Fisura coronara

Dinții sunt structuri dure rezistente, însă la traumatisme aceștia se pot fractura ușor,
ducând la apariția unor tulburări atât estetice, cât și funcționale. De aceea, este
important să evităm situațiile care ar putea duce la un accident, fie prin căzătură, fie prin
agresiune fizică sau chiar prin mușcarea unor alimente tari.
În studiile de specialitate s-a ajuns la concluzia că incisivii sunt frecvent afectați de
fracturile coronare (18-22% din toate traumatismele dentare), cu o prevalența de 96%
pentru incisivii centrali superiori.
Fracturile coronare se pot produce doar cu lezarea smalțului și/sau dentinei, fără
expunerea pulpară, sau dintele poate fi afectat în totalitate și cu implicări pulpare.
Simptome
Nu toate fracturile dentare cauzează simptome. Cele care duc la expunerea pulpei, o
pot predispune la o sensibilitate la lichide reci, alimente și bacterii din cavitatea orală.
Poate provoca iritații sau infecții pulpare. Acest lucru poate duce la:
Durere la masticație
Efectuați masticația doar pe o parte a cavității bucale pentru a evita disconfortul
Durere ascuțită
Durere provocată de stimuli termici
Durere spontană
Este bine să mergeți la medicul stomatolog cât mai curând posibil după fractura
coronară a dintelui pentru a vă putea examina și găsi o soluție de tratament.
Dacă o fractură este mică și nu provoacă disconfort, nu este necesar un tratament, doar
dacă pacientul dorește să repare estetica acelui dinte.
Fisurile și fracturile dinților pot fi favorizate de:
 consumul de alimente foarte dure (covrigi, pâine prăjită, gutui, alune, fistic,
sâmburi de fructe);
 modificări bruște ale temperaturii în cavitatea bucală;
 bruxism (scrâșnirea sau încleștarea puternică a dinților);
 traumatisme puternice la nivelul feței (accidente sportive, rutiere, agresiuni);
 obturații mari care alterează rezistența dinților;
 tratamentele endodontice (scad rezistența dinților).
Fracturile dentare pot fi:

 coronare, când interesează coroana dintelui;

 radiculare, când interesează rădăcina dintelui;
 corono-radiculare, când linia de fractura interesează atât coroana, cât și rădăcina
dentară.
Fracturile dentare constituie urgențe stomatologice și trebuie tratate în cel mai scurt
timp, pentru evitarea complicațiilor.

Dacă nu sunt tratate, pot produce:

 leziuni ale părților moi (limbă, obraz), din cauza marginilor ascuțite, în timpul
mișcărilor de deglutiție, masticație, vorbire;
 pulpită acută, când este afectată pulpa dentară;
 pulpită cronică;
 abces dentar.
Tratamentul fracturilor dentare constă în obturarea și refacerea morfo-funcțională a
dintelui cu rășini compozite, dacă este fracturat doar un fragment coronar. Dacă linia de
fractură afectează pulpa dintelui, se efectuează devitalizare și tratament endodontic,
urmat de obturație compozită și acoperirea cu o coroană dentară. În fracturile corono-
radiculare transversale, dacă rădăcina are rezistență pentru ancorarea unui sistem
coronoradicular pe care să se confecționeze coroana dentară, se efectuează
gingivectomie cu alveoloplastie. Dacă rădăcina nu permite refacerea coronoradiculară
adecvată, se extrage dintele. Și în fracturile radiculare sau corono-radiculare
longitudinale, indicația terapeutică este extracția.

Bibliografie:
https://draristide.ro/fracturile-coronare/
https://clinicatrident.ro/ce-favorizeaza-fisurile-si-fracturile-molarilor/
Paraschiv Anca
MD IV, Gr 3