FACULTATEA DE ASISTENTA MEDICALA GENERALA

LUGOJ

ORTOPEDIE
~ Ingrijirea pacientului cu fractura membru inferior ~

STUDENT:
Anul III, Grupa I

Lugoj
2023
Fractura Glezna

O glezna rupta este cunoscuta si sub denumirea de fractura de glezna. Acest

lucru inseamna ca unul sau mai multe dintre oasele care formeaza glezna sunt rupte.
Fractura de glezna poate merge de la simpla rupere a unui singur os, pana la fracturi
multiple, care disloca glezna si pentru care este necesar ca pacientul sa evite sa se

1
sprijine pe piciorul afectat un timp mai indelungat. Cu alte cuvinte, cu cat sunt
fracturate mai multe oase, cu atat glezna devine mai instabila. Este posibil ca
fracturile de glezna sa fie asociate cu leziuni ale ligamentelor, acestea fiind cele care
mentin oasele gleznei si articulatia in pozitia corecta. Fracturile de glezna afecteaza
persoane de toate varstele. In ultimii 30 – 40 de ani, medicii au constatat o crestere a
numarului si gravitatii fracturilor de glezna.

Anatomia gleznei:

Tipuri de fracturi de glezna:

 Fractura de marginala posterioara:
- Equin;
- Tumefactia regiunii ahiliene;
- Sensibilitate regiunea latero ahiliana;
- Luxatia tibio-astragaliana;
 Fractura bimaleolara:
- mecanismul producerii:
Pronotatie - rotatie externa;
Pronotatie - abductie;
Supinatie - rotatie externa;
Supinatie - adductie;
- Diastazis tibio-peronier :
Durere interliniul tibio - peronier inferior;
Semnul clapei de pian la nivelul maleolei externe;
Instabilitate astragaliana;

Cauzele fracturlor de glezna:

 Rasucirea sau rotirea gleznei;

 Sucirea gleznei;
 Impiedicarea sau caderea;
 Traumatismul cauzat de un accident rutier.

Simptome:
Deoarece o entorsa severa de glezna se poate manifesta simptomatic la fel ca o
fractura de glezna, fiecare leziune a acesteia trebuie examinata de un medic specialist
ortoped.
Simptomele care indica o fractura de glezna sunt:
 Durerea imediata si de intensitate mare;
 Inflamarea (umflarea gleznei);

2
 Roseata in jurul gleznei;
 Sensibilitatea la palpare;
 Imposibilitatea sprijinului pe piciorul afectat;
 Deformarea regiunii, daca articulatia gleznei este luxata (dislocata).

Examinare:
Dupa prezentarea istoricului medical, a simptomelor si a cauzelor leziunii,
medicul va trece la examinarea amanuntita a gleznei, piciorului si gambei. In cazul in
care se suspecteaza existenta unei fracturi a gleznei, doctorul ortoped poate solicita
teste suplimentare pentru a obtine mai multe informatii despre leziunea respectiva.
 Radiografiile reprezinta tehnica de diagnosticare imagistica cea mai cunoscuta si
utilizata. Acestea detecteaza fractura si gradul de deplasare a fragmentelor
osoase. Ele pot oferi de asemenea informatii despre tipul fracturii – daca este
simpla sau exista mai multe fragmente osoase. E posibil sa vi se recomande si
efectuarea unor radiografii suplimentare de gamba si picior pentru a exclude alte
leziuni posibile.
 Testul de stres. In functie de tipul de fractura a gleznei, medicul poate aplica
presiune pe glezna si efectua o radiografie speciala denumita radiografie de stres.
Aceasta radiografie speciala ajuta doctorul ortoped sa inteleaga mai bine fractura
si leziunile ligamentare de la nivelul gleznei.
 Tomografie computerizata (CT). Rareori necesara in cazul acestor fracturi. Acest
tip de investigatie poate oferi o imagine radiologica in sectiune a gleznei si este
uneori solicitata pentru a evalua mai in detaliu leziunea produsa.
 Scanarea prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Acest test ofera o imagine
de mare rezolutie a oaselor dar mai ales a tesuturilor moi precum ligamentele.
Pentru anumite tipuri de fracturi ale gleznei, testul RMN poate fi cerut pentru
evaluarea ligamentelor gleznei.

Tratament:
 Tratament non-chirurgical . Atunci cand medicul considera ca fractura nu este
atat de severa incat sa se impuna o operatie pentru glezna, tratamentul non-
chirurgical poate consta in:
- Imobilizarea gleznei cu o orteza, ghips sau o cizma de imobilizare;
- Administrarea de analgezice;
-Terapie fizica - este recomandata dupa vindecarea oaselor, pentru
recuperarea gleznei;
-Reducerea inchisa a fracturii - se foloseste in cazul fracturilor cu deplasare si
presupune repozitionarea corecta a fragmentelor osoase.
 Tratament chirurgical. In cazul in care tratamentul non-chirurgical nu este
suficient, se va opta pentru cel chirurgical, ce consta in efectuarea unei interventii
numita reducere deschisa cu fixare interna. Pe scurt, aceasta presupune efectuarea
unor incizii pentru a obtine acces la oasele rupte, corectarea pozitiei acestora si
utilizarea unor placi metalice sau suruburi pentru a le stabiliza pana la vindecare.