Protecția juridică a pădurilor

Definirea termenilor
Înainte de a trece mai departe e bine să începe cu o definire a termenilor despre care
vorbim .Astfel îmi voi îndrepta atenția a doi termeni .Definim pădure ca terenuri cu folosința
pădure in amenajamentele silvice ,perdele forestiere de protecție ,terenuri cu jnepenișurile
terenuri acoperite cu pășuni împădurite ,plantații cu specii forestiere din zonele de protecția
lucrărilor hidrotehnice.Definim noțiunea de fond forestier ca totalitatea pădurilor ,terenurilor
destinate împăduririi (chiar și terenuri degradate destinate împăduririi sau terenuri în curs de
regenerare ) a celor care servesc nevoilor de producție (arbuști ornamentali ) a celor care
servesc nevoilor de cultură(pepiniere, solarii,plantaje-), de administrație silvică (terenuri
pentru vânat și furaje). Domnul profesor Oneț apreciază foarte bine in lucrarea sa că avem
intre acești termeni o relație de la întreg la parte.

După definirea acestor termeni vom analiza cine poate avea proprietate asupra unui teren
forestier în țara noastră.Fondul forestier poate fi publică a statului ,a unităților administrativ
teritoriale dar și privată a personalelor juridice sau fizice sau a unităților administrativ
teritoriale .O prevedere prin care se protejează pădurile este aceea că fondul forestier
proprietate publică nu poate fi înstrăinat și nici concesionat ferind o parte a fondului forestier
de investitorii lacomi .fondul forestier proprietate publică se administrează de Romsilva.Pe de
altă parte proprietari de păduri se pot constitui in asociații.

O preocupare permanentă a legiuitorului român pe care o veți observa și dumneavoastră este

aceea a regenerării pădurilor și stimulării măsurilor pentru regenerare .Astfel
administratorului fondului forestier proprietate publică a statului are obligația să înființeze
câte un fond financiar de conservare si regenerare a pădurilor neimpozabil nedeductibil fiscal
și având regimul rezervelor fiscale .El se află in contul și la dispoziția și in contul
administratorului sau prestatorului de servicii.Cheltuielile care se realizează cu sumele din
acest fond sunt bineînțeles folosite pentru regenerarea suprafețelor tăiate ,împădurirea
terenurilor goale înregistrate in scopul împăduririi, efectuarea de lucrări de îngrijirea a
regenerărilor naturale ,refacerea pădurilor afectate de calamități ,efectuarea de studii și
lucrări ,efectuarea lucrărilor de degajări și curățiri și alte asemenea prevăzute in lege.

Am vorbit adineauri că legiuitorul nu permite reducerea suprafețelor din fondul forestier

național, totuși legea permite o serie de excepții prevazute limitativ precum realizarea de
obiective de utilitate publică sau a unor servicii de capacitați de producție pentru apărare .Pot
fi scoase totuși definitiv din fondul forestier național și alte suprafețe cu respectarea unor
condiții de bun simț aș statua eu și anume plata anticipată a unei sume de bani și condiție
interesantă și anume a compensării .Condiția compensării face referire ca pentru terenul scos
să se ofere o altă suprafață de teren de teren măcar egală ca valoare și întindere cu cea
scoasă.terenurile trebuie situate limitrofe in afara fondului național .Prin această compensare
legiuitorul a vrut să împace atât interesul economic al societății cu politica de mediu prin care
Se urmărește refacerea a tot ce s-a consumat prin exploatare .Tot odată în ințelepciunea sa
legiuitorul a instituit regula că in județele unde fondul forestier este sub 30 % compensarea
să se facă cu terenuri din aceleași județ pentru a nu avea discrepante foarte mari .