Constituţiile României

• Contextul intern

• Cauze sau factori care au dus la adoptarea Constituţiilor

. Caracter

Principii

• Prevederi

• Modificări ale unor articole

Constituţia din 1866

Contextul intern

Realizarea statului român modern-Unirea Principatelor Române în 1859; organizarea internă a

statului avea la bază Convenția de la Paris din 1858 şi Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris -
1864

Cauze:

Abdicarea lui Alexandru loan Cuza - 11 februarie 1866

➤Organizarea plebiscitului pentru aducerea unui principe străin ( prevedere a rezoluţiilor Adunărilor
ad-hoc - 1857)

Consolidarea statului

Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s-a transformat in Adunare
Constituanta, luandu-si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei Constitutii.
Constituția din 1866

Caracter

Liberal şi democratic prin prevederi

Legea fundamentală a fost promulgată de domn la 1 iulie 1866, după dezbateri aprinse între
conservatori şi liberali;

Caracteristici:

➤a reprezentat prima Constituție internă românească (elaborată de reprezentanţii legitimi ai

națiunii

➤Inspirată de Constituţia belgiană;

>Constituția a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolului al XIX-leaConstituția din
1866

Principii

➤suveranitatea națională;

guvernarea reprezentativă şi responsabilă;

principiul democratic al separației puterilor în stat; ➤responsabilitatea ministerială;

➤monarhia ereditară;

drepturi şi libertăţi cetăţeneşti

Cuprinde 8 titluri şi mai multe articole

Constituția din 1866

Prevederi

>Puterea legislativă aparţinea Parlamentului (bicameral) care avea o serie de

atribuţii:

dezbătea şi adopta bugetul (numai Adunarea Deputaţilor),

vota, modifica sau abroga legile,

avea drept de interpelare a guvernului

➤Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului. Guvernul reprezintă puterea executivă
şi era condus de primul ministru

prezenta proiectele de legi Parlamentului

punea în practică a legile votate de Parlament

Constituția din 1866

Ca șef al puterii executive, domnitorul - ➤numea şi revoca miniştrii.

► numea şi confirma în toate funcțiile publice,

➤era comandantul armatei.

➤conferea distincții şi decorații,

➤bătea moneda,

➤avea drept de amnistie politică, graţia, ➤putea să declare război şi să încheie pace.

încheia convenții cu alte state după ce obţinea acordul Parlamentului.

Actele sale aveau "tărie" doar dacă erau contrasemnate de un ministru. Domnitorul se bucura şi de
largi prerogative legislative: ➤convoca, amâna şi dizolva Adunarea Deputaților şi Senatul,

➤Iniţia proiecte de lege (prin miniştrii săi),

Sancţiona şi promulga legile,

➤avea drept de veto absolut, putându-se opune punerii în aplicare a unor legi votate de Parlament

Constituția din 1866

Prevederi

>Puterea judecatorească se exercita prin Curți de judecată și Tribunale. -Hotărârile şi sentinţele

acestora se pronunțau în numele legii şi se executau în numele domnului.

- Cea mai înaltă instanţă era Curtea de Casaţie

Constituţia consfintea importante drepturi şi libertăţi cetăţenești:

libertatea conștiinței, a presei şi a întrunirilor,

libertatea învăţământului,

Degalitatea în faţa legilor (art.10),

libertatea exercitării drepturilor politice (numai de către creştini).

libertatea individuală,

Odreptul la azil politic,

protejarea refugiaților din motive politice s.a.

De asemenea, se acorda dreptul de întrunire şi asociere, aceasta prevedere stând la

baza organizarii partidelor politice.

Constituția din 1866

Prevederi

>Proprietatea, de orice natură, era proclamată sacră și inviolabilă (art. 19).

Articolul 7 prevedea că ,,însuşilirea de român se dobândește, se conservă şi se pierde potrivit

regulilor statornicite prin legile civile".

>Cetăţenia română poate fi dobândită doar de "străinii de rituri creștine".

Articolul 35 consacra monarhia constituţională ca formă de organizare statală,

Articolul 82 consfințeşte caracterul ereditar al monarhiei

Constituția din 1866

Prevederi
Votul era cenzitar

Varsta minimă a alegătorilor era fixată la 21 de ani

Legea electorală -

electoratul fiind împărțit pe colegii t(rei pentru Senat și patru pentru Camera Deputaților) în funcţie
de avere.

Primele trei colegii îi delegau direct pe deputați (vot direct),

➤ în vreme ce colegiul al IV-lea alegea prin delegaţi (vot indirect).

Pentru Senat existau trei colegii în care îşi exprimau opţiunea proprietarii funciari şi de imobile.

Constituția din 1866

Modificări

>Constituţia din 1866 a fost suferit mai multe modificări:

în 1879 a fost modificat articolul 7, în sensul acordării de drepturi civile și politice (cetatenie)
indiferent de religie:

în 1884, când se reduce numărul de colegii electorale de la patru la trei pentru Adunarea Deputaţilor
şi trei pentru Senat:

► în 1917, când sunt modificate regimul proprietății şi sistemul electoral, pentru a permite
introducerea reformei agrare şi a reformei electorale.

Aceasta lege fundamentală, ramasa în vigoare până în 1923

Constituția din 1923

Context

> Realizarea şi recunoașterea internațională a României Mari prin acțiunile din anul 1918

Cauze:

Existența României Mari

Legislația adoptată între 1917-1921- electorală şi agrară

Publicată în Monitorul Oficial la 29 martie 1923

Constituția din 1923

Caracter

Democratic

Principii

>Suveranitatea națională

Separarea puterilor în stat

>Garantarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti

Constituţia din 1923

Prevederi

➤Legea fundamentală, care avea 8 titluri şi 138 de articole,

>Constituția stipula că România este stat național unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil
>A păstrat principiile esențiale stabilite în 1866 privind puterile statului.

puterea legislativă,

Puterea executivă şi

Puterea judecătorească.

La art 33 al acestei constituții preciza că toate puterile statului emană de la națiune.

> Dreptul de vot pentru Adunarea Deputaților aparţinea tuturor cetăţenilor români majori..

(care împliniseră vârsta de 21 de ani);

votul era universal, direct, secret şi obligatoriu.

>La Senat era menținută limita inferioară de vârstă de 40 de ani a candidaților. ►Senatorii erau aleşi
de patru categorii de corpuri electorale.

Alături de senatorii aleşi, în Parlament intrau şi senatorii de drept.

Constituția din 1923

Prevederi

> Adunarea Deputaților şi Senatul exercitau puterea legislativă şi controlau puterea executivă.

>Deputații şi senatorii aveau

drept de anchetă,
puteau adresa miniştrilor interpelări,

le puteau trimite petițiile cetățenilor, la care aceştia trebuiau să dea explicații. puteau cere urmărirea
miniştrilor şi trimiterea lor înaintea înaltei Curti de Casatie şi Justiție.

În Senat existau senatori aleşi, dar şi senatori de drept.

Constituția din 1923

Prevederi

Puterea executivă era încredintată regelui care o exercita prin intermediul guvernului, format din
miniştri.

Pentru toate actele îndeplinite în exercitarea puterii, miniştrii aveau o triplă răspundere:

politică, față de Corpurile legiuitoare:

Openală, în fața înaltei Curți de Casație şi Justiție;

Ocivilă, față de orice parte vătămată

Constituția din 1923 stipula că persoana regelui era declarată inviolabilă, iar responsabilitatea actelor
regale o au miniştrii

Constituția din 1923

Prevederi

>Prerogativele regelui rămâneau cele stabilite în 1866, dar în realitate erau diminuate, ca urmare a
creşterii rolului Parlamentului ales prin vot universal.

>Puterea judecătorească se exercita prin instituțiile ei, care pronunţau hotărârile în virtutea legilor
existente.
Pentru întregul stat exista o singură Curte de Casație şi Justiție, care dobândea atribuţii mai largi faţă

de cele stabilite prin Constitutia din 1866.

Curtea putea judeca constituționalitatea legilor şi le putea declara inaplicabile pe cele care încălcau
Legea fundamentală

aparitia Consiliului Legislativ, organ consultativ, ce trebuia să avizeze legile care erau contrare
Constitutiei.

statutul bisericilor: Biserica Ortodoxă era declarată dominantă în stat, iar Biserica Greco-Catolică
privilegiată în ta celorlalte culte

Constituţia din 1923

Prevederi

>Legea fundamentală introducea ideea că proprietatea devine o funcție socială şi interesele

colectivității trebuie să primeze asupra celor individuale.

Pe această bază au fost adoptate legile care permiteau intervenţia statului în orientarea politicii
economice a fării, cum a fost, de pildă, legea minelor din 1924.

Constituţia din 1938

• Context:

➤ Alegerile din 1937

Cauze:

➤la alegerile parlamentare, niciun partid politic nu a obținut 40% din voturi pentru a primi ,prima
electorală".

Caracter:
Autoritar

Constituția din 1938

Caracteristici

>Constituţia nu mai emana de la națiune, ci de la puterea executivă.

Constituţia din 27 februarie 1938, care a fost acceptată de populație prin plebiscite

>Puterile legislativă şi executivă sunt concentrate în mâna regelui

Principii

➤principiul supremației regelui

➤Include principiul datoriilor românilor înaintea drepturilor

Constituția din 1938

Prevederi

➤puterea legislativă o exercita regele prin intermediul Parlamentului bicameral, limitat numai la
legiferare şi având un caracter corporativ;

➤ puterea executivă o exercita tot regele, prin guvern, numit şi revocat tot de rege, fără

răspundere politică față de parlament.

►libertătile şi drepturile democratice erau restrânse.

Regele era capul statului;

puterea legislativă se exercita de către Rege prin Reprezentanta Națională, care se împarte în două:
Senatul şi Adunarea Deputatilor.

Constituția prevede două atribute esentiale ale capului statului, şi anume:

persoana regelui este inviolabilă;

miniştrii lui sunt răspunzători - actele de stat ale Regelui vor fi contrasemnate de un ministru care,
prin aceasta, devine răspunzător de ele.

Constituția declara responsabili pe miniştrii care au contrasemnat actul şi, prin aceasta, îşi angajează
responsabilitatea lor proprie.

Constituția din 1938

Prevederi

➤prerogativele şefului statului sunt deosebit de mari (regele are atribuţii legislative, executive şi
judecătoreşti);

>Regele avea:

drept de veto absolut, întrucât putea refuza sancţionarea unei legi fără să fie nevoit să explice refuzul
sancţionării acesteia;

Oputea dizolva Parlamentul fără să fie obligat să-l convoace într-un anumit termen;

se consacra dreptul şefului statului de a legifera prin decrete-legi; hotărârile judecătoreşti se execută
în numele Regelui.

Constituția din 1938

Prevederi
➤Titlul II din Constituția din 1938, care traditional trata despre drepturile omului, este împărtit în
două capitole: „Despre datoriile românilor" şi „Despre drepturile românilor.

În privinţa împărțirii administrative a ţării, se suprima articolul care viza organizarea în județe şi este
înlocuit cu articolul prin care ţara este împărţită mai întâi în rezidenţe regale, apoi în ţinuturi.

>Concluzie: exercițiul puterilor constituționale trece în mâinile Regelui, căruia îi este atribuit chiar şi
monopolul revizuirii Constituţiei.

Constituția din anul 1938 a fost suspendată la data de 5 septembrie 1940, în conditiile prăbuşirii
regimului lui Carol al II-lea