciare
E
ffă
A Private equity
i i
Capital daOrisc/capita! da creştere
eesti
— |
Granturi şi scheme oferita de stat pentru export Pa
Diet SABIN
GA PIE 20
Granturi oferite de stat (de ex pentru C&D)

Wa vaegrat aburi
Accaleratoa . Capitalcerist corporate |

“Veniturile afacerii
incubator/sccelerator [ia af AR a
Garanţiişi credite de la
Capitalderise Pi
Crovdfunding
Business angals
Antreprenorul, prieteni, tamite
„Pre-sead Seed Start-up

“Valea morţii”
Faza emergentă
Fazele de dazvoltare a atazerii

Finante Cursuri c1-5

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finante Cursuri c1-5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

| Universitatea „Alexandru loan Cuza“ laşi

7 Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Evaluarea pe parcurs este formată din următoarele componente

|. Lucrare de verificare pe parcurs 50%

Contact curs/ seminar:

* 1.3. Funcţia financiară a întreprinderii

4.1. Forme juridice de organizare a afacerilor. Delimitări conceptuale

Cele mai comune trei forme juridice de organizare a afacerilor sunt:

„Afacerea proprietate individuală -> este o afacere deținută și condusă de o singură

1.1. Forme juridice de organizare a afacerilor. Delimitări conceptuale

1.1. Forme juridice de organizare a afacerilor. Delimitări conceptuale

rme juridice de organizare a afacerilor

* Societate în comandită simplă (Limited Partnership)

Societate în comandită pe actiuni (Company Limited by Shares)

responsabilipentru datoriile parteneriatului. Ei răspund în limita acțiunilor subscrise.

atunci al treilea va suporta integral datoria de 210.000 RON.

economice, utilizând, de regulă, mijloace economice, în vederea obţinerii de profit

1.1. Forme juridice de organizare a afacerilor. Delimitări conceptuale

Tabel 2. Delimitări conceptuale privind IMM-urile

asia [= Numărde Cifra

< 10 milioane EUR <10 milioane EUR

Sursa: Comisia Europeană, Manualul utilizatorului pentru definiția IMM-urilor, 2015, p. 10

Start up: întreprinderi infinţate de maxim 3 ani

What is a Gazelle Company?

Elefantii: firme mari cu mai mult de 500 angajați

2.2. Importanţa întreprinderilor în economia de piaţă

199.362 22.596.457 40,843 22.567.300

3.7% 09% 99.8% 02% 100%

1876 IP 173% 3% 4743“ 100%

az 29, 2% (fs 13. gs 65% 3304 100%

PR ret nun n „p.9

Fig 1. Evolutia numarului de intreprinderi in Romania in perioada 2008-2022

1.2. Importanţa întreprinderilor în economia de piaţă

Fig. 2. Evolutia valorii adaugate generate de intreprinderi in Romania in

Fig. 3. Evolutia numarului de firme cu crestere rapida

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2028 2019

Tabel 3. Ponderea pe sectoare a firmelor cu crestere

1.3. Funcţia financiară a întreprinderii

Active imobilizate: Capitaluri (resurse) proprii:

ps „N iu Datorii din exploatare > 1 an: datorii către "5

* Bucătaru, D., Finanfele întreprinderii, Editura TipoMoldova, Iasi, 2017

CAPITOLUL 2. CIRCUITE, FLUXURI

Circuitele financiare ale întreprinderii

e Circuitele financiare pot fi:

+ Nu fac parte din categoria circuitelor financiare mişcările valorice

Circuitele financiare ale întreprin

Primare SE Finanţare intermediară

Circuitele financiare ale întreprinderii

* fluxul de lichidităţi porneşte de la deţinătorul disponibilităţilor

e se caracterizează prin aparitia unei firme specializate (societate de

Circuitele financiare ale întreprinderii

=plati pentru achiziții materii prime etc.

Fluxuri şi cicluri financiare

aprovizionari cu masini, utilaje, materii prime, livrari de produsesi/saus ervicii

formarea capitalurilor (aporturi in bani, , |

Piata financiara Statul

Fluxurile băneşti se pot clasifica în

Fluxuri şi cicluri financiare

Fluxurile băneşti autonome

SE . Flux valutar (in măsura în care întreprinderea desfăşoară activităţi

D de procurarea capitalului si utilizarea acestuia în concordanţă cu

Fluxuri şi cicluri financiare

Ciclul financiar -> totalitatea operaţiunilor şi procedurilor care se

Trei cicluri financiare: