Emapatia în comunicare

Într-un articol intitulat „Empatie în comunicare”, Andreea Drogomir definește empatia

ca pe o intenție de a stabili conexiuni cu sentimentele și nevoile celorlalți. Observă că această
idee se regăsește în diverse religii, subliniind importanța iubirii față de aproapele ca de sine
însuși. Când ne implicăm în ascultarea empatică, gestionăm situațiile cu aceeași sensibilitate
pe care am aplica-o propriilor gânduri: fără judecată, analiză, sugestii sau povești
încurajatoare menite să corecteze celălalt individ. (Dragomir A. 2023).
Marschall Rosenberg concepe empatia în comunicare ca o înțelegere respectuoasă a
sentimentelor altora. El accentuează că, în loc să manifestăm empatie, adesea simțim acea
puternică dorință de a oferi sfaturi sau de a ne justifica propria situație sau sentimente.Totuși,
compasiunea ne îndeamnă să fim independenți și să ascultăm cu toată inima pe cei din jur.
(Rosenberg M., 2015, pp 52-54)

Cum recunoaștem și manifestăm empatia în comunicare:

 Suntem atenți la sentimentele și nevoile persoane apropiate;
 Acordarea empatiei nu implică neapărat conformitatea cu perspectiva celuilalt sau
angajamentul de a satisface cererile acestuia, prin exprimarea empatiei, putem împlini
nevoile comune de conexiune, compasiune și înțelegere;
 Empatia nu este condiționată de utilizarea cuvintelor, deseori se exprimă în tăcere, ea
se traduce într-o ascultare profundă care ne oferă senzația că suntem văzuți și înțeleși,
fără a fi supuși judecății.â
Iată câtev amodalități de comunicare cărora ar trebui să leacordăm mai multă atenție:
 Sfat: ar trebui;
 Confort: este în regulă.;
 Educație: poți învăța din asta;
 Rezolvă: poți ajuta la......;
 Durata: nu vă faceți griji. Nu este atât de rău.” (Dragomir A. 2023)

Empatia în Leadership
Anca Toma, un lider competent în cadrul unei companii de prestigiu, susține că cei care
optează să-și dezvolte empatia prin învățarea artei ascultării, schimbarea perspectivei și
deschiderea unui dialog autentic cu cei din jur își îmbunătățesc semnificativ eficiența
managerială. Acești lideri devin subiect de admirație și ascultare din partea celor din jur,
construind treptat o carieră solidă și de succes prin fiecare interacțiune.
În cadrul oricărei organizații, liderul este figura care exercită cea mai puternică influență
asupra emoțiilor tuturor.De aceea capacitatea empatică a liderului are importanţă deosebită în
activitatea de conducere, iar responsabilitatea fundamentală a liderilor este de a induce trairi
pozitive celor pe care ii conduc.
Liderii cu un nivel înalt de empatie în comunicare:
 Demonstrează o înțelegere profundă a subordonaților, având capacitatea de a intui
gândurile și trăirile afective ale acestora;
 Construiesc relații interpersonale mai robuste;
 Exhibă abilități îmbunătățite în auto-motivare și sunt capabili să îi motiveze cu
ușurință pe subordonați;
 Instituie un climat de cooperare eficient;
 Creează o conexiune emoțională între membrii organizației, generând un efect de
rezonanță reciprocă. (Toma A. 2021)
Subordonații așteaptă de la lider o conexiune emoțională încurajatoare și empatie.
Emoțiile, în special cele pozitive, au o influență contagioasă, iar subordonații se dovedesc a fi
receptivi sau vulnerabili la impactul emoțional al liderului. Liderii pot valorifica acest
fenomen în două moduri opuse:
 Prin empatie, liderii devin catalizatori ai pasiunii și entuziasmului în echipă, susțin
motivația și inspiră încredere. Astfel, ei modelează un climat emoțional pozitiv,
generând o rezonanță care optimizează performanța organizațională.
 Liderii, prin generarea de disonanță emoțională, pot afecta advers climatul
organizațional, îndreptând emoțiile într-o direcție negativă. Aceasta poate determina
frustrare și scăderea eficienței membrilor organizației.
În contextul actual, comunicarea empatică devine esențială pentru construirea unui mediu
de lucru sănătos, consolidând echipele și oferind stabilitate psihologică. Empatia înseamnă în
final, cunoașterea profundă a echipei aceasta fiind esențială pentru dezvoltarea și conectarea
eficientă a membrilor săi.( Șusnea F. 2023)

Empatia în Sectorul Medical

Într-un articol medical semnat de Doina Carmen Mazilu, președinte al OAMGMAMR,
se subliniază că în ultima perioadă au avut loc discuții extinse în spațiul public cu privire la
empatie și necesitatea reintegrării acestui model în abordarea pacientului în interacțiunile cu
instituțiile medicale din România. Articolul susține în întregime că manifestările de empatie
ale medicilor față de pacienții lor pot reduce senzația de durere. Studiile confirmă că empatia
contribuie la îmbunătățirea satisfacției pacientului, la conformitatea la tratament și la
rezultatele clinice. De asemenea, se observă că pacienții devin mai colaborativi și mai
predispuși să urmeze tratamentul, subliniind astfel importanța ascultării și înțelegerii lor.
(Maziliu D.C. 2023)
Un exemplu relevant în acest sens provine dintr-un articol recent publicat în
Proceedings of the National Academy of Sciences, coordonat de neurologul Dan-Mikael
Ellingsen de la Spitalul Universitar Oslo din Norvegia.
„Echipa de cercetare a examinat impactul interacțiunilor medic-pacient asupra
percepției și reacțiilor neurologice la durere în cazul a 20 de pacienți cu durere cronică,
utilizând imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (RMN). O jumătate dintre subiecți
au avut interacțiuni anterioare cu medicii, discutând despre istoricul bolii înainte de scanare,
în timp ce cealaltă jumătate a fost supusă RMN fără nicio interacțiune prealabilă.
Rezultatele au evidențiat că pacienții care au avut interacțiuni cu medicii au raportat
o percepție redusă a durerii, chiar și sub stimuli de aceeași intensitate. Discuțiile prealabile
au contribuit la sentimentul de empatie, iar medicii au evaluat mai precis intensitatea durerii
percepute de pacienți. Această cercetare sugerează că relația medic-pacient poate influența
substanțial modul în care pacienții resimt și raportează durerea.
În plus, cooperarea între personalul medical și pacienți aduce beneficii suplimentare,
inclusiv satisfacție crescută la locul de muncă și reducerea conflictelor cu pacienții sau
aparținătorii.” (Brodmerkel A. 2023)

Auto-Empatia
Costache consideră că autoempatia reprezintă o călătorie personală deosebit de
valoroasă, oferindu-ne o înțelegere și acceptare profundă a propriei ființe. Prin practici
precum auto-observarea, auto-îngrijirea și asumarea responsabilității individuale, susține că
putem restabili conexiunea cu sinele nostru și cu ceilalți într-un mod autentic și empatic.
Pentru Costache, descoperirea și cultivarea puterii auto-empatiei înseamnă să trăiești cu mai
multă compasiune și să oferi lumii o versiune autentică și împlinită a propriei persoane.
(Costache M. 2023)
Studiile arată că oamenii care prezintă tendințe ridicate de a fi auto-empatici au un
nivel crescut de motivație, gândesc creativ, au mai puține șanse să devină inactivi, să renunțe
la dorințele și obiectivele lor, față de cei care folosesc auto-critica pentru a se motiva. În plus,
pe măsură ce ne exersăm empatia față de noi înșine, dezvoltăm o mai mare experiență și
abilitate în aplicarea acestei calități și în relația cu ceilalți.
Iată câțiva pași care pot contribui la dezvoltarea auto-empatiei noastre:
 Atunci când te confrunți cu situații dificile sau te simți supărat, stresat sau sub
presiune, acordă-ți permisiunea de a lua o scurtă pauză;
 Fii conștient de emoțiile și senzațiile pe care le resimți în acele momente;
 Încurajează-te gândind că "este normal să simt așa în circumstanțele date";
 Privește cu înțelegere și acceptare aspectele care nu pot fi schimbate;
 Evită comparațiile cu ceilalți;
 Acordă-ți înțelegere și oferă-ți sprijin în acele momente;
 Ai grijă de tine atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. (Daneliuc R. 2019)

Bibliografie

Toma A. (2021) „Empatia in comunicare: o misiune necesara” publicat în blogul Debonaire.

Link: https://www.debonaire.ro/blog/cosuri-cadou/empatia-in-comunicare-o-misiune-necesara
Roenberg M. (2015) „Comunicarea non violentă”, pp 52-54. pdf
Dragomir A. (2023) „Empatia în comunicare”, publicat în revista Focus pe Inimă. Link:
https://www.focuspeinima.ro/empatia-in-comunicare/
Șusnea F. (2023) „De ce contează empatia în business?”. Link: https://pkffinconta.ro/de-ce-
conteaza-empatia-in-business/
Maziliu D.C. (2023) „Rolul empatiei în profesiile din domeniul sănătății” publicat în
eAsistent.ro. Link: https://www.easistent.ro/?p=8362
Brodmerkel A. (2023) „Functional MRI Shows That Empathetic Remarks Reduce Pain”.
Link: https://www.medscape.com/viewarticle/994548
Costache M. (2023) „Autoempatia – cheia spre înțelegerea profundă a sinelui”. Link:
https://fainsisimplu.ro/autoempatia-7353.html
Daneliuc R. (2019) „Auto-empatia și acceptarea de sine”. Link:
https://psihologroxanadaneliuc.wordpress.com/2019/03/31/auto-empatia-si-acceptarea-de-
sine/