UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO – UMANE

PROGRAMUL DE STUDIU: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IFR

PORTOFOLIU
PIPP

STUDENTE:
CANTOR (JIPA) CLAUDIA - MIHAELA – ÎNVĂŢĂTOARE
GOG (BRADEA) ANCA - FIBIA
NISTOR IOANA - ANDREEA - EDUCATOARE
TĂTAR REBECA - MĂLINA - ÎNVĂŢĂTOARE

ORADEA, 2020
 CUPRINSUL PORTOFOLIULUI:

1. Contribuția membrilor din grupă

2. Fundamentarea teoretică – TULBURĂRI ALE LIMBAJULUI CITIT-SCRIS: Dislexia şi
Disgrafia
3. Proiect iniţial: Limba și literatura română „Iarna pe uliță” – clasa a IV-a, lecție de
consolidare;
4. Proiect adaptativ Limba și literatura română „Iarna pe uliță” – clasa a IV-a, cu adaptări
pentru un copil dislexic lecție de consolidare;
5. Proiect simultane Limba și literatura română „Iarna pe uliță” – clasa a IV-a, lecție de
consolidare și Matematică şi explorarea mediului „Înmulțirea numerelor de la 0-100” –
clasa a II-a lecție de consolidare;

1. Contribuția membrilor din grupă

Fiecare membru al grupei a participat în egală măsură la realizarea acestui portofoliu.
Pentru realizarea lui am avut mai multe întâlniri online, pe aplicația whatsapp. Pentru
realizarea portofoliului, toții membrii echipei au lucrat în google drive:
 Am selectat împreună clasa de predare și conținuturile;

 Am selectat împreună deficiența pentru care am conceput proiectul adaptat;

 Am lucrat împreună pentru realizarea celor 3 proiecte didactice;

2
 2. TULBURĂRI ALE LIMBAJULUI CITIT-SCRIS

2.1 Necesitatea incluziunii copiilor dislexici

Se vorbeşte de tulburări specifice de învăţare în cazul acelor copii la care rezultatele
şcolare obţinute la citit-scris rămân mult sub aşteptări, raportat la capacităţile lor intelectuale
şi la efortul depus pentru învăţare.
Această tulburare nu e o boală, nu e o deficienţă, ci o modalitate specială de
prelucrare a informaţiei cauzată de dezvoltarea şi funcţionarea diferită a sistemului nervos
central. Aceşti copii au un nivel normal de inteligenţă, doar că ei gândesc şi învaţă diferit de
ceilalţi.
Cunoscând acest aspect, lucrând cu ei cu multă perseverenţă, înţelegere, răbdare,
aceşti copii valoroşi pot beneficia de oportunităţi egale de dezvoltare, de şansa valorificării la
maximum a potenţialului din ei.
Copiii cu TSI îşi dau seama că realizările lor nu satisfac aşteptările, cerinţele
părinţilor, pedagogilor şi de asemenea că nu sunt în concordanţă nici cu eforturile proprii
depuse. Deoarece nu ştiu să scrie şi să citească bine, li se formează convingerea că nu pot
face nimic bine. Se simt incapabili, nefolositori, inutili, inferiori celorlalţi, devin din ce în ce
mai puţin activi, îşi pierd spiritul de iniţiativă, nu au încredere în capacităţile proprii, nu-şi
mai asumă riscuri, se aşteaptă la insuccese, aprecierea de sine devine instabilă, învaţă cu din
ce în ce mai puţină plăcere şi, treptat, se instalează pierderea durabilă a motivaţiei.
Insuccesele repetate suferite pe parcursul şcolarităţii nu dispar fără urme. Dislexia,
disgrafia, netratată în mod adecvat, poate avea urmări grave în ceea ce priveşte dezvoltarea
emoţională, conducând la tulburări în dezvoltarea personalităţii şi dificultăţi de integrare
socială. Aceşti copii pot deveni adulţi cu o stimă de sine scăzută în cazul în care nu
beneficiază de un ajutor corect şi la timpul potrivit.

2.2 Delimitări conceptuale şi caracteristici

Dislexia si disgrafia constau în incapacitatea copilului de a învaţa citirea şi respectiv
scrierea. Şcolarul cu astfel de tulburări face confuzii constante şi repetate între fonemele
asemănătoare acustic, literele si grafemele lor, inversiuni, adăugiri şi omisiuni de litere si
grafeme. Asemenea fenomene au loc şi la nivelul cuvintelor şi chiar al propoziţiilor. În
acelaşi timp, intervin greutăţi în combinarea cuvintelor în unităţi mai mari de limbaj. Apar
uneori şi tulburari ale lizibilităţii şi ale laturii semantice. Aceste caracteristici împiedică
asimilarea şi automatizarea regulilor ortografice. La unii disgrafici grafemele sunt plasate
3
defectuos în spaţiul paginii, sunt inegale ca mărime şi formă, ceea ce conduce la o dezordine
evidentă. Din cauza neînţelegerii textelor citite, şi chiar a propriului lor scris, exprimarea
verbală la dislexici şi disgrafici este lacunară, cu omisiuni sau dimpotrivă, conţine adăugiri
de elemente ce nu figurează în textul respectiv. Forme variate de dislexo-disgrafie pot apărea
şi după achiziţia deprinderilor citit-scrisului ca urmare a instalării unor factori inoportuni,
dezorganizatori.
Dislexia este definită ca dificultatea de a citi, manifestată prin tulburări la nivelul
percepţiei auditive, optice şi a celei kinstezice, ca semne revelatoare. Dificultăţile în
deprinderea citirii se referă atat la corectitudine, cât şi la modul conştient, curent şi expresiv,
pe care trebuie să îl realizeze cititul.
Disgrafia se referă la tulburările ce intervin în actul grafic. Scrisul copilului are
propria sa devenire şi evoluţie. Învaţarea lui, ca proces complex şi de durată, este destul de
dificilă. În actul grafic, tulburările disgrafice care intervin nu sunt simple oscilaţii ale
procesului de cunoaştere, ci o incapacitate de exprimare care are drept caracteristică
constantă pe o perioadă mai lungă.

Formele si manifestarile tulburărilor de scris-citit

 Dislexo-disgrafia propriu-zisă (specifică) - manifestată printr-o incapacitate
paradoxală în formarea abilităţilor de a citi şi a scrie. Dificultăţile cele mai pregnante apar în
dictare şi în compunere. Subiecţii nu pot efectua legătura dintre simboluri şi grafeme, dintre
sunetele auzite şi literele scrise.
 Dislexo-disgrafia de evoluţie (de dezvoltare sau structurală) – subiecţii nu pot
înregistra progrese însemnate în achiziţia citit-scrisului. Se manifestă fenomene
disortografice ce se concretizează în dificultăţi în înţelegerea simbolurilor grafice, a literelor,
cuvintelor, propoziţiilor şi sintagmelor. Apar omisiuni ale grafemelor, literelor, cuvintelor,
înlocuiri, substituiri, inversiuni şi adăugiri în propoziţii.
 Dislexo-disgrafia spaţială sau spaţio-temporală – se manifestă printr-o scriere şi
citire în diagonală, dar apar şi fenomene de separare a cuvintelor în silabe = scriere ondulată.
 Dislexo-disgrafia pură (consecutivă) – se constată frecvent în situaţii de în asociere
cu alte handicapuri. Se întâlnesc pe fondul afaziei, alaliei, hipoacuziei.
 Dislexo-disgrafia motrică – apare ca urmare a tulburărilor de motricitate şi
psihomotricitate. Scris ilizibil, neglijent, neregulat, inegal, tremurat, tensionat, rigid, prost
organizat, neproporţionat.

4
  Dislexo-disgrafia lineară – incapacitatea de trecere de la rândul parcurs la următorul,
sărirea peste unele spaţii. Este mai accentuată în scris decât în citit.

În limba română sunt o serie de manifestări în dislexo-disgrafie:

Grupa I – citit-scris încet, lent, stacato. Aceşti copii scriu şi citesc extrem de încet. De multe
ori ei trec neobservaţi pentru că scris–cititul lor este pus pe baza unui tip temperamental.
Manifestă repulsie faţă de citit şi întâmpină mari dificultăţi la scris. Întâmpină paradoxal
dificultăţi mai ales la copierea unui text. Sunt situaţii când copilul scrie dezordonat, înghesuie
grafemele dând impresia suprapunerii lor şi alte situaţii când grafemele sunt inegale ca
mărime şi depăşesc spaţiul normal. Se manifestă la aceşti copii o stângăcie sau o ambidextrie.
E. Claparede – propune pentru această grupă de copii termenul de bradilexie.
Grupa II – Dificultăţi în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic şi în înţelegerea
sensului convenţional al simbolurilor lexiei. Aceşti subiecţi nu reuşesc să citească cuvântul
ca întreg, ca o entitate globală, se produc întreruperi printr-o intensitate mare la o parte a
cuvântului şi scăderii la cealaltă parte. Au dificultăţi în sinteza cuvintelor mari. Dificultatea
se centrează mai mult pe foneme. Omit cuvinte, foneme, se produc alungiri exagerate de
bucle şi linii, plasare incorectă a accentului, se produc contopiri. La unii apare scrisul ca în
oglindă.
Grupa III – Dificultăţi în respectarea regulilor gramaticale şi caligrafice. Au tendinţa de a
ocoli acele propoziţii sau fraze la care nu erau siguri pe ortografierea corectă. Citesc şi scriu
fără să respecte punctul, virgula, semnul exclamării, al întrebării, linia de dialog. Alungesc
unele grafeme, unele sunt prea mari, iar altele sunt prea mici.
Grupa IV – Omisiuni de litere, grafeme, cuvinte, acestea sunt mai frecvente la logopatii ce
prezintă tulburări de pronunţie. Acest fenomen apare mai rar în copierea unui text. Apare mai
des pe fondul handicapului de intelect şi a celui de auz. Are frecvenţa mai mare în cuvintele
lungi, la sfârşitul cuvântului şi propoziţiei.
Grupa V – Adăugiri de litere, grafeme, cuvinte. Se manifestă mai ales in scris. Se asociază
cu dereglări ale atenţiei și de percepţie și cu exacerbări ale motricității. Grafemele sunt
adăugate la sfârşitul cuvintelor. Pentru citit este specifică adăugarea literelor, a începutului de
cuvinte, sau a cuvântului întreg.
Grupa VI – Substituiri şi confuzii de litere, grafeme şi cuvinte. Substituirile se produc ca
urmare a confuziilor dintre grupurile de foneme, litere și grafeme asemănătoare din punct de
vedere:
-optic – d-p-b, u-n, m-n, a-ă, t-ţ;

5
- din punct de vedere fonematic, fie acustic şi kinestezic – f-v, b-p, c-g, s-z, d-t;
Grupa VII – Contopiri si comprimări de cuvinte – contopirile în scris se manifestă prin
alungirea liniei de la ultimul grafem încât se uneşte cu primul grafem al cuvântului următor.
Se realizează contopiri de cuvinte simple, textul este ilizibil şi înţelegerea deficitară.
Grupa VIII – Nerespectarea spaţiului paginii, scrierea şi suprapunerea rândurilor.
Fenomenul este specific la deficienţii de vedere, la cei cu stângăcii, care scriu cu mâna
dreaptă şi la ambidextrici.
Grupa IX – Scrisul servil și citit-scrisul ca în oglindă. Înclinarea exagerată spre dreapta sau
stânga deformarea grafemelor asemănătoare din punct de vedere optic. Se manifestă în
debilitate mintală gravă si la copii stângaci.

Semne observabile în comportament:

 Se acomodează greu la regimul şcolar, la regulile clasei;
 Se poate sustrage de la îndeplinirea unor sarcini, acestea sunt prea grele pentru el şi
nu le poate îndeplini, nu poate ţine ritmul cu colegii săi;
 Se pot dezvolta diferite mecanisme de apărare şi înlăturare ca: refuzul muncii şcolare,
minciună (nu are temă pentru acasă, nu are de învăţat, „pierde” carnetul de note);
 Copilul este dezamăgit, fără chef, uneori imposibil de motivat pentru învăţat.
Insuccesele pot provoca stări afective şi comportamentale extreme.
 Din cauza insucceselor şcolare pot apărea tulburări de autoapreciere sau tulburări de
comportament. Unii îşi compensează insuccesele cu duritate, clovnerie, un comportament
manifestat pentru a fi întotdeauna în centrul atenţiei. Alţii devin deosebit de retraşi, anxioşi.
 Pot apărea simptome somatice şi neurotice: dureri de cap, de stomac, stare de vomă,
bulimie.

2.3 Metode didactice adecvate pentru învăţarea citit-scrisului la copiii cu dislexo-

disgrafie
Cum putem să procedăm în cazul acestor copii?
 Să ne informăm cu privire la fenomenul dislexiei;
 Să cunoaştem foarte bine legislaţia cu privire la educarea acestor copii;
 Să avem o atitudine pozitivă faţă de el, să avem empatia necesară pentru a înţelege
nevoile specifice;
 Să punem suflet în ceea ce facem;
 Să stârnim curiozitatea copilului;

6
  Să creăm o atmosferă plăcută, optimă învăţării;
 Să fim flexibili şi dispuşi să ne modificăm planurile;
 Toate activităţile să fie scurte şi să pregătim mai multe variante pentru fiecare lecţie;
 Să-i oferim informaţiile în unităţi mici;
 Să folosim enunţuri şi instrucţii clare, cu propoziţii scurte şi la obiect;
 Să-i oferim explicaţii, pe cât posibil, scurte;
 Să fim pregătiţi pentru mai multe explicaţii într-un mod variat până suntem siguri că a
înţeles totul;
 Să nu-l bombardăm cu noţiuni noi (maximum 6 cuvinte într-o oră);
 Să reformulăm instrucţiunile într-un mod mai simplu, mai accesibil lui;
 Să repetăm ceea ce a învăţat deja, eventual prin alte căi de abordare;
 Să-i oferim şansa de a ne arăta aptitudinile şi cunoştinţele dobândite;
 Să luăm în consideraţie interesul copilului, hobby-urile lui, activităţile extraşcolare;
 Să luăm în consideraţie faptul că nu e capabil să scrie şi să fie atent la noi în acelaşi
timp;
 Să-i oferim fotocopii adecvate cu fonturi mai uşor de citit pentru un copil dislexic;
 Să nu uităm că are nevoie de timp mai lung pentru rezolvarea temelor scrise;
 Să nu-l obligăm pe copil să citească cu voce tare în faţa colegilor;
 Să încercăm să încheiem fiecare oră în aşa fel încât copilul să simtă că a avut succes;
 Să nu îl comparăm pe copil cu alţii;
 Să nu fim surprinşi dacă nu ştie ceva. Să nu intrăm în panică dacă ceva nu reuşeşte, să
nu arătăm nevrozitate dacă greşeşte;
 Să-l motivăm permanent, să-l lăudăm şi să-l încurajăm;
 Să apreciem imediat succesul/progresul realizat;
 Să observăm semnele oboselii;
 Să nu ne grăbim;
 Să fim atenţi la scăderea încrederii în sine;
 Copilul să simtă că-i apreciem ideile;
 Să fim buni ascultători;
 Să ţinem pauză – toată lumea are nevoie de ea;
 Să ne relaxăm şi să ne distrăm.
 Să nu fim prea ambiţioşi.

7
Recomandări generale pentru dificultățile de învățare Tipuri de recomandări la nivel
de clasă (accent pe metodele instrucționale)
1. Utilizarea tehnologiei TIC în clasă și mijloacele vizuale de prezentare a
informațiilor în cazul în care este posibil. Acestea ar putea include prezentări PowerPoint,
UDL, video și table interactive (TI).
2. Planificarea de sesiuni de învățare experiențială pentru elevi. Acest lucru îi va ajuta
să se simtă parte a unei echipe, să îşi exerseze abilitățile de a lucra în grup și să interacționeze
și socializeze cu colegii lor.
3. Evitatarea abordării „ce e bun pentru unul e bun pentru toți”. Intervenția se
abordează pentru a îndeplini nevoile unei persoane sau unui anumit grup. Elevii care vorbesc
limba engleză ca a doua limbă ar putea avea nevoie de instruire intensivă în ceea ce privește
abilitățile sociale, pentru a promova aculturația și acceptarea din partea elevilor. Elevii cu
dizabilități ar putea avea nevoie de curriculum adaptat și strategii de învățare. Cei mai mulți
elevi vor avea nevoie de o combinație de diverse strategii, care se potrivesc deficiențelor
particulare și istoricului lor.
4. Monitorizarea comportamentului elevilor în timpul orei și în timpul recreaţiilor
pentru a determina dacă există semne de agresiune (bullying). Tipurile de agresiune ar putea
fi verbale sau fizice.
5. Încurajarea lucrul în echipă în clasă și aşezarea acestor elevi în perechi cu colegii
mai capabili. Acest lucru îi va ajuta pe elevii să se simtă apreciați și incluşi și le va spori
participarea la clasă.
6. Tehnici de diferențiere în clasă. De exemplu, se diferențiază sarcinile pentru elevii
care se luptă să dobândească abilități de învăţare. Se dau fişe de lucru individuale, care devin
progresiv mai grele, astfel încât să răspundă diferitelor nevoi de învățare ale elevilor.
7. Monitorizarea nu măsoară doar progresul academic al elevilor, ci și pe cel social,
în termeni de marginalizare, interacțiuni sociale cu colegii, comportamentul la domiciliu și
stima de sine (McCaleb, 2013).
8. Identificarea cu precizie a talenteleor și a punctelor forte ale elevilor, astfel încât să
poată fi utilizate în mod corespunzător în timpul lecției. De exemplu, dacă un elev este
talentat la teatru, se pot introduce mai multe activități cu joc de rol în lecție.

Bibliografie:
1. * Elevi cu dificultăți de învățare – dislexia, disponibil la https://idecide-
project.eu/translations/ro/Dyslexia-ro.pdf
8
2. *Dislexia – Ghid pentru părinți, Luxembourg, 2011, disponibil la
https://www.academia.edu/22787583/GHID_PENTRU_P%C4%82RIN%C5%A2I_DISLEXI
A_COLABORAREA_DINTRE_P%C4%82RIN%C5%A2I_%C5%9EI_PROFESORI
3. Bartók E. (2017) COPILUL DISLEXIC – O RESPONSABILITATE COMUNĂ - Ghid
destinat cadrelor didactice şi părinţilor copiilor cu tulburări specifice de învăţare (TSI),
Târgu Mureş disponibil la
https://www.edums.ro/resurseeducationale/files/special/Copilul%20dislexic%20o%20respon
sabilitate%20comuna.pdf
4. Chirilă M., Mendelovici A., Milici R.C. (2016) Dislexia: ghidul profesorului şi al
părinţilor, Editura Spiru Haret, Iaşi;
5. DysTRANS - Facilitarea tranziției elevilor dislexici din ciclul primar în ciclul
gimnazial – ghid pentru profesori (2019) disponibil la
http://edubh.ro/upload/red/GIMNAZIAL/CONSILIERE_SI_ORIENTARE/GHID%20pentru
%20profesori.pdf
6. Nastas A., Banari I., Carpenco I. (1984), Dereglări de vorbire şi corectarea lor,
Editura Lumina, Chişinău;
7. Vianin P. (2011) Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăți școlare. Cum să-i dai
elevului cheia succesului, Editura ASCR, Cluj-Napoca;

9
 3. PROIECT DIDACTIC
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
CLASA: a IV-a A
PROPUNĂTOARE: Cantor (Jipa) Claudia - Mihaela
Gog (Bradea) Anca - Fibia
Nistor Ioana - Andreea
Tătar Rebeca - Mălina
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Universul copilăriei
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată vizând disciplinele Educație Civică, Științe
ale Naturii, Arte Vizuale și Abilități Practice
SUBIECTUL: Textul liric „ Iarna pe uliță” de George Coșbuc
TIPUL LECŢIEI: consolidarea cunoștințelor
OBIECTIV FUNDAMENTAL: consolidarea abilităților necesare explorării textului liric
COMPETENŢE SPECIFICE:
Limba și literatura română
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil;
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de
comunicare previzibile;
1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile;
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare;
Educație civică
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni;
2.2. Recunoașterea unor comportament moral-civice din viața cotidiană.
Științe ale naturii
1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese;
1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri, fenomene și procese.
Arte vizuale și abilități practice
1.2. Evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj plastic, în
compoziții în mediul înconjurător și în imagini

10
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1: să citească fluent, cursiv, selectiv și expresiv poezia;
O2: să identifice elementele componente ale unui text liric: titlu, autor, strofă, versuri;
O3: să răspundă la întrebări pe baza textului citit;
O4: să analizeze din textul suport părțile de vorbire studiate, corect;
O5: să integreze în enunţuri proprii, corecte din punct de vedere grammatical, cuvintele date
din text;
O6: să găsească cuvinte antonime/sinonime din textul dat folosind dicționarul/prin raportare
la text;
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic,
problematizarea, quiz, explozia stelară, metoda cubului, metoda cvintetului, munca
independentă;
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe de lucru, caiete, tablă, flipchart, manual, cub, laptop,
videoproiector;
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontal, individual, pe grupe.
FORME SI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului
elevilor, aprecieri verbale
RESURSE:
TEMPORALE: 45 de minute
UMANE: 19 elevi
BIBLIOGRAFIE:
Limba şi literatura română, manual pentru clasa a IV-a, autori: Adina Grigore,
Cristina Ispate, Ed. Ars Libri, Argeș, 2016
Mariana Norel, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar,
Ed. ART, București, 2010
Programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobate prin Ordinul MEN nr.
5003/02.12.2014

11
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI
CONŢINUTUL
STRATEGII DIDACTICE
INSTRUCTIV-EDUCATIV
EVALUA-
ETAPELE Ob Metode şi Mijloace Forme de
Activitatea RE
LECŢIEI Activitatea învăţătorului procedee de învăţă- organi-
elevilor
mânt zare
Pregătesc elevii pentru buna Se Instructajul Frontal Capacitatea
1.Moment desfăşurare a activităţii: prezenţa, pregătesc de organizare
organizatoric necesarul de materiale. pentru
lecţie.
Verific tema pentru acasă, urmărind Prezintă Conversaţia Caietele Frontal Capacitatea
2.Verificarea aspectul lucrărilor, aranjarea în caietele de Explicaţia de teme de exprimare
temei pagină, dacă tema este completă, teme. orală
forma scrisului, corectitudinea
conţinutului.
Joc didactic „Ghici locul meu... Aşază Explicația Fișe cu Pe grupe Observarea
O1 Fiecare grupă va primi o fişă de lucru versurile în Exercițiul versuri sistematică
3.Captarea cu o strofă a poeziei în care versurile ordine şi
sunt scrise aleatoriu. Cer elevilor să recită strofa
atenției
aşeze versurile în ordine şi să recite dată.
strofa dată. (Anexa 1)
Dragi copii, azi vom aprofunda Frontal
cunoștințele despre textul liric având Ascultă cu Explicaţia Tablă
ca text suport poezia învățată ora atenţie, îşi Caiete
4.Anunţarea trecută. La sfârșitul orei, veți ști să notează
temei şi a recunoașteți părțile unui text liric, titlul lecţiei.
veți răspunde la întrebări, vom
obiectivelor
analiza corect părțile de vorbire
studiate, vom face exerciții de
sinonimie /antonimie.
Notez titlul pe tablă:,, Iarna pe
uliță" de George Coșbuc.

12
 O1 Propun elevilor să citească poezia Manual Individual
integral. Citesc
Solicit citirea selectivă a textului poezia. Exercițiul Observarea
având următoarele sarcini de lucru: Conversația sistematică
 citirea strofei care redă
descrierea bătrânei; Capacitatea
 citirea versurilor care de citire
conțin cuvintele corectă,
subliniate;
cursivă,
 identificarea versurilor și Citesc
a cuvintelor care selectiv. expresivă a
denumesc elemente ale textului.
naturii.
Verific cunoştinţele despre poezia cu
ajutorul întrebărilor.
Care este titlul poeziei?
5. Dirijarea Cine este autorul poeziei?
învăţării Câte strofe avem scrise în carte?
Despre ce anotimp este vorba în
poezie? Elevii Explozia Fișe de
O2
Solicit formularea de întrebări, formulează stelară lucru Frontal
respectiv răspunsuri pe baza celor întrebări și Caiete
scrise pe vârfurile stelei pentru răspunsuri
verificarea înţelegerii textului. respectând
(Anexa 2) sarcina Metoda Activitate în
O3 prezentată cubului echipe
Împart elevii în şase grupe. Liderul pe steluță.
fiecărei grupe alege o culoare
corespunzătoare fețelor de pe cub. Explicația Capacitatea
Vor primi spre rezolvare sarcina de sinteză a
scrisă pe faţa acestuia. Copiii își Exercițiul informaţiilor
Distribui fişele cu sarcinile de lucru. aleg o
(Anexa 3) culoare Fișe de

13
 1. Descrie corespunză- lucru
O3 2. Compară toare fețelor Problemati-
3. Analizează de pe cub. zarea
4. Asociază Cub
5. Aplică
O5 6. Argumenteză
După expirarea timpului de lucru,
liderul fiecărei echipe prezintă în faţa
clasei modul în care a lucrat echipa
O6 sa. Fişele de lucru se afişează pentru Completea-
a putea fi observat atât conţinutul cât ză fişele de
şi aspectul lor. Se discută modul în lucru.
care fiecare echipă a lucrat şi se fac
aprecieri.
Prezint elevilor un quiz. (Anexa 4) Răspund la Conversația Video- Observarea
O2
.Obținerea Aceștia vor avea ca sarcini de lucru întrebări. Explicația proiector Frontal sistematică
O3
performanței să răspundă la întrebările adresate. Exercițiul Quiz

Propun elevilor un cvintet plecând

de la cuvântul IARNA, după
următoarele reguli: Rezolvă
- un substantiv (cuvântul tematic); sarcinile Metoda Frontal
Observarea
-două adjective ale cuvântului date. cvintetului Fișă de
tematic; lucru sistematică
7. Asigurarea O4
-trei verbe (acţiuni ale cuvântului Flipchart
Feed-backului
tematic);
-o propoziţie din patru cuvinte prin
care se afirmă ceva esenţial despre
cuvântul tematic;
-un singur cuvânt care sintetizează
tema/ideea. (Anexa 5)
8.Încheierea Fac aprecieri verbale asupra Ascultă cu Frontal
participării elevilor la lecţie şi atenţie. Conversația
activităţii Individual Aprecierea

14
evidenţiez elevii care au răspuns mai verbală
mult pe parcursul acestei ore. Se
notează elevii. Notează
Dau tema pentru acasă . tema.

15
 ANEXA 1

Peste sat.
Norii s-au mai răzbunat
A-nceput de ieri să cadă
Spre apus, dar stau grămadă
Câte-un fulg, acum a stat,

Dar năvalnic vuiet vine

Și pe râu e numai fum.
Nu e soare, dar e bine,
Vântu-i liniștit acum,
De pe drum.

Și se-mping și sar râzând;

Vrând-nevrând.
Sunt copii. Cu multe sănii,
Prin zăpadă fac mătănii;
De pe coastă vin țipând.
ANEXA 2
CINE?

DE CE?
CE? IARNA PE
ULIȚĂ
de G.oșbuc

UNDE? CÂND?
 ANEXA 3

Metoda cubului

1.Descrie cum este prezentat în poezie copilul care se îndreaptă către locul de joacă.
2.Compară comportamentul copiilor cu cel al bătrânei la vederea lui Barbă- Cot. Transcrie
versurile care arată îngrijorarea și mila bătrânei pentru micul băiat.
3.Analizează următoarea expresie din poezie: ,,năvalnic vuiet vine”.
4.Asociază
Realizează corespondența între cuvintele care au același înțeles:
uliță poznaș stradă

vuiet pantă vest

coastă a se împrăștia năstrușnic

năvalnic zgomot deal

ștrengar violent a se risipi

apus asfințit hărmălaie

a se răzbuna drum nestăpânit

5.Aplică
Alcătuiește enunțuri în care cuvintele mătănii și coastă să aibă înțelesuri diferite.
6.Argumentează
De ce crezi că baieții cei mari l-au ironizat pe „Barbă-Cot”? Transcrie aceste versuri.
 ANEXA 4
QUIZ videoproiector

1.Completează propozițiile lacunare

 Fragmentul din manual este structurat în _________strofe, fiecare strofă având

câte____versuri.
 Timpul acțiunii este_________.
 Locul întâmplărilor este______.

2. Marchează cu x explicația corectă pentru fiecare expresie.

,,năvalnic vuiet vine de pe drum”:
o Câinii îi latră pe copiii care se joacă.
o Zgomotul este produs de chiotele de bucurie ale copiilor.
o Vuietul este produs de vântul puternic.

,,Prin zăpadă fac mătănii,/ Vrând-nevrând”:

o Copiii cad și se ridică în joaca lor.
o Ei se închină pentru a sosi iarna.
o Copiii fac gimnastică în zăpadă.

,,Gură fac ca roata morii”:

o Copiii se ceartă între ei.
o Copiii stau cu gurile căscate de uimire.
o Copiii sunt gălăgioși când se joacă.

3. Adevărat sau fals

 Poezia exprimă bucuria copiilor la venirea iernii.
 Starea vremii prezentată în poezie se caracterizează prin ploaie.
 Copiii de la săniuș sunt tăcuți.

19
 ANEXA 5

Scrie un cvintet pornind de la cuvântul IARNA

_______________

_______________ _______________

_______________ _______________ ______________

_______________ _______________ ______________ ______________

_______________

20
 4. PROIECT DIDACTIC ADAPTAT
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
CLASA: a IV-a A
PROPUNĂTORI: Cantor(Jipa) Claudia- Mihaela
Nistor Ioana-Andreea
Tătar Rebeca-Mălina
Gog (Bradea) Anca –Fibia
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Universul copilăriei
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată vizând disciplinele Educație Civică, Științe ale
Naturii, Arte Vizuale și Abilități Practice
SUBIECTUL: Textul liric „ Iarna pe uliță” de George Coșbuc
TIPUL LECŢIEI : consolidarea cunoștințelor
OBIECTIV FUNDAMENTAL: consolidarea abilităților necesare explorării textului liric
COMPETENŢE SPECIFICE:
Limba și literatura română
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil;
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibile;
1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile;
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare;
Educație civică
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni;
2.2. Recunoașterea unor comportament moral-civice din viața cotidiană.
Științe ale naturii
1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese;
1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri, fenomene și procese .
Arte vizuale și abilități practice

21
1.2. Evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj plastic, în compoziții
în mediul înconjurător și în imagini

Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1: să citească fluent, cursiv, selectiv și expresiv poezia;
O2: să identifice elementele componente ale unui text liric: titlu, autor, strofă, versuri;
O3: să răspundă la întrebări pe baza textului citit;
O4: să analizeze din textul suport părțile de vorbire studiate ,corect;
O5: să integreze în enunţuri proprii, corecte din punct de vedere grammatical, cuvintele date din
text;
O6: să găsească cuvinte antonime/sinonime din textul dat folosind dicționarul/prin raportare la
text;
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic,
problematizarea,quiz, explozia stelară, metoda cubului, metoda cvintetului, munca
independentă;
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe de lucru, caiete , tablă, flipchart, manual, cub, laptop,
videoproiector;
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontal, individual, pe grupe.
FORME SI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
aprecieri verbale
RESURSE:
TEMPORALE: 45 de minute
UMANE: 19 elevi, unul cu dislexie
BIBLIOGRAFIE:
Limba şi literatura română, manual pentru clasa a IV-a, autori: Adina Grigore, Cristina
Ispate, Ed. Ars Libri, Argeș, 2016
Mariana Norel, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar,
Ed. ART, București, 2010
Programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobate prin Ordinul MEN nr.
5003/02.12.2014
Pierre Vianu (2011) Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăți școlare. Cum să-i dai
elevului cheia succesului, Editura ASCR, Cluj-Napoca;
Chirilă M., Mendelovici A., Milici R.C. (2016) Dislexia: ghidul profesorului şi al
părinţilor, Editura Spiru Haret, Iaşi;

22
 Desfăşurarea activităţii
NR. ETAPELE CONŢINUTURI-ACTIVITĂŢI DE ADAPTĂRI ALE METODE ŞI
CRT LECŢIEI ÎNVĂŢARE CONŢINUTURILOR ŞI PROCEDEE
. ACTIVITĂŢILOR DE
ÎNVĂŢARE
1. Moment Pregătesc elevii pentru buna desfăşurare a activităţii: prezenţa, necesarul de Instructajul
organizatoric materiale.
2. Reactualizarea Joc didactic „Ghici locul meu...” Elevului cu dislexie i se vor da Explicația
cunoştinţelor Fiecare elev va primi o fişă de lucru cu o strofă a trei imagini şi o strofă, cerându-i- Exercițiul
anterioare poeziei în care versurile sunt scrise aleatoriu. Cer se să citească strofa şi să aleagă
elevilor să aşeze versurile în ordine şi să recite ce imagine corespunde acesteia.
strofa dată. (Anexa 1) (Anexa 2)
3. Captarea Li se cere elevilor să urmărească cu atenţie Elevului cu dislexie i se cere să Explicația
atenţiei videoclipul şi să formuleze răspunsul la scrie trei cuvinte care îi vin în Exercițiul
întrebarea ,,Ce aţi simţit ascultând melodia şi minte pe baza filmuleţului.
văzând imaginile?”
https://www.youtube.com/watch?v=tEdKVR-
kzNk&ab_channel=arhivaTVR(până la minutul
4: 04)
4. Anunţarea Dragi copii, azi vom aprofunda cunoștințele despre textul liric având ca text suport Explicaţia
temei şi a poezia învățată ora trecută. La sfârșitul orei, veți ști să recunoașteți părțile unui text
obiectivelor liric, veți răspunde la întrebări, vom analiza corect părțile de vorbire studiate, vom
face exerciții de sinonimie /antonimie.
Notez titlul pe tablă: „Iarna pe uliță" de George Coșbuc.
5. Dirijarea Propun elevilor să citească poezia integral. Elevului i se va cere să Exercițiul
învăţării Solicit citirea selectivă a textului având următoarele citească doar cuvintele Conversația
sarcini de lucru: subliniate în poezie: s-au mai
 citirea strofei care redă descrierea răzbunat; mătănii; de-a valma;
bătrânei;
 citirea versurilor care conțin cuvintele

23
 subliniate;
 identificarea versurilor și a cuvintelor
care denumesc elemente ale naturii.

Verific cunoştinţele despre poezie cu ajutorul I se va cere să răspundă la
întrebărilor. întrebarea,, Care e titlul
Care este titlul poeziei? poeziei?”
Cine este autorul poeziei?
Câte strofe avem scrise în carte?
Despre ce anotimp este vorba în poezie?
Solicit formularea de întrebări, respectiv Va răspunde la maxim două
răspunsuri pe baza celor scrise pe vârfurile stelei întrebări oral.
pentru verificarea înţelegerii textului. (Anexa 3)
Elevii sunt anunţaţi că vor lucra în echipă. Se
extrag bileţele cu numere de la 1-6, apoi fiecare se
aşază la masa cu numărul corespunzător cifrei de pe
bileţe. Elevul cu dislexie va fi într-o echipă ce va
primi sarcini mai uşoare. Explozia stelară
Împart elevii în şase grupe. Liderul fiecărei grupe
alege o culoare corespunzătoare fețelor de pe cub. Elevul va fi repartizat în echipa
Vor primi spre rezolvare sarcina scrisă pe faţa care numărul 1, cea care
acestuia. Descrie.
Distribui fişele cu sarcinile de lucru.
(Anexa 4)
1. Descrie
2. Compară
3. Analizează Metoda cubului
4. Asociază
5. Aplică Explicația
6. Argumenteză
După expirarea timpului de lucru, liderul fiecărei Exercițiul
echipe prezintă în faţa clasei modul în care a lucrat
echipa sa. Fişele de lucru se afişează pentru a putea Problematizarea

24
 fi observat atât conţinutul cât şi aspectul lor. Se
discută modul în care fiecare echipă a lucrat şi se
fac aprecieri.
6. Asigurarea Propun elevilor un cvintet plecând de la cuvântul Îi voi cere să sublinieze în lista Metoda cvintetului
Feed-backului IARNA, după următoarele reguli:
de cuvinte de pe fişă cuvintele
- un substantiv (cuvântul tematic);
-două adjective ale cuvântului tematic; ce denumesc fenomene ale
-trei verbe (acţiuni ale cuvântului tematic);
naturii. (Anexa 6)
-o propoziţie din patru cuvinte prin care se afirmă
ceva esenţial despre cuvântul tematic;
-un singur cuvânt care sintetizează tema/ideea.
(Anexa 5)
7. Evaluarea Prezint elevilor un quiz. (Anexa 7) Elevul va primi o fişă adaptată. Conversația
cunoştinţelor Aceștia vor avea ca sarcini de lucru să răspundă la Îi voi citi indicaţia şi voi Explicația
întrebările adresate. explica ce are de făcut. (Anexa Exercițiul
8)
8. Încheierea Fac aprecieri verbale asupra participării elevilor la lecţie şi evidenţiez elevii care au Conversația
activităţii răspuns mai mult pe parcursul acestei ore. Se notează elevii.
Dau tema pentru acasă.

25
ANEXA 1 Sarcină: Aşază versurile în ordine!
Peste sat.
Norii s-au mai răzbunat
A-nceput de ieri să cadă
Spre apus, dar stau grămadă
Câte-un fulg, acum a stat,

Dar năvalnic vuiet vine

Și pe râu e numai fum.
Nu e soare, dar e bine,
Vântu-i liniștit acum,
De pe drum.

Și se-mping și sar râzând;

Vrând-nevrând.
Sunt copii. Cu multe sănii,
Prin zăpadă fac mătănii;
De pe coastă vin țipând

26
 ANEXA 2

Sarcină: Citeşte strofa şi încercuieşte imaginea potrivită!

A-nceput de ieri să cadă

Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

27
ANEXA 3

CINE?

DE CE?
CE? IARNA PE
ULIȚĂ
de G.oșbuc

UNDE? CÂND?

28
 ANEXA 4
Metoda cubului

1.Descrie cum este prezentat în poezie copilul care se îndreaptă către locul de joacă.
2.Compară comportamentul copiilor cu cel al bătrânei la vederea lui Barbă- Cot.Transcrie
versurile care arată îngrijorarea și mila bătrânei pentru micul băiat.
3.Analizează următoarea expresie din poezie: ,,năvalnic vuiet vine”.
4.Asociază
Realizează corespondența între cuvintele care au același înțeles:
uliță poznaș stradă

vuiet pantă vest

coastă a se împrăștia năstrușnic

năvalnic zgomot deal

ștrengar violent a se risipi

apus asfințit hărmălaie

a se răzbuna drum nestăpânit

5.Aplică
Alcătuiește enunțuri în care cuvintele mătănii și coastă să aibă înțelesuri diferite.
6.Argumentează
De ce crezi că baieții cei mari l-au ironizat pe "Barbă-Cot"? Transcrie aceste versuri.

29
 ANEXA 5

Scrie un cvintet pornind de la cuvântul IARNA

_______________

_______________ _______________

_______________ _______________ ______________

_______________ _______________ ______________ ______________

_______________

ANEXA 6
Citeşte cuvintele următoare şi subliniază-le pe cele ce denumesc fenomene ale naturii!

Carte, ceaţă, brumă, trotuar, dinozaur, ninsoare, copac, floare, ploaie, lapoviţă.

30
ANEXA 7 QUIZ

1.Completează propozițiile lacunare

 Fragmentul din manual este structurat în _________strofe, fiecare strofă având

câte____versuri.
 Timpul acțiunii este_________.
 Locul întâmplărilor este______.

2. Marchează cu x explicația corectă pentru fiecare expresie.

,,năvalnic vuiet vine de pe drum”:
o Câinii îi latră pe copiii care se joacă.
o Zgomotul este produs de chiotele de bucurie ale copiilor.
o Vuietul este produs de vântul puternic.

,,Prin zăpadă fac mătănii,/ Vrând-nevrând”:

o Copiii cad și se ridică în joaca lor.
o Ei se închină pentru a sosi iarna.
o Copiii fac gimnastică în zăpadă.

,,Gură fac ca roata morii”:

o Copiii se ceartă între ei.
o Copiii stau cu gurile căscate de uimire.
o Copiii sunt gălăgioși când se joacă.

3. Adevărat sau fals

 Poezia exprimă bucuria copiilor la venirea iernii.
 Starea vremii prezentată în poezie se caracterizează prin ploaie.
 Copiii de la săniuș sunt tăcuți.

ANEXA 8

1.Completează propozițiile lacunare

 Fragmentul din manual este structurat în _________strofe, fiecare strofă având
câte____versuri.
 Timpul acțiunii este_________.
 Locul întâmplărilor este______.

31
 5. PROIECT DIDACTIC – CLASE SIMULTANE

Clasa a II-a Clasa a IV-a

Data
Unitatea de
învăţământ
Propunător Cantor(Jipa) Claudia-Mihaela-învăţătoare
Gog (Bradea) Anca Fibia-studentă
Nistor Ioana-Andreea-educatoare
Tătar Rebeca-Mălina-învăţătoare
Aria Matematică și Științe ale Naturii Limbă și comunicare
curriculară
Disciplină Matematică şi explorarea mediului Limba şi literatura română
Unitate de Farmecul iernii Farmecul iernii
învăţare
Forma de Activitate integrată vizând disciplinele CLR, MM, activitate integrată vizând disciplinele Educație civică, Științe ale
realizare AVAP naturii, Arte vizuale și abilități practice
Subiectul Înmulțirea numerelor de la 0-100 Textul liric „ Iarna pe uliță” de George Coșbuc
Tipul lecţiei de consolidare și sistematizare consolidarea cunoștințelor
Competenţe Matematică și explorarea mediului: Limba și literatura română
specifice 1.5 Efectuarea de înmulțiri în concentrul 1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text
0-100 prin adunări repetate; literar sau informativ accesibil;
1.6. Utilizarea unor denumiri și simboluri 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul
în rezolvarea și/ sau compunerea de audiat în contexte de comunicare previzibile;
probleme; 1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul contexte previzibile;
unor investigații, prin observarea și 3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor
generalizarea unor modele sau regularități informative sau literare;

32
 din mediul apropiat;
Competenţe integrate :
Comunicare în limba română
4.1.Citirea unor mesaje, în diverse contexte de
comunicare ;
Arte vizuale şi abilităţi practice
2.3.Realizarea de produse utile și/ sau estetice
combinând materiale ușor de prelucrat și tehnici
accesibile;
Muzica şi mişcare:
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată
de text.
Obiectiv Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor
fundamental matematice referitoare la înmulţinrea numerelor
natural în concentrul 0-100
Obiective La sfârşitul orei elevul va fi capabil:
operaţionale O1. Să efectueze 10 din 11 exerciții de înmulțire în O1: să citească fluent, cursiv, selectiv și expresiv poezia;
concentrul 0-100, fără a folosi tabla înmulţirii ;
O2. Să rezolve corect 2 din 3 exerciții folosind
ordinea efectuării operațiilor;
O3. Să rezolve problema cu operaţiile indicate de
expresia matematică;
O4. Să scrie cuvintele potrivite în funcție de
rezultatele înmulțirilor date ;
33
Competenţe integrate :
Educație civică
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu
ceilalți oameni;
2.2. Recunoașterea unor comportament moral-civice din viața
cotidiană.
Științe ale naturii
1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor
fenomene și procese;
1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor
corpuri, fenomene și procese .
Arte vizuale și abilități practice
1.2. Evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de
elemente de limbaj plastic, în compoziții în mediul înconjurător
și în imagini
Consolidarea abilităților necesare explorării textului liric
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O2: să identifice elementele componente ale unui text liric: titlu,
autor, strofă, versuri;
O3: să răspundă la întrebări pe baza textului citit;
O5: să integreze în enunţuri proprii, corecte din punct de vedere
gramatical, cuvintele date din text;
O6: să găsească cuvinte antonime/sinonime din textul dat
folosind dicționarul/prin raportare la text;
Metode şi conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia, explicaţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic,
procedee problematizarea,quiz, explozia stelară, metoda cubului, metoda
munca independentă, munca în pereche, jocul
cvintetului, munca independentă;
didactic.
Mijloace de tabla, fișe de lucru, calculator, videoproiector, fişe de lucru, caiete , tablă, flipchart, manual, cub, laptop,
învăţământ plicuri cu exerciţii şi probleme, caiete, creioane videoproiector;
colorate, culori cerate, carioci;
Forme de Frontal, individual, pe echipe, în pereche
organizare
Forme şi Aprecierea activităţii elevilor,
tehnici de
evaluare
Resurse Umane: 5 elevi clasa a II-a; 10 elevi clasa a IV-a
Temporale: 45ʼ

Bibliografie Mihaela Neagu,Mioara Mocanu, „Metodica
predării-învăţării matematicii în ciclul primar”,
Ed.Polirom, 2008;
Viorica Pârâială,Cristian-George Pârâială, Dumitru
D.Pârâială, „Matematică- Culegere auxiliar al
manualelor”, Ed.Euristica,Iaşi,2002;
Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ
ŞI EXPLORAREA MEDIULUI CP, I, A II-a,
aprobat prin ordin al ministerului Nr. 34188/19.03.
2013
Limba şi literatura română, manual pentru clasa a IV-a, autori:
Adina Grigore, Cristina Ispate, Ed. Ars Libri, Argeș, 2016
Mariana Norel, Metodica predării limbii și literaturii române în
învățământul primar, Ed. ART, București, 2010
Programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobate prin
Ordinul MEN nr. 5003/02.12.2014

34
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Clasa a II-a Clasa a IV-a
1. Moment organizatoric 2ʼ 1. Moment organizatoric 2ʼ
Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii ; Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii ;
Pregătirea materialului didactic necesar bunei desfăşurări a Pregătirea materialului didactic necesar bunei desfăşurări a
activităţii. activităţii.
2. Verificarea şi reactualizarea cunoştinţelor 2. Reactualizarea cunoştinţelor
ACTIVITATE DIRECTĂ 5 min ACTIVITATE INDIRECTĂ 5 min
Se reactualizează noţiunile teoretice: Solicit formularea de întrebări, respectiv răspunsuri pe baza
- Cum se numesc numerele care se adună ? celor scrise pe vârfurile stelei pentru verificarea înţelegerii
-Cum se numeşte rezultatul adunării? textului. (Anexa 1)
-Care este semnul operaţiei de adunare?
-Cum se numeste numărul din care scădem?
-Cum se numeşte numărul care se scade? Evaluare
-Cum se numeşte rezultatul scăderii? I 1. Formularea corectă a întrebărilor
-Adunarea şi scăderea sunt operaţii de ordinul .... I 2. Răspunsul corect formulat
-Cum se numesc numerele care se înmulţesc?
Evaluare: I.1 Utilizează terminologia matematică

ACTIVITATE INDEPENDENTĂ 10 min ACTIVITATE DIRECTĂ 1 min

Rezolvaţi următoarele exerciţii (fişă de lucru-Anexa 1) Verific munca independentă
1. Calculează şi aşază literele în ordine crescătoare a rezultatelor şi
vei afla denumirea unui mediu natural de viaţă. Desenează pe caiet 3. Captarea atenţiei 1 min
acest mediu de viaţă! Ghicitoare
7x2= M 3x7= R 7x7= E 8x 8= R
Dragi copii, e-un mod de lucru.
8x2= A 6x6= N 8x4= E 5x10= A
Distractiv şi antrenant.
9x9= A 7x9= G 5x7= A Pune minţile la treabă.
Care este? Ai aflat?
Evaluare: (Munca în echipă)
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor 2 min
I.2 Rezolvă corect exerciţiile date
Dragi copii, azi vom aprofunda cunoștințele despre textul liric

35
I.3 Identifică mediul de viaţă.
I.4 Reprezintă prin desen mediul de viaţă
ACTIVITATE DIRECTĂ 2 min
Verificarea şi aprecierea muncii independente
3. Captarea atenţiei 2 min
Copii,
Astăzi vom porni într-o călătorie.
Nu-i o calătorie oarecare
Cu tren, tramvaie, maşini,autocare
Nu. Astăzi vom merge. iubiţi copii,
În lumea poveştilor.
Plecarea însă-i din realitate
Căci ştiţi că este foarte adevărat,
Precum c-a fost odată un băiat
Ghidus, isteţ şi tare năzdrăvan,
Care-a muncit din greu şi an de an,
A învăţat si-a fost învăţător.
Multe poveşti a dăruit copiilor.
Stiţi cum îl cheamă? Ştie o lume întreagă
E povestitorul ION CREANGĂ!
Atenţie, pornim, să dăm semnalul
Semnalul nu-i din basme, nu-i din fantezie
36
având ca text suport poezia învățată ora trecută. La sfârșitul orei,
veți ști să recunoașteți părțile unui text liric, veți răspunde la
întrebări, vom analiza corect părțile de vorbire studiate, vom
face exerciții de sinonimie /antonimie.
Notez titlul pe tablă: „Iarna pe uliță” de George Coșbuc.
5. Dirijarea învăţării 6 min
Împart elevii în 5 grupe, 2 copii într-o echipă datorită numărului
mic de elevi din clasă. Liderul fiecărei grupe alege o culoare
corespunzătoare fețelor de pe cub. Vor primi spre rezolvare
sarcina scrisă pe faţa acestuia.
Distribui fişele cu sarcinile de lucru.
ACTIVITATE INDEPENDENTĂ 10 min
( Anexa 2)
1. Descrie
2. Analizează
3. Asociază
4. Aplică
5. Argumenteză
Evaluare:
I 3.Rezolvarea corectă a sarcinilor de pe fişe.
Ci-i din ,,Amintiri din copilărie”.
Pe catedră se găseşte cartea ,,Amintiri din copilărie”, iar în carte se
descoperă o scrisoare.( Anexa 2)

Dragi copii,
Eu sunt Nică cel hazliu si mă cam ţin de pozne. Iaca iar am
făcut-o! Ştiţi că am plecat cu bunicul meu la şcoală, la
Broşteni. Acolo am dărâmat, cu un pietroi, casa Irinucăi şi i-
am schilodit şi cele două capre ce le avea sărmana . De aceea,
mama s-a suparat si n-a mai vorbit cu mine. Ca să mă ierte,
mama mi-a dat o mulţime de exerciţii de rezolvat. Stiu că
sunteţi copii isteţi şi de aceea am venit la voi să vă rog să mă
ajutaţi să rezolv exerciţiile. Poate aşa îi va trece supărarea
mamei. Ce ziceti, mă ajutati?

4. Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor 1 min

Ce ziceţi copii, îl ajutăm? Să ştiţi că, ajutându-l pe Nică, noi vom
repeta tabla înmulțirii, vom rezolva exerciții și probleme propuse,
vom colabora unii cu alţii pentru a rezolva sarcinile de grup etc.
Pe tabla se scrie titul lectiei - Înmulţirea numerelor naturale 0-
100 (recapitulare)
Elevii vor scrie titlul in caietele lor.

5. Dirijarea învăţării
ACTIVITATE DIRECTĂ 5 min
Pe masă se găseşte o cutie cu cu bileţele-ghicitori.( Anexa 3)
Câte un copil vine si extrage un bileţel, citeşte ghicitoarea şi dă
răspunsul.
Câţi ochişori au trei puişori? (6 ochişori)
Opt răţuşte merg la baltă
Câte picioruşe saltă? (16 picioruşe)

Spune repede de ştii,

37
Inmulţirea ce o fi?(adunare repetată de termeni egali.)

Are Nelu patru bile

De trei ori mai multe Sile.
Câte bile are Sile?(4x3=12 bile)

Geta are 8 caiete

Ordonate, fără pete.
Anca, sora ei mai mare,
Mai mult de 9 ori are.
Socotiţi câte caiete
Are Anca, fără pete ?

Ana, Dana și Alin

Au plecat să ia magiun.
La magazin ei au ajuns
Și-n cărucior au pus 3 borcane fiecare.
În total câte au oare?(3X3=9 borcane)

ACTIVITATE INDEPENDENTĂ 6 min ACTIVITATE DIRECTĂ 2 min

Fişă de lucru în pereche( Anexa 4) După expirarea timpului de lucru, liderul fiecărei echipe prezintă
1.Scrie adunările repetate sub forma de produs. în faţa clasei modul în care a lucrat echipa sa. Fişele de lucru se
7+7+7+7+7= afişează pentru a putea fi observat atât conţinutul cât şi aspectul
6+6+6+6= lor. Se discută modul în care fiecare echipă a lucrat şi se fac
aprecieri.
2. Calculează înmulţirile prin adunări repetate de termeni egali.
5x3=
6. Obţinerea performanţei
6x4=
3. Se dau numerele 2 şi 9. ACTIVITATE DIRECTĂ 4 min
3. Află: Prezint elevilor un quiz. ( Anexa 3)
a) produsul numerelor date; Aceștia vor avea ca sarcini de lucru să răspundă la întrebările
b) diferenţa numerelor date. adresate.
Evaluare: I 4. Identifică elementele textului liric

38
4 . Calculaţi:
6x4 +24=
36-5x6=
Pe măsură în ce rezolvă exerciţiile, câte un elev scrie şi la
flipchart.

6.Obţinerea performanţei 7. Asigurarea retenţiei şi a transferului

ACTIVITATE DIRECTĂ 5 min ACTIVITATE INDIRECTĂ 5 min
Multe pozne ai făcut Activitate în echipe
În ele eşti neîntrecut, Propun elevilor un cvintet plecând de la cuvântul IARNA, după
Dar la problemă ştii tu oare? următoarele reguli:
Să-i găseşti o rezolvare? - un substantiv (cuvântul tematic);
Elevii rezolvă la tabla problema afişată pe flipchart (Anexa 5) -două adjective ale cuvântului tematic;
Andrei a pescuit 9 ştiuci ,iar Daniel de 4 ori mai multe ştiuci. -trei verbe (acţiuni ale cuvântului tematic);
Câte ştiuci au pescuit cei doi copii? -o propoziţie din patru cuvinte prin care se afirmă ceva esenţial
După analiza problemei, se trece la rezolvarea în caiete, pe despre cuvântul tematic;
flipchart. -un singur cuvânt care sintetizează tema/ideea. (Anexa 4)
Evaluare.
I 5. Compun cvintetul, identificând părţile de vorbire corect
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului
ACTIVITATE INDIRECTĂ 3 min ACTIVITATE DIRECTĂ 3 min
Joc în completare: Se citesc cvintetele realizate, se oferă un model pe flipchart.
„Găseşte scorbura pupezei? (din manualul de MEM)”

ACTIVITATE DIRECTĂ 2 min ACTIVITATE INDEPENDENTĂ 2 min

Verific activitatea elevilor.
Încheierea activităţii 2 min
Bravo, copii! Aţi lucrat foarte bine şi Nică vă mulţumeşte,
spunându-vă că mama l-a iertat! Am observant şi eu că ştiţi să
înmulţiţi, ceea ce mă bucură nespus!
Ca temă, veţi avea de rezolvat ex. 1,2 din caietul de lucru.
Copierea cvintetului model în caiete.
Încheierea activităţii 2 min
Felicitări tuturor pentru felul în care aţi muncit, pentru
răspunsurile corecte şi creative date.
Vă sugerez să mai repetaţi poezia, iar ca temă veţi rezolva
exerciţiul „Joc de Rol” de la pagina 7 din manual.

39
ACTIVITATE DIRECTĂ ACTIVITATE DIRECTĂ
Interpretarea unui cântecel de iarnă ,,Iarna e vecina noastră!”. Interpretarea unui cântecel de iarnă ,,Iarna e vecina noastră!”.

ANEXE MEM clasa a II-a

ANEXA 1

Rezolvaţi următoarele exerciţii

1. Calculează şi aşază literele în ordine crescătoare a rezultatelor şi vei afla denumirea unui mediu natural de viaţă. Desenează pe caiet
acest mediu de viaţă!
7x2= M 3x7= R 7x7= E 8x 8= R
8x2= A 6x6= N 8x4= E 5x10= A
9x9= A 7x9= G 5x7= A

ANEXA 2

Dragi copii,
Eu sunt Nică cel hazliu si mă cam ţin de pozne. Iaca iar am făcut-o! Ştiţi că am plecat cu bunicul meu la şcoală, la
Broşteni. Acolo am dărâmat, cu un pietroi, casa Irinucăi şi i-am schilodit şi cele două capre ce le avea sărmana. De aceea,
mama s-a supărat şi n-a mai vorbit cu mine. Ca să mă ierte, mama mi-a dat o mulţime de exerciţii de rezolvat.
Stiu că sunteţi copii isteţi şi de aceea am venit la voi să vă rog să mă ajutaţi să rezolv exerciţiile. Poate aşa îi va trece supărarea
mamei.
Ce ziceti, mă ajutati?

ANEXA 3 – GHICITORI „Răspunde repede şi bine!” .

Câţi ochişori au trei puişori? (6 ochişori)
Opt răţuşte merg la baltă
Câte picioruşe saltă? (16 picioruşe)

40
Spune repede de ştii
Inmulţirea ce o fi?(adunare repetată)
Are Nelu patru bile
De trei ori mai multe Sile.
Câte bile are Sile?(4x3=12 bile)

Geta are 8 caiete

Ordonate, fără pete.
Anca, sora ei mai mare,
Mai mult de 9 ori are.
Socotiţi câte caiete
Are Anca, fără pete ?

Ana, Dana și Alin

Au plecat să ia magiun.
La magazin ei au ajuns
Și-n cărucior au pus 3 borcane fiecare.
În total câte au oare? (3X3=9 borcane)

ANEXA 4 : Fişă de lucru în pereche

1. Scrie adunările repetate sub forma de produs.
7+7+7+7+7=
6+6+6+6=
2. Calculează înmulţirile prin adunări repetate de termeni egali.
5x3=
6x4=
3. Se dau numerele 2 şi 9.
Află:
a) produsul numerelor date;
b) diferenţa numerelor date.

41
4. Calculaţi:
6x4 +24=
36-5x6=

ANEXA 6 Probleme
Andrei a pescuit 9 ştiuci ,iar Daniel de 4 ori mai multe ştiuci.
Câte ştiuci au pescuit cei doi copii?

42
ANEXA 1

CINE?

DE CE?
CE? IARNA PE
ULIȚĂ
de G.Coșbuc

UNDE? CÂND?

43
 ANEXA 2
Metoda cubului

1.Descrie cum este prezentat în poezie copilul care se îndreaptă către locul de joacă.
2.Compară comportamentul copiilor cu cel al bătrânei la vederea lui Barbă- Cot. Transcrie
versurile care arată îngrijorarea și mila bătrânei pentru micul băiat.
3.Asociază
Realizează corespondența între cuvintele care au același înțeles:
uliță poznaș

vuiet pantă

coastă a se împrăștia

năvalnic zgomot

ștrengar violent

apus asfințit

a se răzbuna drum

4.Aplică
Alcătuiește enunțuri în care cuvintele mătănii și coastă să aibă înțelesuri diferite.
5.Argumentează
De ce crezi că băieții cei mari l-au ironizat pe "Barbă-Cot"? Transcrie aceste versuri.

44
 ANEXA 3

1.Completează propozițiile lacunare

 Fragmentul din manual este structurat în _________strofe, fiecare strofă având

câte____versuri.
 Timpul acțiunii este_________.
 Locul întâmplărilor este______.

2. Marchează cu x explicația corectă pentru fiecare expresie.

,,năvalnic vuiet vine de pe drum”:
o Câinii îi latră pe copiii care se joacă.
o Zgomotul este produs de chiotele de bucurie ale copiilor.
o Vuietul este produs de vântul puternic.

,,Prin zăpadă fac mătănii,/ Vrând-nevrând”:

o Copiii cad și se ridică în joaca lor.
o Ei se închină pentru a sosi iarna.
o Copiii fac gimnastică în zăpadă.

3. Adevărat sau fals

 Poezia exprimă bucuria copiilor la venirea iernii.
 Starea vremii prezentată în poezie se caracterizează prin ploaie.
 Copiii de la săniuș sunt tăcuți.

45
ANEXA 4
Scrie un cvintet pornind de la cuvântul IARNA

_______________

_______________ _______________

_______________ _______________ ______________

_______________ _______________ ______________ ______________

_______________

46