Tehnică de învăţare care facilitează interacţiunea, comunicarea, schimbul de informaţii şi
experienţe personale între eelvi. Denumirea reflectă modul în care participanţii sunt grupaţi în spaţiul de lucru. Aceştia sunt împărţiţi în două echipe, aranjate sub forma a două cercuri concentrice. Cei din cercul interior analizează subiectul pus în discuţie, iar cei din cercul exterior sunt observatori. Faptul că observatorii din cercul exterior pot auzi discuţiile şi pot vizualiza ce se întâmplă în cercul interior sugerează denumirea metaforică de acvariu, deoarece pot privi înăuntru şi pot auzi ce se discută. Tehnica are ca obiectiv facilitarea dialogului între elevi, dezvoltarea capacităţii de a construi argumente şi contrargumente pe marginea unui subiect controvesat supus analizei. Se urmăreşte crearea unui context în care aceştia pot să exerseze deprinderea de a observa, cu scopul de a contribui la dezvoltarea spiritului critic. Aplicarea tehnicii presupune: - organizarea spaţiului de lucru prin aranjarea scaunelor din încăpere sub forma a două cercuri concentrice, - stabilirea unor reguli privind derularea discuţiilor, - utilizarea unor formulare pentru înregistrarea observaţiilor efectuate de către membrii grupului din cercul exterior, care au rolul de observatori. Observatorii (cercul exterior) sunt instruiţi asupra aspectelor de urmărit: relaţiile dintre cei care dezbat; modul de abordare a problemei; contribuţia fiecăruia la analiza problemei; atitudinea celor care discută; modul de a ajunge la un consens; microclimatul în cadrul subgrupului. Etapele derulării metodei sunt: - împărţirea participanţilor în două grupuri care sunt aşezate-două cercuri concentrice; - anunţarea temei discuţiei; - invitarea grupului din interior să discute; - invitarea grupului din exterior să observe interacţiunile - grupul din interior; - prezentarea, de către grupul exterior, a observațiilor colectate; - schimbarea locurilor între participanţi, cei din cercul exterior trecând în cercul interior; Timpul alocat pentru discuţii în cadrul cercului interior este de 8-10 minute. Pe parcurs profesorul poate avea diverse roluri: observator, participant, consultant, suporter, arbitru etc. Totodată acordă feed-back participanţilor, pune în valoare achiziţiile anterioare ale acestora despre subiect, valorizând experienţa lor personală, implicându-i astfel în mod direct în procesul de învăţare. Promovarea discuţiilor în grupe, desfăşurate alternativ, reprezintă o modalitate de a responsabiliza şi implica activ toţi participanţii la actul educațional. În paralel se realizează un transfer de experienţe concrete între participanţi datorită faptului că aceştia au posibilitatea de a comunica din diferite ipostaze: participanţi activi, când se află în cercul interior sau de pe o poziţie neutră, când exersează rolul de observator.