ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ

SPIRU HARET TARGOVIȘTE

Fractura de Gleznă

Clasa II C

Coordonator : Elevi :
Nae Violeta Ioana Badea Mirela
Zamfir Ștefania
 Tema

Iarna, frumos, bucurie, distracție, sunteți la ski și într-o secundă de neatenție prietenul
drag cade și are următoarea simptomatologie:
- durere vie
- deformarea regiunii
- impotență funcțională
- lipsa de transmitere a mișcărilor mobilitatea normală.

Este transportat de urgență la UPU acolo unde tu ești asistent medical, diagnosticul lui
este fractură de tibie.

SARCINA:
1. Explică pacientului despre această fractură
2. Întocmește un plan de îngrijire
3. Vreau să-mi spui tehnica complicațiilor imobilizării prelungite la pat

2
 1. Explică pacientului despre această fractură
Fractura de gleznă

Despre fractura gleznei

O gleznă ruptă presupune fracturarea unuia sau a mai multor oase care formează
glezna. Fractura de glezna este considerată, în general, atunci când este lezat un singur os, dar
poate însemna și fracturi multiple cu dislocarea gleznei, traumatism ce implică imposibilitatea
de a mai pune sprijin pe piciorul afectat pentru o lungă perioadă de timp. Cu cât traumatismul
asupra gleznei este mai
puternic și afectează mai
multe oase, cu atât crește
instabilitatea gleznei.
Leziunile gleznei presupun
și afectarea ligamentelor
care menţin oasele și
întreaga articulație în poziția
anatomică corectă.
Figură 1. Anatomia gleznei Fracturile de gleznă
afectează persoane de toate vârstele, incidența lor este tot mai ridicată, iar medicii se
confruntă nu doar cu o creștere a numărului de cazuri, dar și cu agravarea tipului de
traumatisme.

Sunt trei oase care intră în componența gleznei:

 tibia;
 peroneul sau fibula - osul mai subțire al gambei, situat lateral;
 talusul - osul mic poziționat între osul călcâiului și oasele gambei.

Cele trei oase sunt articulate împreună și susținute de ligamente puternice. Tibia, mai
lungă, parte din genunchi la capătul superior și din gleznă la capătul inferior, și fibula, mai
aproape de exteriorul corpului, în lateral față de tibie, sunt cele care formează piciorul
inferior. Tibia este cea care suportă greutatea și susține corpul în poziție verticală și în

3
mișcare. Fibula, os mult mai subțire, contribuie la suportul structural al piciorului și la
stabilitatea gleznei.
Fracturile oaselor gleznei sunt cele mai frecvente tipuri de fracturi care apar la nivelul
membrului inferior şi pot varia de la o fisură simplă, care implică ruperea unuia dintre oase,
până la traumatisme complexe, care presupun ruperea tuturor celor trei oase. Fractura de
peroneu implică, în cele mai multe situații, și o fractură a talusului.

Figură 2.bandaj pentru fractura de glezna

Cauze
Fracturile oaselor gleznei apar, de obicei, din cauza acțiunilor de răsucire a piciorului,
prin împiedicare și cădere sau prin contact cu corpuri dure, în cazul traumatismelor cauzate de
accidentele rutiere.

Factori de risc
Riscul fracturării oaselor gleznei este mai mare în următoarele circumstanțe:
 la sportivii care practică activități de mare impact - loviturile directe și leziunile de
răsucire care apar în sporturi precum baschet, fotbal, gimnastică, tenis și fotbal pot
provoca fracturi de gleznă;
 tehnici de antrenament necorespunzătoare - lipsa încălzirii corespunzătoare;
 creșterea bruscă a nivelului de activitate fizică;
 osteoporoza;
 fumatul - poate crește riscul de a dezvolta osteoporoză; chiar și vindecarea după o
fractură poate dura mai mult la persoanele care fumează.

Simptome

Simptomele care indică o fractură de gleznă sunt:

 durerea imediată şi de mare intensitate;

4
  umflarea gleznei;
 înroșirea pielii în jurul gleznei;
 sensibilitate la atingere;
 imposibilitatea de a pune presiune pe piciorul afectat;
 deformarea regiunii, dacă articulația gleznei este dislocată.

Diagnosticare

Consultați de urgență un medic dacă, în urma unui traumatism al gleznei, apare o

deformare evidentă, dacă durerea și inflamația sunt prezente imediat și nu se ameliorează în
minutele premergătoare acțiunilor de autoîngrijire sau chiar se agravează. Dacă aceste
simptome sunt însoțite și de imposibilitatea de a merge sau de a pune piciorul în pământ,
atunci consultul unui specialist ortoped este obligatoriu.
Entorsele severe de gleznă au simptomatologie asemănătoare unei fracturi, motiv pentru care
doar prin examinarea
unui medic specialist
ortoped se poate face
diferența între cele
două tipuri de
traumatisme al
gleznei.

5
După prezentarea istoricului medical, a simptomelor şi a cauzelor leziunii, medicul face
examinarea amănunțită a gleznei și a gambei.

Când există suspiciunea existenței unei fracturi a gleznei, medicul va solicita teste
suplimentare:
 radiografia - detectează fractura piciorului, tipul ei (simplă sau complexă) și gradul de
deplasare a fragmentelor osoase;
 testul de stres - în funcție de tipul de fractură a gleznei, medicul poate efectua o
radiografie specială, denumită radiografie de stres, care ajută ortopedul să vadă și
leziunile ligamentare de la nivelul gleznei;
 tomografie computerizată (CT) - este rareori necesară în cazul acestor fracturi dar
poate oferi o imagine în secțiunea gleznei și este, uneori, solicitată pentru a evalua,
mai în detaliu, leziunea produsă;
 scanarea prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) - oferă o imagine de mare
rezoluție a oaselor, dar mai ales a țesuturilor moi, precum ligamentele.

Tratament

Tratamentul pentru fracturile de gleznă depinde de tipul de fractură, de deplasare și de

gravitatea leziunii. Fracturile fără deplasare, stabile, în care oasele rămân aliniate, pot fi tratate
printr-un aparat gipsat sau cu o gheată ortopedică.
Dacă leziunea impune intervenție chirurgicală, pentru alinierea și fixarea oaselor se vor utiliza
plăci și șuruburi special concepute dintr-un aliaj metalic.

Recuperea gleznei după aplicarea tratamentelor variază în funcție de complexitatea

leziunilor. După operație, pentru primele două săptămâni, este necesar repaosul și protejarea
gleznei. După această perioadă, pacientul se poate întoarce la un serviciu de birou, care nu
implică efort intens pentru piciorul afectat. În cazul în care locul de muncă presupune stat
mult în picioare și efort prelungit, repaosul recomandat de medic se poate prelungi până la 6-
12 săptămâni.
Dacă traumatismul a provocat o ruptură de tibie și/sau de peroneu, aceasta este o leziune
complexă care poate necesita o perioadă mult mai lungă de reabilitare.

6
Complicații
Complicațiile unei glezne rupte sunt mai puțin frecvente, dar pot include:
 artroză - în timp, fracturile care au afectat articulația gleznei pot provoca artroză;
 infecție osoasă - afecțiunea numită osteomielită poate apărea dacă, în urma unei
fracturi deschise, osul a fost expus și infectat cu bacterii;
 leziuni ale nervilor sau ale vaselor de sânge - pot fi provocate de traumatismele
gleznei; simptomele specifice sunt senzaţia de amorțeală sau apariţia unor probleme de
circulație sanguină în zonele lezate; lipsa fluxului sanguin poate cauza moartea osului
lezat;
 sindromul compartimental - o afecțiune mai rar întâlnită în cazul fracturilor de gleznă
dar care provoacă durere, inflamație și, uneori, afectarea ireparabilă a mușchilor
piciorului inferior.

Prevenție
Există câteva reguli aplicabile și în viața sportivă și în cea de zi cu zi pentru a evita apariția
unei rupturi a gleznei:
 Consolidați rezistența oaselor prin aport suficient de calciu și vitamina D. Asigurați-vă
că includeţi în dietă alimente bogate în calciu, cum ar fi laptele, iaurtul și brânza.
Suplimentele de vitamina D se iau în urma diagnosticării unui deficit și doar cu
recomandare şi prescripție medicală.
 Întăriți mușchii gleznei. Dacă observați o predispoziție a accidentelor în care glezna
este sucită, căutați programe de exerciții care ajută la întărirea mușchilor de susținere
ai gleznei.
 Persoanele active care practică regulat activități sportive trebuie să alterneze tipurile
de efort (alergat, înot sau bicicletă) pentru a preveni fracturile de stres.
 Purtați încălțăminte corespunzătoare pentru diverse activități (drumeție pe teren
accidentat, alergare, sport profesionist, etc.).
 Dozați efortul în antrenamentele individuale. Orice nou program sportiv trebuie să
înceapă cu o creșterea treptată a efortului și timpului alocat.

7
 2. Întocmește un plan de îngrijire
Plan de îngrijire al pacientului
A.M.

Diagnostic: Fractură a tibiei la nivelul gleznei stangi.

CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INFORMATIE
- primare (pacienta);
- secundare (familia pacientei, echipa medicala, foaia de observatie).
DATE PRIVIND IDENTITATEA BOLNAVULUI
Date relativ stabile
Nume: M.
Prenume: S.
Varsta: 24 ani
Sex: femeiesc
Stare civila: necasatorita
Nationalitate: romana
Religia: ortodoxa
Ocupatia: studenta
Date variabile
Domiciliul: Târgoviște
Alimentatia: echilibrata şi diversificata care ii asigura necesarul zilnic de calorii; preferinte:
dulciurile şi cartofii prajiti. Masticatie şi apetit normale.
Consumul de cafea, tutun, alcool, droguri: consuma o ceasca de cafea zilnic, 3-4 tigari
ocazional. Nu consuma alcool, droguri.
Obiceiuri: isi petrece timpul liber cu parintii şi fratele, citeste, merge cu grupul de prieteni in
excursii, la teatru.

8
Conditii de viata: Locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament de 4 camere. Fiind o
persoana sociabila, are foarte multi prieteni.

Starea de sanatate anterioara

Boli anterioare: bolile infecto-contagioase ale copilariei. Neaga boli cronice sau infecto-
contagioase in familie.
Stari fiziologice: menarha la 13 ani, flux moderat, nedureros.
Interventii chirurgicale: apendicectomie la varsta de 8 ani.
Accidente: nu a avut.

Date antropometrice:
Grup sanguin: A II
Rh: pozitiv
Greutate: 58 kg
Inaltime: 168 cm
Deficite senzoriale: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Alergii: nu este alergica la nimic

INFORMATII LEGATE DE BOALA

Temperatura: 36,8 °C
Puls: 72 p/min, regulat
Tensiunea arteriala: 120/65 mmHg
Respiratia: 19 r/min
Apetit: normal
Eliminare: mictiuni şi scaune normale
Somn: linistit, doarme 8-9 ore pe zi
Miscarea: mobilitate foarte buna, practica gimnastica aerobica
Anxietate: moderata
Stres: nu este stresata
Confort: nu este obisnuita cu mediul spitalicesc
Stare depresiva: nu prezinta
Stare de constienta: constienta, orientata in timp şi spatiu
Capacitate de comunicare: este comunicativa

9
Motivele internarii: durere vie la nivelul gleznei stangi; impotenta functionala a membrului
inferior stang; mobilitate osoasa anormala cu senzatie de fragmente osoase.
Istoricul bolii: in dimineata zilei de 03.01.2024, in timp ce se dădea cu schiurile, tanara
aluneca pe pârtie, se dezechilibreaza şi cade pe piciorul stang. Imediat ce a cazut, pacienta a
simtit o durere vie la nivelul gleznei stangi. Se prezinta la Unitatea Primiri Urgente a
Spitalului Judetean
Târgoviște, unde i se acorda primele ingrijiri şi i se recomanda internarea.
Diagnostic medical: Fractura a tibiei la nivelul gleznei stangi.
Data internarii: 03.01.2024, ora 12:30

Examen clinic general

Tegumente şi mucoase: normal colorate.
Tesut celular subcutanat: normal reprezentat.
Sistem ganglionar-limfatic: normal la palpare.
Sistem osteo-articular: intreruperea continuitatii osoase la nivelul gleznei stangi; imobilitatea
membrului inferior stang
Aparat respirator: torace normal conformat, miscari respiratorii simetrice, murmul vezicular
prezent bilateral.
Frecventa respiratorie: 19 r/min.
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, pulsul periferic
prezent şi bine batut. TA = 126/65 mmHg. P = 70 p/min, regulat.
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare, tranzit intestinal normal, ficat şi splina
in limite normale.
Aparat uro-genital: loji renale libere, suple şi nedureroase, mictiuni fiziologice.
SNC: echilibrat.

Examen clinic local

- echimoza plantara este liniara şi discreta;
- deformarea regiunii este tipica;
- la palpare se percep crepitatii osoase;
- miscarea membrului inferior stang este limitata şi dureroasa.
Stare fizica la internare
- stare generala relativ buna;
- durere vie in focarul de fractura;

10
- impotenta functionala a membrului inferior stang;
- tahipnee moderata;
- functii vitale cu urmatoarele valori: TA = 120/65 mmHg, P = 70 p/min, R =19 r/min, T =
36,9 °C

Examen radiologic: radiografie fata şi profil glezna stanga, in urma careia se precizeaza
diagnosticul: fractura a tibiei la nivelul gleznei stangi.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

a. Nevoi afectate
Manifestari
Manifestari de Sursa de
Nevoia fundamentală de
independenta dificultate
dependenta
- respiratie ritmica,
simetrica
- R=16-19 r/min
A respira şi a avea o - tahipnee - durere şi
-TA=120/65mmHg
buna circulatie moderata imobilitate
-P=70 p/min,regulat
- tegumente normal
colorate
- dentitie buna,
completa
- masticatie usoara şi - durere
- apetit
- A bea şi a manca eficace - imobilizare
diminuat
- reflex de deglutitie - spitalizare
prezent
- digestie normala
- A se misca şi a avea - limitarea miscarilor
- aparat gipsat
o - dificultate de a se
- durere
buna postura mobiliza
- A dormi şi a se -adormiri cu - durere
odihni dificultate - imobilizare
- treziri frecvente in gipsata

11
 timpul noptii
- anxietate
- oboseala
-dificultate
- A fi curat, ingrijit, a - tegumente şi fanere temporara in a-şi - durere
proteja tegumentele şi curate, ingrijite şi acorda ingrijiri - imobilizare in
mucoasele integre Igienice AGFP

- durere
- afectare fizica,
- frica, neliniste,
imobilizare in
perturbarea somnului
- A evita pericolele AGFP
- predispozitie la
- spitalizare
accidente
- necunoasterea
prognosticului bolii
-integritatea
persoanei şi a
- dificultate de a
organelor sale de - spitalizare
- A comunica stabili legatura cu
simt - aparat gipsat
familia şi prietenii
-dezvoltare
intelectuala normala
- spitalizare
- A se recrea - inactivitate - durere
- aparat gipsat

b. Stabilirea problemelor
Probleme actuale:
- alterarea integritatii fizice;
- durere vie la nivelul gambei stangi;
- imobilizare;
- disconfort, oboseala;
- anxietate;
- vulnerabilitate fata de pericole;
- deficit temporar de autoingrijire;
- dificultate de a lua legatura cu familia şi prietenii;
12
- dificultate de a indeplini activitati recreative.

Probleme potentiale:
- risc de complicatii cauzate de alterarea integritatii fizice şi imobilizare:
- atrofie musculara;
- anchiloiza;
- tulburari respiratorii şi circulatorii;
- formarea unui calus vicios.
- risc de accidentare (cadere);
- risc de alterare a nutritiei prin deficit din cauza diminuarii apetitului.

c. Stabilirea gradului de dependenta

- grad 3 de dependenta temporara; pacienta prezinta surse de dificultate diferite, deci are
nevoie de echipa de ingrijire şi ulterior de o persoana pentru a-şi satisface anumite nevoi
fundamentale.

d. Diagnostic de nursing
- alterarea integritatii fizice in urma traumatismului prin cadere manifestata prin impotenta
functionala insotita de durere vie in focarul de fractura;
- postura inadecvata din cauza aparatului gipsat şi a durerii, manifestata prin limitarea
miscarilor şi dificultate de a se mobiliza;
- risc de alterare a nutritiei prin deficit din cauza diminuarii apetitului, in conditiile durerii,
imobilizarii şi spitalizarii;
- somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza constrangerii fizice in aparat gipsat, durerii şi
anxietatii, manifestat prin adormiri cu dificultate, treziri frecvente in timpul noptii, oboseala;
- anxietate moderata şi vulnerabilitate fata de pericole din cauza durerii, afectarii fizice cu
imobilizare in aparat gipsat, necunoasterii prognosticului bolii, manifestata prin frica,
neliniste, perturbarea somnului, predispozitie la accidente (caderi);
- deficit temporar de autoingrijire din cauza durerii şi imobilizarii in aparat gipsat manifestat
prin dificultate in executia ingrijirilor igienice;
- perturbarea comunicarii cu familia şi prietenii din cauza spitalizarii şi imobilizarii in aparat
gipsat manifestata prin dificultate de a stabili legatura cu acestia;
- dificultate de a indeplini activitati recreative din cauza durerii, imobilizarii in aparat gipsat,
spitalizarii, manifestata prin inactivitate;

13
- risc de complicatii cauzat de alterarea integritatii fizice şi imobilizarii: atrofie musculara,
anchiloza, tulburari respiratorii şi circulatorii, calusare vicioasa.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a. Obiectiv general
- pacienta sa fie recuperata din punct de vedere functional pentru a putea sa-şi satisfaca
singura nevoile fundamentale şi sa se reintegreze in societate.

b. Obiective specifice
- sa beneficieze de conditii optime de ingrijire şi de tratament adecvat;
- sa inteleaga importanta imobilizarii;
- sa prezinte dureri diminuate in intensitate intr-un timp cat mai scurt posibil;
- sa aiba un regim alimentar corespunzator, bogat in calciu şi vitamine;
- sa fie echilibrata psihic, sa adopte masurile necesare pentru diminuarea anxietatii.

c. Obiective pe perioada de urgenta

- sa fie linistita – calmarea durerilor;
- sa beneficieze de ingrijiri generale şi locale de urgenta, sa i se explice, sa inteleaga
necesitatea acestora, sa coopereze cu echipa de ingrijire;
- imobilizarea provizorie;
- precizarea diagnosticului clinic şi radiologic;

Primul ajutor a fost acordat in Unitatea Primiri Urgente a Spitalului Judetean Târgoviște şi a
constat in:
- calmarea durerii cu Algocalmin 2 fiole, i.v.;
- examinarea clinica a segmentului fracturat;
- efectuarea unei radiografii fata şi profil a oaselor gleznei stangi pentru precizarea
diagnosticului;
- imobilizarea provizorie intr-o atela gambiero-podala.

PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic de Interventii autonome şi
Obiective Evaluare
îngrijire delegate
Alterarea Pacienta: - pacienta a fost internata - in urma interventiilor
14
integritatii fizice. - sa prezinte in sectia
Cauza: dureri diminuate Ortopedie intr-un salon autonome şi delegate
- traumatismul in intensitate curat, luminos, aerisit, cu durerea a diminuat
Manifestari: pana la disparitie o temperatura optima; treptat; dupa
- durere vie in in decurs de 24- - am asigurat conditiile imobilizare in AG s-a
focarul de 48 ore; de microclimat, confort, mentinut o jena
fractura - imobilizare utilajul auxiliar necesar dureroasa la nivelul
şi impotenta corecta in aparat schimbarii pozitiei şi focarului de fractura;
functională. gipsat in vederea mobilizarii - functiile vitale sau
formarii şi pacientei; incadrat in limite
consolidarii - am sfatuit pacienta sa normale;
calusului osos; nu efectueze miscari care - rezultatele
- sa prezinte stare i-ar putea examenelor de
de relativ confort accentua durerea; laborator au fost in
fizic. - am condus pacienta la limite normale;
serviciul Radiologie - controlul radiologic
pentru radiografia de confirma imobilizarea
control; corecta. (Algocalmin 1
- am masurat şi notat fiola i.v.);
functiile vitale; - am evaluat
- la indicatia medicului caracteristicile durerii;
am administrat - am recoltat produse
antialgic biologice şi patologice
la indicatia medicului
(VSH, HLG, uree
sanguina, hematocrit,
TGO, TGP);
- am pregatit pacienta
in vederea reducerii
ortopedice;
- la indicatia medicului
am executat testare la
Xilina 2 %;

15
 - am participat cu
medicul la reducerea
ortopedica a fracturii.
- am invatat pacienta
modalitati de mobilizare
activa permise, i-am fixat
pe
marginea distala a
patului agatatoare cu
ajutorul carora sa se
poata ridica mai usor in
Postura
Pacienta: pozitie sezand;
inadecvata. - dupa 2 zile pacienta
- sa-şi adapteze - la fiecare 2 ore am
Cauze: se acomodeaza cu
miscarile la noile ajutat pacienta sa se
- imobilizare in aparatul gipsat;
conditii create de mobilizeze, sa ia in pat
AG; durerile au cedat;
imobilizarea in pozitii cat mai comode
- durere. - pacienta a inceput
AG; pentru a preveni
Manifestari: sa se mobilizeze cu
- sa beneficieze aparitia escarelor de
- limitarea ajutorul carjelor;
de relativ confort decubit. Am protejat
miscarilor; are tonusul şi forta
fizic; zonele expuse prin
- dificultate de a musculara pastrate
- calmarea durerii asezarea de pernite moi
se misca.
de vata invelite in tifon;
- am ajutat pacienta sa se
imbrace/dezbrace, sa-şi
efectueze toaleta zilnica,
sa se alimenteze;
- la indicatia medicului
am administrat
Algocalmin 2 fiole i.v.
Risc de alterare a Pacienta: - am explicat pacientei - pacienta şi-a
nutritiei: deficit. - sa-şi recapete rolul alimentatiei pentru recapatat apetitul, se
Cauze: apetitul in Mentinerea echilibrului alimenteaza şi se
- durere; urmatoarele 2 biologic al organismului hidrateaza
zile;
16
 şi pentru favorizarea
Vindecarii (formarea
calusului);
- am luat legatura cu
familia pentru furnizarea
alimentelor
preferate şi in acelasi
- sa fie echilibrata timp bogate in calciu
- imobilizare; nutritional; (lapte, branza, oua) dar şi
- spitalizare. - sa i se asigure fructe proaspete
Manifestari: un regim pentru favorizarea corespunzator.
- diminuarea alimentar bogat tranzitului şi combaterea
apetitului. in calciu şi eventualei
vitamine. constipatii din cauza
imobilizarii;
- am ajutat pacienta sa se
alimenteze, servindu-i
alimentele in
conditii igienice, pe cat
posibil alimentele
preferate.
Somn inadecvat.
- am ajutat pacienta sa
Cauze:
aiba o pozitie
- aparat gipsat;
corespunzatoare in pat
- durere; Pacienta:
pentru a se putea odihni;
- anxietate. - sa beneficieze - pacienta beneficiaza
- am rugat pacienta sa
Manifestari: de ore suficiente de ore de somn
evite picotelile in timpul
- adoarme cu de somn; suficiente; se simte
zilei;
dificultate; - sa prezinte odihnita.
- la indicatia medicului
- treziri somn odihnitor.
am administrat Diazepam
frecvente;
10 mg, 1 tableta seara,
- oboseala.
inainte de culcare.

Anxietate Pacienta: - am explicat pacientei - anxietatea s-a

17
 mecanismul de producere
moderata;
dar şi de vindecare a
Vulnerabilitate - sa-şi inteleaga
fracturii; diminuat odata cu
fata de pericole. boala, necesitatea
- am discutat cu pacienta acomodarea cu
Cauze: imobilizarii;
despre tratamentul pe aparatul gipsat şi
- durere; - sa coopereze cu
care il va face pe diminuarea durerii;
- imobilizare; echipa de
perioada spitalizarii; - pacienta colaboreaza
-necunoasterea ingrijire pentru o
- am ajutat pacienta sa se cu
prognosticului evolutie
mobilizeze, sfatuind-o sa echipa de ingrijire;
bolii. favorabila rapida;
nu faca miscari inutile, - pacienta prezinta
Manifestari: - pacienta sa
spre a reduce riscul unei o stare psihica buna;
- frica; beneficieze de un
eventuale - pacienta se
- neliniste; mediu de
caderi; mobilizeaza corect
- perturbarea siguranta, fara
- am invatat pacienta cum cu carjele; este atenta.
somnului; accidente.
sa foloseasca carjele şi
- predispozitie la
cum sa se
accidente.
deplaseze corect cu ele.
Deficit temporar
de autoingrijire.
Cauze: - am efectuat toaleta
- durere; Pacienta sa-şi corporala a pacientei, pe - in urma aplicarii
- imobilizare in Mentina regiuni; Interventiilor pacienta
AG. tegumentele şi - interventiile aplicate prezinta tegumente şi
Manifestari: mucoasele curate nevoii de a se misca şi de mucoase curate şi
- dificultate in şi integre. a avea o buna postura integre.
executia satisfac şi aceasta nevoie
ingrijirilor
igienice.
Perturbarea Pacienta: - inlesnesc accesul Obiectiv realizat.
comunicarii cu - sa poata familiei şi prietenilor
familia şi comunica cu pacientei in salon in
prietenii. familia şi timpul orelor de vizita;
prietenii sai.
18
Cauze:
- spitalizare;
- imobilizare in - sfatuiesc pacienta
aparat gipsat. sa comunice telefonic cu
Manifestari: apropiatii sai in afara
- dificultate de a orelor de vizita.
stabili legatura
cu acestia.
- explorez şi stabilesc
impreuna cu pacienta ce
Dificultate de a
activitati recreative
se recrea.
ii produc placere, in
Cauze:
Pacienta: conditiile imobilizarii şi
- durere;
- sa prezinte stare spitalizarii;
- imobilizare in Obiectiv realizat
de buna - permit ca familia sa-i
AG;
dispozitie. aduca un dispozitiv
- spitalizare.
electronic pentru ca
Manifestare:
pacienta sa urmareasca
- inactivitate.
emisiunile
preferate.
- am supravegheat
Pacienta:
faciesul pacientei;
- sa fie echilibrata
- am observat, masurat şi
Risc de din punct de
notat respiratia şi pulsul; In urma interventiilor
complicatii. vedere respirator
- am masurat şi notat autonome şi delegate
Cauze: şi
tensiunea arteriala şi aplicate, pacienta are o
- alterarea circulator;
temperatura; evolutie favorabila,
integritatii fizice; - sa prezinte
- am observat aspectul fara complicatii.
- imobilizare. valori ale
tegumentelor
functiilor vitale
Degetelor membrului
in limite normale.
afectat.

EVALUARE FINALA
19
 La data de 03.01.2014, pacienta in varsta de 21 de ani se prezinta la spital in urma unei
caderi accidentale cu urmatoarele acuze: durere vie la nivelul gleznei stangi, impotenta
functionala a membrului inferior stang, mobilitate osoasa anormala cu senzatie de cracmente
osoase. In urma examinarii medicale şi a examenului radiologic se stabileste diagnosticul
medical de fractura a tibiei la nivelul gleznei stangi şi se decide internarea pacientei.
Pe parcursul internarii, pacienta a beneficiat de tratament ortopedic, antialgic,
tranchilizant; avand o evolutie favorabila, se externeaza la data de 10.01.2024 cu stare
generala ameliorata, functii vitale cu valori in limite normale.

Diagnostic la externare:
Fractura la nivelul tibiei gleznei stangi. Imobilizare 40 zile in aparat gipsat care cuprinde
articulatia gleznei.

Bilantul autonomiei la externare:

In urma interventiilor autonome şi delegate, la externare pacienta prezinta:
- stare de dependenta redusa deoarece se deplaseaza cu ajutorul unei carje;
- respiratie spontana libera;
- puls ritmic, amplu, bine batut;
- alimentare şi hidratare corespunzatoare;
- echilibrata din punct de vedere fizic şi psihic;
- somn fiziologic;
- tegumente şi mucoase curate şi integre;
- poate efectua unele activitati recreative şi de destindere;
- cunoaste masurile de prevenire a complicatiilor.

Recomandari la externare:
Plan de recuperare şi reintegrare socio-profesionala:
- va respecta perioada de imobilizare in aparat gipsat (40 de zile);
- va efectua miscari reduse, fara fortarea membrului afectat;
- va respecta un regim alimentar bogat in proteine, calciu, saruri minerale;
- dupa scoaterea aparatului gipsat, va efectua exercitii fizice usoare, care sa puna in miscare
articulația gleznei aflate in imobilitate prelungita.

20
 3. Vreau să-mi spui tehnica complicațiilor imobilizării prelungite la pat

ESCARA DE DECUBIT

Escarele sunt modificări

locale de țesuturi,
cauzate de comprimarea
îndelungată între
proeminențele osoase și
suprafața patului.
Escarele sunt
leziuniinterpuse între
două planuri: os și pat.

MECANISME
 țesuturilenu sunt irigatesuficient, este redus aportul de sânge,celulele morși astfel iau
naștereescarele de decubit
 partea centrală a zonei se usucă, epidermul se desprinde, formându-se oulcerație din ce
în ce mai profundă, care se dezvoltă înadâncime. De cele mai multe ori aceasta
sesuprainfectează
 escarele apar la persoanele care stau foarte mult timp în pat, de obicei la pacienții
spitalizați

ETAPELE DE FORMARE
Escarele se produc în 4 etape:
1.în prima faza pielea prezinta oculoare roșiatică(eritem)
2.în a 2-a faza apare flictena, și mai apoi soluția de continuitate (ruperea pielii) și se
formeazăulcerațiacare este dureroasă
3.în a 3-a faza ulceratiase extindela straturile adânci subcutanat și mușchi
4.în a 4-a faza ulcerațiamerge până la osși aparenecroza

21
 FACTORI FAVORIZANȚI

Apariția escarelor de decubit este favorizată de numeroși factori, unii de ordin general,
alții cu caracter local.
Factorii favorizanți locali sunt:
–umezeala (transpirații abundente, incontinența de urină și fecale)
–menținerea bolnavului în aceeași poziție
–neregularități ale lenjeriei de pat și de corp

Factorii favorizanți generali sunt:

–dietă necorespunzătoare
–malnutriție protein-calorică
–deshidratare

REGIUNI EXPUSE ESCARELOR

Decubit dorsal
 regiunea occipitală
 omoplați

22
  coate
 regiunea sacrococcigiană
 călcâie

Decubit lateral
 umăr
 regiunea trohanteriană
 fețele laterale ale genunchilor
 maleole

Decubit ventral
 tâmple
 umeri
 creasta iliacă
 genunchi
 degetele picioarelor

Escarele de decubit apar în primul rând în regiunile undeproeminențele osoasesunt acoperite

direct de piele.

POZIȚIILE PACIENTULUI

1.Decubit lateral:
 Poate fi drept sau stâng:
- culcat pe o parte
- capul sprijinit pe o singură pernă
- membrele inferioare flectate ușor
- sau membrul inferior care este în contact cu suprafața patului întins, iar celălalt îndoit
- spatele sprijinit cu o pernă sau un sul, ori cu rezemătoare speciale

23
2. Decubit dorsal:
 În poziția decubit dorsal, pacientul este întins pe spate.
 Este considerată poziție de odihnă, fiind folosită și în cazul intervențiilor chirurgicale
abdominale.
 Se folosește în leziuni ale mâinilor.

3. Decubit ventral:
 În poziția decubit ventral, pacientul este așezat pe stomac, cu spatele în sus.
 De regulă, fața pacientului este poziționată pe o parte.
 Se folosește de obicei în leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere.

EVALUAREA RISCULUI

Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului în spital şi la fiecare 8-10

zile, în funcţie de evoluţie.
Escarele pot să apară în câteva ore sau în câteva zile, formarea lor fiind variabilă, depinzând
de factorul de risc şi de toleranţa pielii la presiune îndelungată.
PREVENIREA ESCARELOR DE DECUBIT

Escarele de decubit pot fi prevenite printr-oîngrijireșisupraveghereconștiincioasă a

bolnavului:
 pat bine făcut, evitarea cutelor lenjeriei de pat
 saltea antidecubit,perne de diverse dimensiuni şi forme (pentru genunchi, tendonul lui
Achile), colaci de cauciuc
 schimbarea periodică a poziției–se face la 2-3 ore sau mai des, la nevoie; este necesară o
foaie de supraveghere a escarelor în care să se noteze ora de schimbare și poziția, aspectul
cutanat, zona de masaj

24
 igienă–spălarea zilnică, cu apă curentă şi săpun şi ungerea regiunilor expuse umezelii, ştiut
fiind faptul că pielea unsă se macerează mai greu decât pielea uscată (în caz de
incontinenţă, se apelează lasonda Foley)
 corpul bolnavului va fi menținut uscat; după micțiune sau defecare va fi spălat, uscat și
pudrat cu talc; lenjeria udată va fi schimbată imediat
 alimentație și hidratare echilibrată–alimentaţia trebuie să fie bogată în proteine –pentru a
favoriza cicatrizarea –şi în vitamine, ţinând cont însă de vârsta şi greutatea bolnavului. În
ceea ce priveşte hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5 –2 l la 24 de ore
 masajpentru favorizarea vascularizației în zonele predispuse escarelor. Se face pe pielea
curată, cu un unguent pe mâna goală, în direcţia circulaţiei de întoarcere de jos în sus, iar
la ceafă şi umeri invers -de sus în jos şi circular spre exterior. Masajul se face timp de
aproximativ 15 minute pe o zonă mai mare decât suprafaţa interesată și nu trebuie să fie
dureros

ÎNGRIJIREA ESCARELOR
Materiale necesare pentru tratatarea escarelor:
 substantele antiseptice pentru curățirea și dezinfecția plăgii –apa oxigenată, rivanol,
cloramină, betadină; și a tegumentelor din jur: alcool iodat 2%, tinctură de iod
 comprese sterile, mănuși sterile
 apă curentă, săpun, tăviță renală, pudră, unguent, colăcei din cauciuc/fașă comprese,
leucoplast
 cutie cu instrumentar steril

Pregatirea psihică–se explică tehnica și se obține consimțământul

Pregatirea fizică–se așează pacientul în poziție comodă
Tehnica:
 se spală mâinile și se îmbracă mănușile
 se toaletează leziunea și tratează in functie de gradul escarei
 se aplica pudră/unguent, apoi se aplica comprese sterile si se panseaza ca orice plagă
 în cazul unei escare de grad III sau IV se va face toaleta chirurgicală a plăgii, debridarea
ei, utilizarea pansamentelor hidroactive, în funcție de gradul escarei.

25