https://plagiarism-detector.

com 1/5

Detector de plagiat v. 2215 - Raportul originalității: 12/21/2023 8:50:36 PM

Document analizat: TEMPLATE_CALAFETEANU_MARIANA.docx Licențiat la: Raport originalitate

generat de versiunea Demo neînregistrată!
Comparație presetată: Rescrie Limba detectată: Ro
Tipul de verificare: Verificare Internet
TEE și codificare: online_tika

Avertisment: versiunea demonstrativă - rapoartele sunt incomplete!

Detectează mai mult plagiatul cu detectorul de plagiat licențiat:

Comandați licența de viață la pachet cu

funcții

1. Procesarea completă a resurselor - cu mai

multe rezultate!
2. Comparare cot la cot cu analize detaliate!
3. Viteză de procesare mai rapidă, detectare
mai profundă!
4. Statistici avansate, Managementul rapoartelor
de originalitate!
5. Multe alte funcții și opțiuni cool !

Obțineți reducere de 5%:

Analiza detaliată a corpului documentelor:

Diagrama relațiilor:
https://plagiarism-detector.com 2/5
Grafic de distribuție:

Surse de top ale plagiatului: 25

16% 197 1. URL-ul va fi disponibil numai cu o licență! Comandați o licență
8% 147 2. URL-ul va fi disponibil numai cu o licență! Comandați o licență

6% 89 3. URL-ul va fi disponibil numai cu o licență! Comandați o licență

Detalii privind resursele procesate: 171 - O.K / 0 - A eșuat

Notite importante:
Wikipedia: Google Books: Servicii de ghostwriting: Anti-înșelăciune:

[nu a fost detectat] [nu a fost detectat] [nu a fost detectat] [nu a fost detectat]
Raport UACE anti cheat:
1. Stare: Analizor Pornit Normalizator Pornit asemănarea caracterului setată la 100%
2. Procent detectat de contaminare UniCode: 0% cu limita de: 4%
3. Documentul nu este normalizat: procentul nu a fost atins 5%
4. Toate simbolurile suspecte vor fi marcate în culoarea violet:Abcd...
5. Simboluri invizibile găsite: 0

Recomandare de evaluare:
Nu este necesară nicio acțiune specială. Documentul este OK.

Statistici alfabetice și analize de simboluri:

Referințe active (URL-uri extrase din document):

Nu s-au detectat URL-uri

Adresele URL excluse::

Nu s-au detectat URL-uri

Adresele URL incluse:

Nu s-au detectat URL-uri
https://plagiarism-detector.com 3/5
Analiza detaliată a documentului:
Avertisment: versiunea demonstrativă - rapoartele sunt incomplete!

Se suspectează un nivel ridicat de plagiat!

Obțineți raportul complet:

1. Rapoarte cele mai detaliate - completate cu funcții!

2. Procesarea instantanee a comenzilor - activare imediată!

3. Licențe pe viață! 24 ore suport!

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Facultatea de Economie și Administrarea A facerilor Anul I

DISCIPLINA PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI Lector univ. dr. Oprea Valentin Bușu STILURI DE ÎNVĂȚARE
Student Calafeteanu Mariana Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Specializarea
Contabilitate și informatică de gestiune, Anul I Rezumat: „Învăţarea realizată în cadrul
procesului de învăţăm ânt prin organizarea pedagogică a experienţelor de cunoaştere, afectiv-
m otivaţionale şi practice ale elevilor poartă num ele de învăţare şcolară. Ea presupune
asimilarea de către elevi a anum itor valori (cunoştinţe, abilităţi, xom portamente, atitudini,
com petenţe etc.), construcţia şi dezvoltarea de structuri cognitive, psihomotorii şi afective şi
m odelarea personalităţii lor.” (Bocoș, 2013, p.85) Învățarea se realizează prin intermediul unor
stiluri de învățare dezoltate după mai multe criterii, dar care înglobează în cadrul lor o serie de
valori. Aceste stiluri de învățare la rândul lor sunt influențate de anumiți factori și anume: a)
Familia -centrul în jurul căruia se formează primele percepții, valori și aptitudini despre cum
trebuie percepută lumea înconjurătoare. b) Școala -este locul în care copilul începe să-și
dezvolte ceea ce și-a însușit până în momentul venirii la școală. c) Biserica -contribuie la
consolidarea anumitor valori într-o oarecare masură deoarece nu toți copiii se simt atrași de
ceea ce aceasta le oferă. d) Mass-media -este un factor foarte des întâlnit în zilele noastre și
un aparat de propagare a informațiilor foarte răspândit și cu o influență mare. Totalitatea
acestor stiluri de învățare ajută la identificarea felului în care un individ alege să perceapă și
să-și însușească informațiile pe care le au în jur și care le sunt furnizate de către fiecare
persoană din viața lor. Se amintesc următoarele stiluri: divergent, convergent, asimilator,
acomodativ, activ, reflexiv, pragmatic, teoretic, auditiv, vizual, kinestezic. Complexitatea
fiecărei persoane se poate observa prin stilul acesteia de învățare deoarece acesta poate defini
felul în care respectiva persoană acționează, gândește și își consolidează ideile sale. Cuvinte
cheie: proces de învățare, stilul de învățare, stilul asimilator, stilul divergent, stilul convergent,
stilul acomodativ, stilul activ, stilul reflexiv, stilul teoretic, stilul pragmatic, stilul auditiv, stilul
vizual, stilul kinestezic. 1. Introducere Odată cu dezvoltarea societății omenești se pot observa
progresele pe care oamenii le-au făcut și pe care le-au studiat și dezvoltat cu scopul
cunoașterii și înțelegerii aprofundate a naturii acestora. Omenirea a început a se dezvolta prin
procesul de învățare. Acest proces de învățare a început prin descoperire. De exemplu,
oamenii au descoperit focul prin ciocnirea întâmplătoare a două pietre din care au ieșit scântei
și care au produs prima flacără. După ce au descoperit diferite metode de procurare a hranei și
a celor necesare existenței acestora, procesul de învățare a căpătat o nouă formă a sa și
https://plagiarism-detector.com 4/5
anume imitația prin intermediul căreia alți oameni au învățat de la ceilalt acele metode de a
procura cele necesare existenței lor. Cu alte cuvinte, procesul de învățare reprezintă totalitatea
metodelor și proceselor prin care omul ajunge să cunoască lumea și tot ceea ce îl înconjoară.
În accepțiunea mai extinsă, „învăţarea este considerată procesul de dobândire a experienţei
individuale de comportare, de noi competenţe şi noi forme de comportament şi presupune fie
dobândirea unor comportamente noi, fie modificarea, restructurarea sau schimbarea celor deja
existente, în scopul unei adaptări cât mai bune a individului la noile situaţii şi la dinamica
accentuată a vieţii.” (Bocoș, 2013, p.84). Deoarece fiecare om este unic, fiecare dintre noi are
propria lui personalitate, propriile lui convingeri, valori, calități, defecte, propria natură de
înțelegere a lumii înconjurătoare ș.a.m.d, iar prin această caracteristică comună -unicitatea- se
dezvoltă diferitele stiluri de învățare. „Stilul de învățare reprezintă modul prin care fiecare
persoană alege să înțeleagă un fenomen.” Conform definiției lui Schmeck „stilul de învățare
este predispoziția elevilor de a adopta, într-o manieră independentă, o strategie de învățare
particulară în raport cu cerințele sarcinii de învățare.” (Cucoș, 2009, p.334) Portivit lui Kefee
„stilul de învățare cuprinde un ansamblu de factori cognitivi, afectivi si fiziologici, ce servesc
drept indicatori relativ stabili ai modului în cel ce învață percepe, interacționează și răspunde
la mediul de învățare.”(Cucoș, 2009, p.334) 2. Corpul lucrării Educația este un proces complex
și continuu de dobândire a cunoștințelor, abilităților, valorilor și aptitudinilor, care începe de la
o vârstă fragedă și continuă pe tot parcursul vieții. Este un proces care implică interacțiunea
dintre mai mulți factori, inclusiv instituțiile educaționale, mediul înconjurător, familie și
societate. În cadrul educației se disting o serie de factori care ajută la dezoltarea acesteia și
anume: 1) Familia. „Aceasta constituie mediul cel mai natural cu putință și care exercită o
influență imensă, de cele mai multe ori implicit, ascuns, indirect. Carențele manifestate la
acest nivel reverberează într-un mod profund si de durată asupra comportamentului celor
tineri. Copilul ”absoarbe” din mediul apropiat, familial primele impresii, formându-și conduite
prin mimetism și contagiune directă. Copiii vor face sau vor crede precum părinții, imitând
compotamentele acestora.”(Cucoș, 2014, p.62) 2) Școala. „La nivelul acestei instituții, educația
și instrucția ajung într-un stadiu de maximă dezvoltare prin caracterul programat, planificat si
metodic al activităților instructiv-educative. Educația se realizează în forme diverse, cel mai
adesea prin activități în comun, elevii învățând gesticulații unii de la alții. Conținuturile care se
transmit sunt selectate cu grijă după criterii psihopedagogice, activitățile educative se cer a fi
structurate respectându-se principiile didactice, sunt dimensionate cele mai pertinente metode
de predare-învățare, atitudinile și conduitele trebuie să fie apreciate și evaluate.”(Cucoș, 2014,
p.62) 3) Biserica. Aceasta „compensează nevoia nevoia de filiație activă pe o linie identică,
prin excelență spirituală, atât de rar realizată în societatea contemporană.”(Cucoș, 2014, p.63)
4) Mass-media. Acești factori ne vor influența la un moment dat comportamentul și stilul de
abordare al învățării pentru că reușeșc să-și lase asupra noastră niște nuanțe pe care o să le
avem pentru totdeauna. TIPOLOGIA STILURILOR DE ÎNVĂȚARE „Stilul de învăţare/stilul cognitiv
reprezintă o caracteristică individuală automată, neintenţionată, care se referă la modul
preferenţial sau predominant în care un individ receptează, prelucrează, achiziţionează, reţine,
stochează, activează, reactualizează, foloseşte şi tratează/ procesează informaţia.” (Bocoș,
2013, p.90) I)După elemtul favorizat de individ în învățare, stilurile de învățare se clasifică
astfel: a) stilul vizual (individul învață cu ajutorul văzului, privind imagini, evenimente, lucruri,
procese etc.). „Vizualizarea şi forma ei creativă reprezintă o concepţie, metodă sau tehnică de
utilizare semnificativă a puterii imaginii şi imaginaţiei în procesul instruirii, al învăţării, al
cunoaşterii. Pe scurt, cunoaşterea, ca efect al învăţării, este determinată de fluxurile
conexiunilor, de strategia optimă de învăţare utilizată, implicând realizarea unor asocieri
imaginative cu sens între diverse subiecte.”(Neacșu, 2015, p.258-259) b) stilul auditiv
(„individul învaţă vorbind şi ascultându-i pe alţii sau ascultându-se pe el însuşi, verbalizează
acţiunile exterioare şi interioare”). (Neacșu, 2015, p.259) c) stilul kinestezic („individul învaţă
atingând şi implicându-se fizic, manevrează, manipulează, experim entează, explorează,
participă la activităţi, la sim ulări etc”.)(Neacșu, 2015, p.259) II) Bocoș ne trece în revistă „o
clasificare bine cunoscută a stilurilor de învăţare, oferită de P. Honey şi A.Mumford, este, de
asemenea, valoroasă din punctul de vedere al practicii educaţionale”: a) stilul activ –
„subiectul învaţă prin acţiune efectivă şi graţie operaţiilor gândirii”;(Bocoș, 2013, p.90) b) stilul
reflexiv – „subiectul învaţă apelând la reflecţia personală şi exersându-şi operaţiile gândirii”;
(Bocoș, 2013, p.90) c) stilul teoretic – „subiectul învaţă efectuând acţiuni în plan teoretic,
abordând problemele m etodic, logic, explicând, interpretând, com parând, inferând, raţionând
etc.”;(Bocoș, 2013, p.90) d) stilul pragmatic – „subiectul învaţă efectuând acţiuni în plan
practic, în cadrul cărora aplică şi valorifică achiziţiile teoretice.”(Bocoș, 2013, p.90) III) „Mai
https://plagiarism-detector.com 5/5
există un mod de clasificare și acela este cel al lui Kolb. Este reprezentat prin intermediul a
două axe care se intersectează în interiorul unui cerc. Pe verticală se regăsește axa experiență
concretă-conceptualizarea abstractă, iar pe orizontală se regăsește axa experimentarea activă-
observația reflectivă. În urma acestei împărțiri rezultă patru cadrane, adică patru stiluri de
învățare, și anume:” (Cucoș, 2009,p.337) a) Stilul divergent. „Acesta este caracterizat prin
preferința de a învăța plecând de la experințele noi, care solicită imaginația, dar care
presuspun și reflecție, analiza situațiilor din mai multe puncte de vedere. Individul caracterizat
de acest stil este interesat de persoane și de situații și are nevoie să interacționeze cu ceilalți.
Are interese culturale largi.” (Cucoș, 2009, p.337) b) Stilul convergent. Potrivit lui Cucoș „prin
căutarea aplicațiilor practice ale conceptelor și teoriilor și prin preferința de a învăța în cadrul
unor activități în care există legături între cunoștințe și viața reală. Adeptul acestui stil preferă
să lucreze singur.” (Cucoș, 2009, p.337) c) Stilul acomodativ. „Cei care adoptă acest stil tind să
rezolve problemele în mod intuitiv, prin tatonări succesive. Aleg mijloacele cele mai potrivite
care le permit să pună în practică ceea ce învață. Își asumă riscuri și posedă aptitudini de
execuție.” (Cucoș, 2009, p.337) d) Stilul asimilator. Conform lui Cucoș „acesta se distinge prin
marea sa capacitate de a concepe modele teoretice, prin nevoia de a integra informațiile într-
un cardu conceptual, într-o structură și prin preferința de a învăța plecând de la căutarea unei
game largi de informații și integrarea lor concisă și logică. Persoana caracterizată de acest stil
excelează în raționamentul inductiv.” (Cucoș, 2009, p.337) CUM SE IDENTIFICĂ STILURILE DE
ÎNVĂȚARE · „Autoobservarea. Individul poate să-și observe și să-și analizele singur propriile
experiențe de învățare.” (Cucoș, 2009, p.337) · „Utilizarea unor instrumente de măsurare a
stilului de învățare. Aceste instrumente sunt realizate de fiecare autor care a scris depre
stilurile de învățare.”(Cucoș, 2009, p.337) · „Utilizarea descrierilor, a explicațiilor și a
exercițiilor oferite de diferiți autori pentru recunoașterea și caracterizarea propriului stil de
învățare. Datorită indicațiilor pe care autorii le oferă, individul poate să-și analizeze singur
propriul stil.”(Cucoș, 2009, p.338) 3. Concluzii și recomandări Odată identificat stilul de
învățare al unui individ cu ajutorul unui cadru didactic specializat, acesta își poate dezvolta
stilul sau combinația de stiluri pe care le are deoarece individul poate să se încadreze într-un
stil sau să posede caracteristici ale mai multor stiluri. Bibliografie 1. Cucoș, C. (2009).
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice. Iași: Editura Polirom. 2.
Neacșu, I. (2015). Metode și tehnici de învățare eficientă. Fundamente și practici de succes.
Iași: Editura Polirom. 3. Cucoș, C. (2014). Pedagogie. Iași: Editura Polirom. 4. Bocoș, M.D.
(2013). Instruirea interactivă. Repere axiologice și metodologice. Iași: Editura Polirom. 2

Declinare de responsabilitate:

Acest raport trebuie interpretat și analizat corect de către o persoană calificată care poartă responsabilitatea evaluării!

Orice informații furnizate în acest raport nu sunt finale și fac obiectul unei revizuiri manuale și analize. Vă rugăm să urmați instrucțiunile:
Recomandări de evaluare

Detector de plagiat - Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea! SkyLine LLC