Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organele Function Are A Si Repararea DefectiunilorDoc728c8
Organele Function Are A Si Repararea DefectiunilorDoc728c8
ORADEA
PROIECT DE ABSOLVIRE
ORGANELE MOBILE,CONSTRUCTIE,FUNCTIONARE.
INTRETINEREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR.
2002
Grup Scolar Auto Numele candidatului: Trif Adrian
Targoviste Anul III
Meseria: mechanic auto
PROIECT
TEMA PROIECTULUI :
Organele mobile,Constructie,Functionare,Intretinerea si Repararea
Defectiunilor
1. Memoriu justificativ
2. Introducere
3. Cuprins
4. Norme de protectia muncii si PSI
5. Concluzii si propuneri
6. Material grafic
APRECIEREA LUCRARII :
Blocul Motor
Este organul cel mai mare si mai greu al motorului. Este executat prin turnare
ce contine blocul cilindrilor si carterul superior.
Blocul motor se executa prin turnare din fonta cenusie cand cilindrii sunt
demontabili sau din fonta aliata cand cilindrii sunt nedemontabili.
Motoarele racite cu lichid au in blocul motor canale pentru lichid de racire.
Motoarele racite cu aer au blocul motor terminat in niste aripioare.
In carterul superior se gasesc lagare paliere in care se monteaza arborele cotit.
La motoarele care au arborele cu came montat in carter, blocul motor este
prevazut cu lagare pentru arborele cu came.
Cilindrii
Chiulasa
Se executa prin turnare din aliaj de aluminiu sau fonta aliata si se inchide
cilindrul in partea lui superioara.
Este strabatuta de mai multe gauri pentru cilindrul de racire ,tijele
impingatoare ,supape si suruburi.
In chiulasa se preseaza scaunele si ghidurile supapelor. Suprafata inferioara se
prelucreaza prin aschiere perfect plana. Garnitura de chiulasa se monteaza
intre chiulasa si blocul motor.
Carterul inferior
Este rezervor pentru ulei. Se confectioneaza prin ambutisare din tabla de otel
sau prin turnare din aliaj de aluminiu. In partea inferioara are un buson de
golire. Se monteaza de blocul motor prin suruburi.
Cuprins
Pistonul
Constructie si functionare
Constructie si functionare
Boltul de piston
Constructie si functionare
Biela
Constructie si functionare
Arborele cotit
Constructie si functionare
El primeste miscarea rectilinie de la piston prin biela si o transforma in
miscare de rotatie pe care o transmite apoi in exterior.
Este cea mai importanta si mai scumpa piesa a motorului. Partile componente
ale arborelui cotit sunt urmatoarele: capatul anterior, canal pentru pana,
fusuri paliere, cuzineti, fusuri manetoane, brate manetoane, mase de
echilibrare, capatul posterior, flansa.
Pe capatul anterior se monteaza prin pene: pinionul de antrenare, fulia
pompei de apa si la unele motoare amortizorul de vibratii, etansarea
capacului de distributie care inchide pinionul conducator al distributiei pe
arborele cotit, impotriva pierderilor de ulei,care se asigura prin deflector sau
prin simering.
In partea posterioara pe flansa, prin suruburi, se monteaza volantul : capatul
este gaurit pentru fixarea bucsei sau rulmentului de sprijin al arborelui
primar al cutiei de viteze. Etansarea impotriva scurgerii uleiului este
asigurata prin simering sau garnitura de snur in capac special. In interior are
canale de ungere care corespund cu orificiile lagarelor paliere si manetoane.
Majoritatea arborilor au un singur canal de-a lungul lor.
Arborele cotit se confectioneaza din otel aliat prin forjare sau din fonta cu
grafit prin turnare. Dupa prelucrare fusurile se trateaza termic – calire si
revenire dupa ce se rectifica pe masini de rectificare .
Forma arborelui cotit depinde de : numarul si pozitia cilindrilor, numarul
fusurilor manetoane si ordinea de functionare a motorului. Numarul fusurilor
paliere este egal cu numarul cilindrilor plus unu.
Fusurile sunt pe aceeasi axa, iar latirea este diferita. Numarul fusurilor
manetoane este egal cu al cilindrilor. Fusul maneton cu doua brate manetoane
formeaza manivela. Decalarea fusurilor manetoane se face in functie de
numarul lor.
La motoarele in patru timpi decalarea este de 180º.
Ordinea de functionare este 1-3-4-2 la Cielo, Dacia 1310 si Volkswagen, 1-2-4-
3 la Aro , 1-4-3-2 la Olcit.
La motoarele cu 6 sau 8 cilindri ordinea este diferita de aceasta.
Arborele cotit se echilibreaza ca si contragreutati puse in prelungirea bratelor
de manivela si a decalirii a manivelelor. Verificarea echilibrarii se face pe
masini speciale.
La capatul anterior se monteaza amortizorul de vibratii care este de tip cu
frecare si cu frictiune. Este format dintr-un inel metalic vulcanizat pe un
element de cauciuc. Vibratiile arborelui sunt atenuate de elementul de
cauciuc. Se folosesc si amortizoare cu frecare lichida si silicon.
Arborele cotit se sprijina pe blocul motor pe lagare paliere. Lagarele paliere
pot fi cu cuzineti sau cu rulmenti. La cele cu cuzineti difera latimea, cel mai
lat putand fi plasat langa pinionul de distributie, la mijloc sau langa volant.
Semicuzinetii se monteaza in lagarele din carter. Semicuzinetii inferiori sunt
prevazuti cu canale pentru depozitarea uleiului de ungere,numarul lor
coincide cu cel al fusurilor paliere. Jocul axial al arborelui in lagare de 0,1 mm
se regleaza cu doua semiinele plasate in lagarul palier principal. Numerotarea
lagarelor se face incepand de la volant,iar capacele lor se marcheaza cu
numarul respectiv de ordine. Semicuzinetii au suportul din otel, iar interiorul
este placat cu aliaj de antifrictiuni, iar la MAC din aliaj de bronz cu plumb.
Volantul
Constructie si functionare
Acest lucru se face prin operatii de control si verificare functionala cum ar fi:
Verificarea pornirii usoare a motorului.
Griparea sau topirea cuzinetilor din lagare are loc din cauza ungerii insufici-
ente ,a uzurii mari ,a materialului de antifrictiune necorespunzator,precum si
a supraincalzirii. Se poate preintampina daca se sesizeaza la timp zgomotul
specific sau indicatiile manometrului de ulei. Remedierea se face prin curati-
rea resturilor de material de antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul.
Repararea bolturilor de piston se executa numai la cele cu uzuri mici care pot
fi cauzate de frecari ,supraincalziri etc. Verificarea se executa prin masurarea
boltului ,controland jocurile admise .Atunci cand cotele sunt depasite ,se
reconditioneaza sau se schimba.
Rectificarea se face pe masini de rectificat fara varfuri. Inlocuirea cu bolturi
reconditionate se face tinand cont de treptele de reparatie ,cand se inlocuiesc
si pistoanele se alezeaza ,iar la inlocuirea bielelor se preseaza bucse noi. Se
inlocuiesc bolturile uzate cu praguri sau imprimari fisurate. Sigurantele
bolturilor se inlocuiesc deoarece isi pierd elasticitatea.
Repararea autovehiculelor
-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand
in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia,
necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul
-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea
apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu
maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca
-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a
motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie
-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se
evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure
evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si
sistemul de ventilatie
-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai
dupa decuplarea bateriei
-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai
cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu
pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului
-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea
cu gura
-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve
speciale, amplasate in locuri corespunzatoare
-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de
suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi
paturi rulante adiacente
-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si
ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri
special amenajate
-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un
control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-
sa)
-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale
-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-
vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru
-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament
a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de
esapament
-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul
cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice
de protectia muncii
-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna
vizibilitate la locul de munca
-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor
face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor
de iluminat