UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Program Postuniversitar de formare și dezvoltare continuă:

Management educațional

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Conducător științific: prof. univ. dr. Orțan Florica

Absolvent:

Șanta Anamaria Susana

- Oradea 2021-
 UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Program Postuniversitar de formare și dezvoltare continuă:

Management educațional

Managementul activității didactice la limba engleză

Conducător științific: prof. univ. dr. Orțan Florica

Absolvent:

Șanta Anamaria Susana

- Oradea 2021-
 Cuprins
Argument...............................................................................................................................................4
I. Delimitări conceptuale...................................................................................................................6
1.1 Repere teoretice.....................................................................................................................6
1.2 Managementul activității didactice la limba engleză..............................................................8
1.3 Metode (moderne de învățare a limbii engleze) și procedee didactice utilizate la orele de
limba engleză...................................................................................................................................14
II. Designul aplicativ........................................................................................................................20
2.1.Proiecte de lecție........................................................................................................................20
2.2 Chestionar..................................................................................................................................32
III. Concluzii.................................................................................................................................37
Bibliografie..........................................................................................................................................38
 Argument

Mark Twain spunea „Pregătirea înseamnă totul. Conopida nu este altceva decât o varză
care a fost educată într-un colegiu.” Același lucru îl putem spune și despre învățarea limbilor
străine, în cazul de față limba engleză. Copiii acumulează informațiile necesare învățării unei
limbi străine pregătindu-se, etapă cu etapă, atingând anumite standarde la finalul fiecărui an
școlar. Noțiunile de bază și apoi cele cheie care se pretează anumitei categorii de vârstă nu se
învață decât la școală, respectiv într-un colegiu după cum relatează Twain.

Singurele probleme realiste pe care le pot identifica în învățarea limbilor străine,

respectiv limba engleză, este vârsta când să începem acest lucru și cum să procedăm.
Profesorii de specialitate ei însăși învață de-a lungul anilor cum să îi învețe pe elevi anumite
noțiuni, cum să transmită informațiile mai departe astfel încât ele să fie receptate corect și
apoi acumulate. În zadar un profesor deține informațiile necesare materiei lui, dacă el nu se
exprimă pe înțelesul elevilor, nu le captează atenția, nu crează o atmosferă propice în clasă.
Pentru a întruni acești factori profesorul trebuie să fie în actualitate cu programa, mai exact să
știe ce obiective are de urmărit pentru fiecare criteriu de vârstă. Apoi metodica pe care o
aplică la clasă să fie cât mai variată și mai inovativă, tocmai pentru a atrage cât mai mulți
elevi în itinerarul învățării limbii engleze.

O limbă străină nu are o finalitate, nu poți afirma niciodată că știi tot, mereu mai este
ceva de învățat, mereu o să apară ceva nou, la un moment dat poate te lovești ipotetic
spunând de un alt domeniu, total străin de tine, unde există terminologia de specialitate, pe
care tu nu ai învățat-o la școală și o să ai nevoie de un curs standard pentru așa ceva. O limbă
străină e vastă, are facilitățile, dar și greutățile ei. O dată cu globalizarea, sunt tot mai multe
societăți care cer ca la locul de muncă angajații să știe limba engleză. În funcție de progresul
și pregătirea totodată, de care a dat dovadă un anumit elev poate să îi fie de un real ajutor
faptul că a învățat atunci când a fost momentul propice.

Cu toate acestea se regăsesc destui adulți, care după terminarea liceului sau a facultății
constată că nu știu să se exprime într-o limbă străină. Poate profesorul de la clasă s-a axat mai
mult pe rezolvarea de exerciții scrise, pe gramatică și nu pe comunicare. Comunicarea fiind
cea mai important activitate pentru a învăța o limbă străină.
 Eu sunt de părere că învățarea unei limbi străine ar trebui începută de la o vârsta
fragedă, de la grădiniță, printr-un opțional o dată pe săptămână, unde să se utilizeze doar
cântecele, jocuri și jucării. La această vârstă asimilarea unor astfel de informații are
randamente maxime. Pot să confirm acest lucru deoarece în urmă cu câțiva ani am lucrat cu
copiii de grădiniță începând cu grupa mijlocie. Dacă profesorul îl introduce pe copil în
atmosfera limbii engleze ca într-un basm, prin povestioare ș.a.m.d. va fi câștigat atât elevul
cât și profesorul. Deoarece cel dintâi va învăța cu drag, iar cel din urmă va fi mulțumit că
rezultatul așteptat este și unul scontat. La fel și în clasele primare, accentul trebuie pus pe joc,
pe poveste, pe replici și interacțiuni scurte, pe imagini. În acest mod elevul va fi captivat și va
fi dornic să învețe tot mai mult.

Iar în ceea ce privește materialele didactice, un profesor nu trebuie niciodată să se

blocheze asupra manualului, indiferent de ce specialitate ar fi el. Diversitatea, auxiliarele,
resursele on-line, materialele audio-video, flashcards, planșe, jocurile, strategiile, întotdeauna
dacă sunt îmbinate propice o să facă echipă bună.

Dat fiind că predau limba engleză de 5 ani, am ales să dezbat pe larg acest subiect în
paginile în care urmează. Iar precum managementul se pliază pe orice domeniu și orele de
limba engleză trebuie manageriate pentru a atinge performanțele lingvistice propuse. De
asemenea doresc să menționez că limba engleză nu mai e un avantaj, ci o necessitate.
 I. Delimitări conceptuale
I.1 Repere teoretice

Managementul educațional poate fi privit ca o acțiune ce include un ansamblu de

funcții, norme și metode de conducere orientate spre obținerea succesului în educație.
Etimologia cuvântului management este din limba engleza, derivă de la verbul to manage,
care poate fi tradus cu a administra, a conduce. Una dintre explicațiile date în limba engleză
este aceea de a reuși, izbândi în a face ceva, îndeosebi ceva greu. Deși inițial a fost utilizat în
știința militară, cu sensul de a strunii caii, ulterior a fost preluat în domeniul economic și apoi
în alte domenii cu sensul de conducere rațională, eficientă și modernă.

„Managementul educațional este știința și arta de a pregăti resursele umane, de a forma

personalitați potrivit unor finalități solicitate de societate și acceptate de individ”(Tudorica,
Managementul educației în context european). Managementul instituției de învățământ
presupune o abordare interdisciplinară, care studiază evenimentele ce intervin în decizia
organizării unei activități pedagogice determinate și în gestiunea proceselor educative,
punând accent pe idei, pe abordare sistemică, pe schimbare, pe strategie, pe inovare.

Managementul educațional se manifestă pe 3 niveluri: macro, intermediar și micro.

Primul nivel menționat, macro, managementul sistemului de învățământ și al procesului de
învățământ pe țări și pe niveluri (european, național și local). Un alt nivel este cel
intermediar, managementul organizațiilor școlare, care se referă la coordonarea structurilor
educaționale de către managerii de vârf din învățământ, de la directorul de școală până la
ministru. Iar cel de-al treilea nivel, micro, managementul claselor de elevi care analizează
modurile de organizare a lecțiilor și a claselor de către profesori.

În contextul societății moderne școala trebuie analizată ca o organizație complexă cu

obiective, funcții, responsabilități. Astfel că nivelurile la cere se manifestă managementul
într-o unitate de învățământ sunt la fel ca în cadrul oricărei alte organizații. Primul ar fi
managementul de vârf, adică la nivelul conducerii. Următorul nivel este managementul pe
domenii, care privește nivelul comisiilor, al catedrelor și al compartimentelor. Iar ultimul
nivel, dar nu cel din urmă vizează managementul clasei, respectiv nivelul colectivelor de
elevi.
 Din perspectiva funcțiilor, funcția de management relevă o activitate care se îndreaptă
către un anumit scop și în interacțiune cu alte activități este necesară pentru conducerea
eficientă a organizației. Henry Fayol stabilește următoarele funcții ale managementului:
funcția de proiectare, funcția de organizare, funcția de coordonare, funcția de antrenare/
motivare, funcția de control/ evaluare. (Fayol, Administration industrielle et generale;
prevoyance; organization, commandement, coordination, controle)

Competența managerială este evidențiată prin capacitatea conducătorilor de a-și

îndeplini activitățile specifice la anumite standarde impuse de organizație. Diversitatea și
complexitatea activității manageriale diferă în funcție de poziția la nivel ierarhic, de
compartiment sau domeniul de activitate, de profilul și dimensiunea organizației.

Abilitățile specifice unui manager sunt de natură tehnică (de a lucra cu instrumente și
tehnică specifice), abilități interpersonale (de a lucra cu alți oameni, lucrul în echipă,
comunicare, relaționare și motivare) și abilități de natură cognitivă (analiză critică, diagnoză,
rezolvare de probleme, gândire creativă, identificarea de soluții elaborare de strategii,
relațioanrea cu mediul extern).

Managerul este cel ce exercită funcțiile potrivit autorității sale, are capacitatea de a
dezvolta un sistem eficient de relații cu subordonații, asigură îndeplinirea planurilor prin
control și rezolvarea problemelor. Spre deosebire de manager, leaderul este capabil să
orienteze oamenii, creând o viziune pe care o comunică acestora. De asemenea leaderul
inspiră și are încredere în el însuși, are suficientă experiență pentru a privi greșelile drept
inerente în drumul către succes.
 I.2 Managementul activității didactice la limba engleză

Planul cadru

Planul cadru este un document școlar elaborat de Ministerul Educației și are un caracter
unic și obligatoriu pentru fiecare stadiu de pregătire și tip de școală, cuprinzând obiectele de
studiu și numărul de ore. Curriculumul conține un număr de ore opționale, al căror conținut
poate fi stabilite de către fiecare școală în parte, în funcție de posibilitățile și dorințele
elevilor.

Sunt câteva principii care stau la baza întocmirii planului de învățământ. Primul pe care
doresc să îl menționezeste principiul selecției și al ierarhizării culturale. Acesta constă în
realizarea unei strânse legături între domenii științifice și culturale ale umanității și domeniile
curriculum școlar. Disciplinele școlare au fost stabilite, grupate și ierarhizate în categorii mai
largi, astfel formându-se ariile curriculare (limbă și comunicare, matematică și științe ale
naturii, om și societate, arte, educație fizică și sport, tehnologii, consiliere și orientare).

Un alt principiu este acela al funcționalității, care vizează stabilirea unei strânse relații
între diverse discipline și arii curriculare cu particularitățile de vârstă, psihologia elevilor și
diversitatea deomeniilor cunoașterii. Acest principiu a determinat structurarea învățământului
în următoarele cicluri curriculare: ciclul achizițiilor fundamentale (clasa pregătitoare, I-a și a
II-a), ciclul de dezvoltare (clasele III și IV), ciclul de observare și orientare(clasele VII-IX),
ciclul de aprofundare(clasele X-XI) și ciclul de specializare(clasele XII-XIII). Principiul
coerenței se referă la caracterul omogen al parcursului școlar.

Principiul egalității este cel care oferă posibilitatea fiecărui elev să-și valorifice
potențialul fizic și intelectual de care dispune. Un principiu important este și cel al
flexibilității și al parcursului individual ce oferă elevilor șansa de a se orienta către acea
ofertă educațională corespunzătoare dorințelor și aptitudinilor lor, crescând astfel calitatea
procesului de învățământ. Acest lucru se realizează prin curriculum la decizia școlii. Iar
ultimul, dar nu cel din urmă principiu pe care doresc să îl menționez este acela al racordării la
social, ceea ce impune ca planurile de învățământ să fie concepute astfel încât să li se acorde
elevilor șansa integrării în viața sau a orientării către studiile postliceale sau universitare.
 Limba engleză face parte din aria limbă și comunicare în planul cadru de învățământ al
fiecărei instituții. Pentru învățământul primar, la unitatea de învățământ unde lucrez, începând
cu clasa pregătitoare și până la clasa a II-a, în trunchiul comun la limba modernă, respectiv
limba engleză se regăsește câte o singură oră pe săptămână. Clasa a III-a, respective a IV –a
are în trunchiul comun câte 2 ore de limba engleză pe săptămână. La învățământul gimnazial
în clasa a V-a regăsim 2 ore pe săptămână în trunchiul comun și în plus o oră opțională de
extindere. La clasele VI, respectiv VII simultan cu VIII, în trunchiul comun se regăsesc câte 2
ore pe săptămână de limba engleză.

Programa școlară

Programa școlară face și ea parte din documentația de bază a instituțiilor școlare.

Programa școlară stabilește conținutul disciplinelor pentru fiecare domeniu și an de studiu, în
funcție de profil și de forma de învățământ (zi, seral). Prin intermediul programei sunt
stabilite următoarele aspecte: setul de cunoștințe, priceperile și deprinderile pe care trebuie să
le dobândească elevii în anul respectiv, precum și ordinea în care acestea trebuie dobândite.
Pentru a se elabora o programă se ține cont de anumite cerințe de ordin didactic, metodic,
psihologic și științific.

Ca și orice alt document, programa are o structură standard. În primul rând avem o notă
de prezentare referitoare la scopurile și obiectivele predării acestei discipline, indicații
privitoare la succesiunea și structura materiei, informații privind materialul bibliografic și o
serie de recomandări făcute de către autorii programei. Apoi regăsim obiectivele cadru care
sunt destul de generale și complexe. Ele se referă la formarea unor capacități și aptitudini
specifice disciplinei. Ulterior avem obiectivele de referință care specifică rezultatele așteptate
ale procesului de predare/învățare pe durata unui an școlar și urmăresc progresul făcut în
dobândirea competențelor de la un an la altul. Următorul element pe care îl putem identifica
în structura programei școlare sunt exemplele de activități de învățare care propun modalități
de organizare a clasei. Din această structură bineînțeles că nu pot lipsi conținuturile efective
are materiei ce urmează a fi predată. Conținuturile reprezină mijloacele prin care se urmărește
atingerea obiectivelor cadru și a obiectivelor de referință propuse.
 Programa pentru limba engleză clasa pregătitoare, clasa I-a și a II-a propune formarea
de achiziții de comunicare elementară și competențe care să reflecte adecvarea la nivelul A,
dezvoltat parțial, conform Portofoliului european. Obținerea unei racordări sistematice a
programelor de limbi moderne la portofoliul european, este motivată de raportarea achizițiilor
de comunicare în limbi străine la aceste referințe agreate la nivel continental în majoritatea
contextelor de mobilitate. Din acest motiv s-a optat pentru organizarea unei oferte de învățare
compatibile. La nivelul curriculumului actual, competențele sunt definite în perspectivă
europeană ca ansambluri structurate de cunoștințe, deprinderi și atitudini dobândite prin
învațare, care concură la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar și a unor
probleme generale. Formulările atitudinale sunt incluse alături de cele cognitive. Oferta
curriculară propusă reprezintă un nou pas în familiarizarea elevilor cu o altă formă de
comunicare verbală decât limba maternă. Programa permite o abordare didactică flexibilă
care lasă loc adaptărilor la grupul de copii din perspectivă opțiunilor metodologice ale
fiecărui profesor.

Cele patru mari competențe generale, pentru clasele primare, sunt următoarele:
receptarea de mesaje orale simple; exprimarea orală în situații de comunicare uzuală;
receptarea de mesaje scrise simple; redactarea de mesaje simple în situații de comunicare
uzuală. Competențele specifice sunt mai detaliate și însoțite de asemenea de exemple.

Învățarea unei limbi la clasele mici poate deveni o experiență plină de bucurie dacă
celor mici li se oferă spațiu pentru a-și manifesta spontaneitatea, iar profesorii prin empatie
vor fi în asentimentul lor. Învățăm o limbă străină pentru a da consistență personală lumii în
care ne aflăm, într-o anumită manieră învățăm lumea din nou, să vorbim, să spunem. Pentru
eficiența învățării copiilor din clasele mici, trebuie să ne raportăm la lumea lor, la universul
imediat. Adesea acest univers este și o creație a copilului, care simte nevoia să deseneze, să
modeleze, să îngâne o melodie cunoscută sau știută doar de el.

Printre sugestiile metodologice putem aminti de folosirea nonverbalului pentru intuirea

conceptelor, indiferent că e vorba de nume de obiecte sau acțiuni. Dacă profesorul mimează
acțiunea pe care o denumește, pentru elev va fi mai concret. Traducerea în limba română este
o cale mult mai încifrată pentru mintea copilului decât intuirea prin experiența directă.
Învățarea va fi mai ușoară dacă elevii sunt stimulați să combine limbajul verbal cu limbajul
corporal, vizual sau muzical. Abordarea ludică este de succes, deoarece elevii sunt mai
captivați și mai implicați atunci când lecția se derulează sub forma unei suite de jocuri sau de
antrenamente atractive. Din spațiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile, indiferent din ce
materiale sunt realizate. Învățarea în context este o altă sugestie cheie. Dezvoltarea
competențelor de comunicare are loc cu un scop inteligibil copiilor.

Programa pentru limba engleză clasa a III-a și a IV-a propune continuarea structurării
competențelor de comunicare începute în clasele pregătioare – II-a astfel încât să poată fi
realizată o adecvare cu nivelul A1 la finalul învățământului primar. Competențele generale
rămân aceleași. Comunicarea elevilor are loc în mediul școlar și devine obiect al reflecției și
al învățării. Folosirea creativă de către cadrele didactice a unei varietăți de materiale didactice
bazate pe texte autentice și actuale, are prioritate față de orice manuale, care se învechesc.
Manualul școlar este doar unul dintre instrumentele didactice utilizate în procesul de predare
– învățare – evaluare și va fi adaptat de către profesor specificului clasei. Profesorul poate
înlocui parțial sau total conținuturi din manual, cu materiale care să asigure respectarea
programei școlare în vigoare.

Programa pentru limba engleză clasele gimnaziale, respectiv V – VIII, propune

continuarea structurii competențelor de comunicare începute în ciclul primar, conducând spre
achiziții specifice nivelului A2 la finalul acestui ciclu. Acesta presupune că la finalul clasei a
VIII – a elevii să fi început să dezvolte competențe de nivel B1. Toate cele patru mari
competențe generale, de data aceasta fac referire la situații de comunicare uzuală.

Manualul școlar și alte auxiliare

Manualul școlar este principalul mijloc didactic folosit în procesul de învățământ. El

reprezintă în mod detaliat materia cuprinsă de programa școlară. Modificarea programei
școlare atrage după sine necesitatea elaborării unui nou manual pentru disciplina respectivă.
Pentru profesori manualul școlar îndeplinește funcția unui ghid care le oferă conținuturile și
modele de predare. Profesorul poate să completeze și să depășească manualul prezentând
informații și din alte surse de informare (auxiliare, mijloace de informare online, mijloace
audio-vizuale).

Principalele obiective pentru prezentarea în mod adecvat a unei teme în cadrul unui
manual sunt: stimularea atenției elevului, precizarea corectă și completă a conținutului în
conformitate cu programa analitică, sprijinirea în momentul potrivit a direcției gândirii
elevului, consolidarea gândirii algoritmice a elevului favorizând munca independentă și
creatoare, să atragă prin calitatea prezentării și tehnoredactării, să ofere posibilitatea
aprecierii rezultatelor obținute în urma procesului de învățare. Există și varianta manualelor
alternative. În momentul de față au apărut manualele digitale care sunt utilizate din ce în ce
mai mult datorită flexibilității pe care o presupune utilizarea unui astfel de manual.

Eu personal utilizez la clasa pregătitoare manualul Kid’s Box, editura Cambdridge, la

recomandarea unor persoane din domeniu, cu mențiunea că cei de clasa pregătitoare nu
primesc manuale. Folosindu-l la clasă mai mulți ani la rând i-am descoperit și calitățile lui.
Eu le xeroxez copiilor materialele pe care le folosesc la fiecare oră, iar în ajutor ne vin
instrumentele audio-video ce acompaniază acest manual. De asemenea mai folosesc și
materiale extra, precum fișe de lucru ce le găsesc pe internet și se potrivesc temei respective
dintr-o anumită oră sau copii ale anumitor fișe din auxiliarele ce le am la îndemână. La acest
nivel nu lipsesc oră de oră cântecelele, jocurile, părțile video sau chiar jucăriile.

La clasa I folosesc în principiu manualul tipărit de editura Didactică și pedagogică. Din

punctul meu de vedere sunt câteva tematici/ conținuturi care lipsesc așa că mai folosesc și
variantele alternative (fișe de lucru de pe internet, manualul pentru clasa I-a Fairyland de la
editura Express Publishing, suport audio-video)

La clasele II – IV folosesc exclusiv manualul Fairyland deoarece este destul de

consistent, încorporează atât noțiuni de comunicare, cât și de gramatică, povestioare cu
conținut video din care putem extrage ușor noțiunile gramaticale. Este un manual frumos
structurat, cu de toate. Ceea ce aș putea considera că e un minus, e faptul că nu există destule
exerciții la fiecare tip de conținut. Iar manualul de clasa a IV-a include totuși prea multe
noțiuni gramaticale, chiar și din acelea pe care le facem efectiv doar în clasa a V-a deoarece e
materia cam stufoasă și anumite noțiuni chiar grele pentru nivelul copiilor.

La clasele V-VIII utilizez manualele de la editura Uniscan, care sunt destul de bine
structurate. În ajutor la noțiunile gramaticale vin cu multe fișe de lucru descărcate de pe
internet sau xeroxate din auxiliarele pe care le dețin.

Auxiliarele didactice sunt materiale – suport elaborate în sprijinul profesorilor și al

elevilor, pentru implementarea adecvată și eficientă a programelor școlare în procesul de
predare – învățare. La fel cum relevă definiția lui, „auxiliarul este acel element care ajută la
ceva, care se află pe plan secundar față de ceva principal”(DEX online). Un cadru didactic
conștient de resursele de care are nevoie pentru a-i ajuta pe copii să învețe, își va selecta
anume instrumentele trebuincioase pentru ca predarea – învățarea să fie eficiente. Dacă
manualul este sărac în activități de învățare și evaluare, cadrul didactic este nevoit să
identifice și alte resurse pentru a-i forma elevului competențele prevăzute de programă. Pe
partea de gramatică utilizez frecvent auxiliarele Round-Up de la editura Longman, deoarece
mi se par cele mai complexe și complete. Pentru exerciții de citire și vocabular utilizez
auxiliarele de la Booklet, care sunt actualizate an de an. La clasele primare folosesc chiar și
auxiliarele ce vin mână în mână cu manualele utilizate Fairyland.

Eu sunt de părere că în momentul în care un profesor are de predat un anumit concept,

îi este mult mai ușor să pregătească lecția dacă are mai multe alternative la îndemână, nu un
simplu manual învechit și atât. Eu una caut în tot ce am în bibliotecă și frecvent cercetez și pe
internet, iar în final adun materialele care mi se potrivesc din mai multe surse, și la fiecare
etapă a lecției am câte ceva din altă sursă, dar care vine ca o mănușă pe mână la acea lecție.

Planificarea calendaristică

Planificarea calendaristică este un document administrativ. Acesta este alcătuit de

profesor care asociază elemente ale programei cu alocarea de timp optimă pe parcursul unui
an școlar. În elaborarea planificării calendaristice este recomandată parcurgerea mai multor
etape. Prima etapă este aceea a realizării asocierilor dintre obiectivele de referință,
competențe specifice și conținuturi. Următoarea etapă privește împărțirea în unități de
învățare și stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare. O altă etapă este cea a
alocării timpului necesar pentru fiecare unități de învățare în concordanță cu obiectivele de
referință, competențele specifice și conținuturile vizate.
 I.3 Metode (moderne de învățare a limbii engleze) și procedee didactice utilizate
la orele de limba engleză
Alte tipuri de activități de învățare a limbii engleze

Metodele didactice sunt definite ca fiind căi de urmat în vederea atingerii unor scopuri
instructive-educative. Metodele de învățământ reprezintă căile prin care profesorul pune
elevii în legătură cu un anumit sistem de cunoștințe și le stimulează activitate pentru a și le
însuși mai ușor. Folosirea acestora urmărește realizarea obiectivelor informativ – formative
stabilite în vederea pregătirii temeinice a elevilor și în vederea integrării lor socio-
profesionale eficiente. Termenul de metodă provine din grecescul methodos, care înseamnă
cale spre, drum, modalitate de acțiune. Metodele de învățământ se bazează pe principiile
didactice și acționează în strânsă legătură cu tehnicile, mijloacele și formele de activitate
didactică.

O metodă este considerată modernă în măsura în care cultivă însușirile fundamentale

necesare elevilor în prezent, dar mai ales în viitor: independență, spirit critic, gândire
creatoare, aptitudini, atitudini exploratoare. O metodă care duce la promovarea originalității
și creativității este o metodă modernă, chiar dacă este folosită de mult timp.

Predarea limbilor străine a început prin secolul XVII. La acea vreme latina și greaca
veche au început să fie studiate în școală. Scopul era creșterea abilităților intelectuale ale
cărturarilor. Niciuna din cele două limbi nu erau limbi vii. Limba latină a avut o perioadă în
care a funcționat ca limbă a documentelor legislative și chiar a comerțului. Modalitatea de
învățare se făcea prin citirea textelor clasice și prin traducerea acestora.

Pe măsură ce lumea civilizată intra în Europa Industrială, nevoia de învățare și

respectiv de predare a limbilor străine a devenit tot mai mare. Din acest motiv engleza,
franceza sau germana au început să fie predate pe scară largă. Metoda utilizată era cea clasică
a traducerii, fiind și singura metodă cunoscută la acel moment. La finalul secolului al XIX au
apărut și alte metode de predare a limbilor străine. Metoda este cea care conturează întregul
demers de proiectare și realizare a acțiunii evaluative, de la stabilirea obiectivelor de evaluare
și până la construirea și aplicarea instrumentelor de evaluare prin care intenționăm să obținem
informațiile necesare și relevante pentru scopurile propuse.
 Metodele moderne de predare asigură o alternativă la formulele tradiționale. Acestea
oferă alte opțiuni metodologice și instrumentale care îmbogățesc practica evaluativă. În
cadrul procesului de învățare, activitatea de predare, învățare și evaluare se realizează cu
ajutorul unor elemente importante care se află în strânsă legătură, asigurând astfel o
desfășurare coerentă și benefică a acestor procese.

Printre metodele tradiționale doresc să amintesc de metoda clasică, metoda traducerii.

Aceasta s-a inspirat din modul în care intelectualii iluminiști învățau greaca și latina,
respectiv prin studierea structurilor gramaticale și prin traducere. Această metodă presupune
învățarea unei limbi străine prin predarea structurilor gramaticale. Apoi se fixează prin
exerciții de gramatică și vocabular și prin traducerea de texte. Această metodă este
considerată și acum de unii profesori simplă și eficientă. Această metodă se pretează cel mai
bine pentru începători, din perspectiva timpului. Însă metoda traducerii nu este ancorată în
realitate, ea bazându-se pe traducerea unor texte literare.

O altă metodă tradițională este metoda audio-linguală care s-a dezvoltat în SUA în
timpul celui de-al doilea război mondial. Obiectivul principal era ca studenții să învețe să
folosească limba într-un mod comunicativ. Gramatica este predată în mod inductiv, deoarece
asemeni vocabularului sunt prezentate sub forma unor dialoguri care sunt învățate prin
repetiție și imitație. Exercițiile care dezvoltă capacitatea de receptare a mesajului scris și
capacitatea de exprimare scrisă sunt bazate pe activitățile comunicative.

Varianta britanică a metodei audio-linguale este Prezentare, Practică, Producere. În

prima etapă profesorul prezintă elementele de limbaj ce trebuie asimilate. Apoi studenții
exersează folosind tehnici de reproducere și repetiție. Iar a treia etapă se referă la folosirea
limbajului prezentat și asimilat într-un mod original și autentic de către elevi. Comunicarea
primează, vocabularul și gramatica sunt predate în mod inductiv.

Ca o primă metodă modernă doresc să menționez metoda comunicativă. Aceasta este

mai degrabă o abordare decât o metodă, ocupând o poziție teoretică cu privire la natura
limbii, predarea – învățarea acesteia. Obiectivul principal este fluența elevilor, deoarece se
pune accent pe comunicarea reală. Limba maternă nu este folosită, iar gramatica este învățată
prin practică. Tehnicile utilizate de această metodă sunt: discuția, dezbaterea, jocul de rol,
activitatea comunicativă scrisă, drama.

Metoda comunicativă se bazează pe toate competențele lingvistice, nu doar pe

gramatică. Această metodă este antrenantă deoarece oferă elevilor un limbaj funcțional, pe
care elevul îl poate lega de nevoile sale directe. Procesul de predare este centrat pe elevi și
interactivitate. Se prezintă o limbă contextualizată, iar accentul este pus pe dezvoltarea
abilităților lingvistice prin diferite activități precum discuții, dezbateri, jocuri de rol, activități
de comunicare scrise, teatru. În aceste circumstanțe profesorul devine un facilitator și un
manager al activității. Dezavantajul este acela că pregătirea orelor necesită un timp mai
îndelungat.

Metoda directă a fost inventată de C. Berlitz. Obiectivul ei este să învețe elevii să

comunice într-o limbă străină. Traducerea nu este admisă sub nicio formă. Profesorul
utilizează imagini și pantomimă tocmai pentru a indica sensul. Limba maternă nu este
utilizată iar gramatica este predată inductiv. Elevii utilizează vocabularul în context.
Tehnicile folosite sunt: conversația, citirea cu voce tare, exerciții, cmpuneri, repetiția. Auto-
evaluarea este foarte des folosită, iar în această situație profesorul are rol de partener al
studentului. Evaluarea se face sub forma unui interviu și a redactării unui text scris.

O altă metodă modernă este calea tăcerii. Această metodă a fost introdusă de C.
Gattengo și atestă faptul că predarea trebuie subordonată învățării. Elevii sunt responsabili de
propria lor învățare, deoarece ei exersează mult, iar principalele domenii pe care se pune
accent sunt pronunția și gramatica. Limba nativă este folosită doar când este strict necesar.
Rolul profesorului este de a ajuta elevii. El vorbește doar pentru a da sugestii. Greșelile sunt
considerate ca fiind normale, iar accentul se pune pe evaluarea continuă.

O metodă care o utilizez aproape la fiecare ora, la clasele primare, este suggestopedia.
Inventatorul ei este G. Lozanov. Metoda constă în aplicarea studiului sugestiei în pedagogie,
dezvolatată cu scopul de a ajuta elevii să depășească barierele învățării. Obiectivul principal
este accelerarea procesului învățării folosind puterile mentale. Elevii se află într-o atmosferă
plăcută și confortabilă, ei primesc nume și ocupații noi. Elevii participă la diferite activități,
ca de exmplu: citesc, interpretează dialoguri, exersează diferite jocuri, dramatizări. Accentul
se pune pe vocabular, capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului
scris și capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica nu este considerată foarte importantă.
Performanța elevilor este evaluată în clasă. Testele formale lipsesc cu desăvârșire.

Metoda învățării limbii în comunitate a fost dezvoltată de C.A. Curran care privea
profesorii drept consilieri lingviști. Obiectivele principale sunt învățarea limbii într-un mod
comunicativ și învățarea despre propria învățare. Accentul este pus pe comunicare, pe
dezvoltarea pronunției, pe receptarea mesajului scris și oral, dar și pe discutarea unor
elemente de gramatică. Limba nativă este folosită doar pentru ca elevii să se simtă în
siguranță. Profesorul dobândește rolul unui consilier care sprijină și încurajează elevii.
Evaluarea constă într-un test oral sau scris.

Metoda răspunsului fizic total este introdusă de J. Asher. O importanță majoră este
acordată este acordată dezvoltării capacității de receptare a mesajului oral. E important ca
elevii să se bucure de experiența învățării. Scopul ei este reducerea stresului în învățarea unei
limbi străine. În prima parte a lecției profesorul dă comenzi, realizând acțiuni împreună cu
elevii. În a doua parte elevii demonstrează că au înțeles comenzile. Iar în etapa finală elevii
vorbesc iar profesorul răspunde nonverbal. Elevii vor vorbi doar atunci când se simt pregătiți,
iar profesorul este tolerant cu greșelile acestora. Evaluarea constă în verificarea înțelegerii
prin realizarea unor activități. Aceasta metodă o utilizez foarte des la elevii de clasa
pregătitoare.

Metoda privitului prin gaura cheii este una complexă deoarece încorporează și alte
metode și tehnici de predare – evaluare. Este o metodă care ajută și dezvoltă deprinderile
lingvistice și mentale ale elevului. Această metodă oferă elevului posibilitatea de a aplica în
mod creativ cunoștințele însușite în situații noi și variate. Pentru ca obiectivele propuse să fie
atinse se folosesc mai multe tipuri de itemi, aceștia cerându-i elevului un efort de gândire și
de organizare a gândirii pentru a se exprima în mod coerent.

Învățarea limbii engleze presupune parcurgerea și însușirea a numeroase teme legate de

gramatică, pronunție, vocabular, citire, scriere. Dacă aceste activități sunt realizate sub forma
unor jocuri sau activități creative, învățarea devine mai ușoară, mai plăcută și chiar mai
eficientă. Spre deosebire de metodele tradiționale de predare a unei limbi străine, metodele
moderne implică interactivitate, participarea directă a celor instruiți în procesul de predare-
învățare. Una dintre metodele interactive utile pentru învățarea unei limbi moderne este jocul.
Jocul poate duce la asimilarea noțiunilor mult mai ușor, creând astfel un mediu relaxat de
învățare și contribuind la dezvoltarea imaginației, a aptitudinilor și creativității elevilor.

În continuare o să ilustrez exemple de jocuri ce pot fi folosite în cadrul orelor de limba

engleză, atât ca o cale de exersare și consolidare a cunoștințelor, cât și ca o modalitate de
dezvoltare a creativității și imaginației elevilor. Jocul la clasele primare ar trebui să fie
predominant deoarece aceștia reacționează altfel când știu că fac parte dintr-o poveste pe care
o construiesc împreună, în care au un rol principal asumat, creat. Jocul la clasele mari,
gimnaziu și liceu anulează barierele unei lecții tipice la clasă, elevii vor participa cu interes.
Jocul didactic poate fi utilizat pentru a începe o discuție, pentru a sparge gheața sau pentru a
evidenția trăsătura competitivă a participanților, pentru a recapitula unele noțiuni studiate.

Pentru a sparge gheața se poate utiliza un joc de tipul întrebări pentru aflarea
adevărului. Acest joc ar putea înlătura barierele de comunicare, putându-i face chiar și pe cei
mai timizi elevi să participe. Este eficient pentru elevii de nivel mediu și avansat pentru că
încurajează interactivitatea. Profesorul va alege un voluntar care va fi interogat. Colegii îi vor
adresa întrebări în legătură cu ceea ce a făcut el, folosind întrebări cu răspuns limitat da/nu.
Este important ca această activitate să se desfășoare într-un ritm alert și să nu dureze mai mult
de 10 minute. Profesorul va corecta eventualele greșeli de gramatică sau pronunție a elevilor,
dar nu va interveni pe parcursul desfășurării acestei activități. Mai există și o altă variantă a
acestui joc numită cuvântul misterios. Aici profesorul va scrie pe tablă un cuvânt legat de
vocabularul predat la clasă într-o oră anterioară. Un elev voluntar va sta cu spatele la tablă și
va adresa colegilor întrebări pentru a afla cuvântul. Întrebările vor fi cât mai variate. Dacă
elevul numește cuvântul de pe tablă, va avea dreptul să scrie un alt cuvânt, care să fie
descoperit de un alt coleg desemnat.

Prin intermediul jocului de rol elevii pot intra în pielea unor personaje care trebuie să
găsească diverse căi pentru a soluționa în mod inteligent situațiile-problemă cu care se
confruntă. De exemplu ei pot deveni vânzătorul și clientul pretențios, polițistul și șoferul care
a depășit viteza etc. Acest tip de activități îi încurajează pe elevi să-și dea frâu liber
creativității și imaginației.

O călătorie în timp este un joc în care elevilor li se propune să facă un salt imaginar în
timp, în trecut sau în viitor. Ei pot să elaboreze o scurtă compunere pe această temă, dar
varianta preferată de elevi este cea orală, spontană, întrucât elevii spectatori pot adresa
călătorului întrebări despre ce vede, aude, simte în jurul lui. Nivelul de creativitate,
originalitate și spontaneitate este extrem de ridicat în cadrul unei astfel de activități, iar copiii
o consideră extrem de amuzantă.

Jocul balonul cu aer cald le oferă elevilor oportnitatea de a-și alege un personaj pe care
îl va interpreta în cadrul jocului. Li se spune că ei se află în coșul unui balon cu aer care
pierde altitudine și că pe rând, trebuie să sară în gol pentru a salva viețile celorlalți. Votul
elevilor decide care personaj trebuie să sară și care rămâne în coș. În final va supraviețui doar
acela care a adus cele mai convingătoare argumente în favoare sa.
 Din categoria activităților scrise aș dori să amintesc reclama/broșura în care elevii vor
lucra pe grupe. Ei vor trebui să redacteze o reclamă pentru un produs nou și revoluționar pe
piață. Proiectul final va abunda în produse trăznite, colaje nemaipomenite și sloganuri
originale. Același tip de activitate se poate pune în practică și pentru redactarea unei broșuri.

Basmul presupune gruparea elevilor in grupe de 3, maximi 4 elevi. Ei sunt autorii inei
lucrări colective. Elevii primesc începutul basmului, apoi, pe rând, fiecare elev din grupă are
dreptul să scrie câte o singură propoziție, până când povestea va ajunge la final. Variantele
basmelor pot fi uimitoare deoarece este produsul unui veritabil proces creativ.

Pentru îmbunătățirea vocabularului putem folosi un joc numit trage oblonul. Elevii vor
fi împărțiți pe echipe de câte patru. Fiecare echipă va primi câte 8 fișe conținând 8 ferestre.
Pe jumătate fereastra este scrisă o jumătate de expresie sau proverb. Elevii vor primi și partea
cealaltă pe bucățele mici de hârtie. Ei trebuie să potrivească respectivele cuvinte astfel încât
oblonul care cuprinde toate cuvintele expresiei/proverbului să fie închis. Profesorul va avea
rolul de a juriza munca elevilor și de a desemna echipa câștigătoare, adică cea care va închide
obloanele, va găsi expresiile sau proverbele în cel mai scurt timp.

Povestea este o activitate antrenantă care încurajează creativitatea elevilor și dezvoltă

lucrul în echipă. Elevii vor fi împărțiți în patru grupe. Fiecare grupă va scrie pe o foaie de
hârtie câte patru sau cinci cuvinte, care au sau nu legătură între ele. Fiecare foaie va trece pe
la fiecare grupă. Fiecare echipă va trebui să alcătuiască o poveste folosind cuvintele
respective, respectând regulile gramaticale, nu neapărat și pe cele logice. Se pot compune
povești amuzante sau science fiction, iar creativitatea nu are limite. O altă variantă a acestui
joc este scrierea unei poezii folosind cuvintele propuse. Paragrafele vor fi notate pe foi de tip
flip-chart și apoi vor fi prezentate colegilor de un lider al fiecărei grupe. Profesorul va avea
rolul de evaluator al activității elevilor, evidențiind cele mai bune idei.

Metoda jocului oferă copiilor posibilitatea de a vorbi o limbă străină, reinventându-se

în fiecare caz, interacționând cu alții, transferând achiziții în contexte noi. Aceste tipuri de
activități implică o doză mare de creativitate, originalitate și spontaneitate. Ele sunt extrem de
îndrăgite de elevi deoarece prin intermediul lor își pot exprima ideile, opiniile, talentul. Astfel
învățarea înceteză a fi un simplu exercițiu de memorare și redare, ea îmbracă forma unei
activități interesante, la care fiecare elev își dorește nespus de mult să ia parte.
 II. Designul aplicativ
2.1.Proiecte de lecție

LESSON PLAN

School: Şcoala Gimnazială Cupşeni

Teacher: Santa Anamaria Susana
Date: 27th January 2020
Form: CP
Level: beginner
No. of students:10
Topic: Wild animals
Materials: handouts, paper sheets, flashcards
Key vocabulary: animal, wild, elephant, crocodile, hippo, giraffe, monkey, tiger, snake, lion,
frog, bird
Skills: speaking, listening
Aims: -to give the students practice of the newly achieved items of speech
-to give students practice of the listening skills
-to give students practice of the speaking skills
Objectives: - by the end of the lesson the students will be able to name wild animals
- by the end of the lesson the students will be able to use the new vocabulary
items

GREETING

PROCEDURE: The teacher and the students sing together the morning song HELLO.
TIMING: 3 minutes

WARMER
AIM: - to get students’ attention
PROCEDURE: The teacher reviews the pet words using flashcards. Pupils put their hands
up to say eg. "It's a dog". The teacher sticks the flashcard on the board. The teacher elicits
that they are pets and introduce the word animal.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 5 minutes

ACTIVITY 1- Presentation of new vocabulary

AIM:-to present the students new vocabulary items

PROCEDURE: The teacher puts the video "Best Animals Sounds Song" to present the
students the new vocabulary. Each animal elicits its specific sound in order to be guessed.
Then slowly appear the images with the jungle animals.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 5 minutes
ACTIVITY 2- Practice
AIM: -to give students practice of the vocabulary items presented
PROCEDURE: The teacher use flashcards to elicit the specific words (elephant, crocodile,
hippo, giraffe, monkey, tiger, snake, lion, frog, bird) and teach it, encouraging choral and
individual repetition. The teacher drill the sentences with the students (eg. This is an
elephant. The elephant is grey.)
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 7 minutes

ACTIVITY 3- More practice

AIM: -to give students more practice of the vocabulary items presented
PROCEDURE: The teacher and the students play Pick a card game. Each student picks a
flashcard and elicits the name of the animal and tells its colour.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 10 minutes

ACTIVITY 4 – Production

AIM: - to assess students’ progress

- to develop students’ creative skills
PROCEDURE: The teacher shares the students a handout. The students have to match the
footprints with the animals and to colour the animals.
INTERACTION: T-Ss
TYPE OF ACTIVITY: individual
TIMING: 15 minutes
 LESSON PLAN

School: Şcoala Gimnazială Cupşeni

Teacher: Santa Anamaria Susana
Date: 27th January 2020
Form: 2nd grade
Level: beginner
No. of students: 6
Topic: A butterfly! - I can ............ / I can't..............
Materials: handouts, textbook, paper sheets, images, flashcards
Type of lesson: consolidation
Key vocabulary: I can, I can't, jump, run, fly, draw, swim, sing, dance
Skills: integrated skills (speaking, reading, writing)
AIMS:- to give the students practice of the recently achieved items of speech
- to develop students' speaking skills
- to develop students’ creative skills
OBJECTIVES: - by the end of the lesson the students will be able to use correctly can /
can't items.
- by the end of the lesson the students will be able to describe animals.
- to say and write sentences on their own using can/can't structures.
- to associate sentences containing can/can't to the right images.

GREETING

PROCEDURE: The teacher and the students sing together the morning song HELLO SONG
FOR KIDS(WALRUS).
TIMING: 2 minutes

WARMER
AIM: - to get students’ attention
PROCEDURE: The teacher has got ten flashcards in a bag. There is an animal or a person
on each flashcard. The students get out from mushrooms' bag flashcards and they have to
make sentences with the animals or people that are on the flashcards, using can or can't
structures. The students should say what the person or animal from the image can do or can't
do. (eg. The dog can't sing.; The girl can run.)
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 8 minutes

ACTIVITY 1- Practice
AIM: to give students practice of the recently achieved items
PROCEDURE: The teacher gives the students handouts. There is a multiple choice exercise
on the handout. The students have to choose the correct item for the sentences, the
appropriate action that is made by some people or animals. (eg. The horse can __________.
a) fly / b) jump)
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: individual
TIMING: 10 minutes

ACTIVITY 2- Practice

AIM:-to give students more practice

- to use correctly can/can't items
PROCEDURE: The students receive a worksheet with three images and three
structures(verb and subject). The students have to choose from that list of things (words +
image) and they have to make written sentences. The students have to say what the boy or the
girl can or can't do in different circumstances. (eg. The bird can fly.)
INTERACTION: Ss-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: pair work
TIMING: 10 minutes

ACTIVITY 3 – Production

AIM: -to develop students’ creative skills

PROCEDURE: The students are divided into two groups. Every group will receive a bunch
of papers(cut images and cut sentences) and they have to put them in the correct order to
make the proper sentence and image. After they glue them on a paper, every group's leader
presents it in front of the whole classroom.
INTERACTION: Ss-Ss , Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: group work
TIMING: 15 minutes
Activity 1
1. A dog can ______. a) fly b) run
2. A bird can ________. a) dance b) fly
3. A rabbit can ___________. a) sing b) jump
4. A horse can __________. a) fly b) jump
5. A cat can _____________. a) dance b) climb

Activity 2

Activity 3
1. It has got big eyes. It can jump. It's green.
2. It has got small head. It can fly. It's pink, black and white.
 LESSON PLAN

School: Şcoala Gimnazială Cupşeni

Teacher: Santa Anamaria Susana
Date: 27th January 2020
Form: 3rd grade
Level: beginner
No. of students: 9
Topic: It's so cute!
Materials: textbook, paper sheets, puppet
Key vocabulary: kitten, nose, ear, eyes, mouth, face, dark hair, fair hair
Skills: listening, speaking, reading, writing
Aims: -to give the students practice of the newly achieved items of speech
-to talk about the body, to describe physical appearance

Objectives: - by the end of the lesson the students will be able to describe physical
appearance
- by the end of the lesson the students will be able to practice have got / has got
structures using the vocabulary

WARMER
AIM: - to get students’ attention
PROCEDURE: The teacher plays the students "Head, shoulders, knees and toes" song.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T, Ss-Ss
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 5 minutes

ACTIVITY 1- Pre-listening

AIM:-to listen for specific information

PROCEDURE: The teacher tells the students to open the book at page 4 and look at the
images. The students should guess what is happening in this story. The volunteers give their
answers.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 5 minutes

ACTIVITY 2- Listening

AIM: -to give students practice of the listening skills

PROCEDURE: The teacher plays the text recording with pauses for the pupils to listen and
repeat chorally. Check the pupils pronunciation and intonation. Then the pupils take roles and
read out the dialogue.
TYPE OF ACTIVITY: individual
TIMING: 5 minutes
ACTIVITY 3 – After-listening

AIM: -to check students listening skills

PROCEDURE: The teacher tells the students to close their books. the teacher writes on the
blackboard the sentence "The kitten has got a big nose and small, blue ears." The students
have to correct this sentence because there are pieces of wrong information.
INTERACTION: T-Ss , Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 5 minutes

ACTIVITY 4 – Presentation

AIM: - to present the students new vocabulary items

PROCEDURE: The teacher shows the pupils a kitten puppet. The teacher says, then writes
on the blackboard "I have got a kitten.". The teacher explains the meaning, then writes
another sentence "I've got a kitten." and explains this one too. The teacher gives the puppet to
a pupil and tells the previous sentences but this time using the pronoun you. The teacher
writes the sentences on the blackboard. The teacher does the same thing until she presents all
persons of the verb have got( She/ He/ It has got a kitten.; We/You/ They have got a kitten.)
The teacher drills with the pupils each sentence and writes them on the blackboard.
INTERACTION: T-Ss, Ss-Ss
TYPE OF ACTIVITY: whole class
TIMING: 10 minutes

ACTIVITY 5- Practice

AIM: -to give students practice of the vocabulary items presented

PROCEDURE: The teacher tells the students to open the book at page five and to look at
exercise three. The students have to match the sentences with the cartoon characters and to
complete the gaps with "has" or "have" structures. There is one example. The teacher tells the
students that they have a few minutes to solve the task, then they check their answers.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: individual
TIMING: 10 minutes

ACTIVITY 6 – Production

AIM: -to develop students’ creative skills

PROCEDURE: The students are divided into three groups of three students. Every group
will have to write down about a pet using the recently learnt verb and to tell about its physical
appearance.(eg. I have got a horse. It has got four legs, a big head and two dark eyes.) They
will receive an image with the pet(dog, cat, horse).
INTERACTION: Ss-Ss , Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: group work
TIMING: 5 minutes

Activity 6
 LESSON PLAN

School: Şcoala Gimnazială Cupşeni

Teacher: Santa Anamaria Susana
Date: 27th January 2020
Form: 4th grade
Level: beginner
No. of students:15
Topic: Yumville
Materials: handouts, textbook, paper sheets, images
Key vocabulary: lime, mango, lemon, coconut, olive oil, grapes, strawberry, melon,
watermelon, harvest, how much, how many, a lot
Skills: integrated skills (speaking, reading, writing)
Aims: - to present the students new vocabulary items
-to give the students practice of the newly achieved items of speech
- to give students more practice of the items
Objectives: - by the end of the lesson the students will be able to remember the vocabulary
related to fruit;
- by the end of the lesson the students will be able to talk about fruits and quantities;
- by the end of the lesson the students will be able to practice the new vocabulary and solve
exercises.

WARMER
AIM: - to get students’ attention
PROCEDURE: The teacher presents the students images with fruit and they have to guess
what kind of fruit it is.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: frontal, whole class
TIMING: 5 minutes

ACTIVITY 1- Presentation of new vocabulary

AIM:-to present the students new vocabulary items

PROCEDURE: The students receive a sheet of paper. On that paper there are images with
fruits and their corresponding words. They have to match the images with the proper words.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: individual
TIMING: 5 minutes

ACTIVITY 2- Practice

AIM: -to give students practice of the vocabulary items presented

PROCEDURE: The teacher tells the students to open the books at page 47. The students
have to complete the gaps from the exercise three. The teacher gives them five minutes to
solve the task, then they will check it.
INTERACTION: T-Ss, S-S, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: pair work
TIMING: 7 minutes

ACTIVITY 3 – Presentation

AIM: - to present the students new vocabulary items

PROCEDURE: The teacher tells the students to close their books. The teacher shows
lemons and tells "One lemon, two lemons" and explains the pupils that the word lemon is
countable because we can count it. Then the teacher shows the olive oil and explains the
pupils that the word is uncountable because we can't count it. The teacher writes randomly
food items on blackboard and elicits which are countable and which are uncountable.(eg.
cheese, honey, melon, bread, apple) The teacher draws simple sketches of five apples on the
blackboard. Then she writes and asks "How many apples are there?". The teacher underlines
the word many and drills the whole sentence with the pupils. The same thing happens with
the answer "Yes, there are a lot of apples." The teacher erases four apples and writes down,
says and drills the answer "No, there aren't many apples." The teacher follows the same
procedure with "much" and the noun "cheese".
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: individual
TIMING: 13 minutes

ACTIVITY 4- Practice

AIM: -to give students practice of the vocabulary items presented

PROCEDURE: The teacher gives the students a handout with an exercise. There are
sentences with the words much, many, a lot. The students have to read and underline the
correct word for each sentences.
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TYPE OF ACTIVITY: pair work
TIMING: 5 minutes

ACTIVITY 5 – Production

AIM:-to demonstrate comprehension

-to develop students’ creative skills;

PROCEDURE: The teacher divides the class into two teams. The teacher allows time for
both teams to look at the pictures from exercise five before they close their books. The teams
take turns talking about food items. Each correct answer gets one point. The team with the
most points wins.
INTERACTION: T-Ss , Ss-Ss
TYPE OF ACTIVITY: group work
TIMING: 10 minutes
2.2 Chestionar
Interesul elevului pentru limba engleză
Analizând chestionarul propus am descoperit faptul că elevilor le lipsesc enorm
activitățile orale, conversația, dezbaterea deoarece profesorii se axează pe noțiuni
scrise, iar la finalul anilor de curs ei nu știu să se exprime în limba engleză. Pentru
a îmbunătăți acest lucru sunt de părere că profesorii de specialitate ar trebui să își
focuseze atenția pe comunicarea efectivă între elevi, în timpul orelor de curs.
III. Concluzii

Managementul educational vizează modul de funcționare concomitent cu cel de

conducere ale organizațiilor educaționale. Acest are trebui să urmărească scopul și
obiectivele educației.
Managementul activității didactice la orele de limba engleză presupune înglobarea,
încorporarea celor mai bune, potrivite concepte de ordin managerial, alături de aspecte
metodice și conținuturi de limbă și comunicare a limbii engleze.
Începând de la planul cadru care este un document școlar obligatoriu pentru fiecare
școală, document ce cuprinde obiectele de studiu și numărul de ore. La baza întocmirii
acestuia stau și câteva principii ferme. Disciplinele școlare sunt grupate în arii curriculare,
iar limba engleză face parte din aria curriculara limbă și comunicare.
Programa școlară este un element nelipsit din portofoliul oricărui cadru didactic de
specialitate. Aceasta stabilește conținutul disciplinei pentru fiecare an de studiu, ținând
totodată cont și de domeniu, profil și forma de învățământ.
Manualul este un element de bază folosit în procesul de învățământ. Însă ca
adjuvant în etapa de predare putem utiliza manuale alternative, auxiliare, fișe de lucru din
diverse surse, resurse online, materiale audio-video.
Planificarea calendaristică este realizată de fiecare profesor în parte pornind de la
conținutul programei, adaptată la nivelul clasei de elevi, urmărind totodată și structura
manualului propus.
Metodele didactice moderne presupun tehnici inovatoare care captează atenția
elevilor mult mai ușor și de asemenea o păstrează o perioada mai îndelungată.
Comparativ cu metodele tradițională, alternativa metodelor moderne presupune o
oarecare libertate de exteriorizare, exprimare din partea elevilor. Faptul că totul este mult
mai interactiv, foarte multe lucruri se pot învăța prin joacă sau pur și simplu faptul că
lecția este predată altfel decât acum 10 ani de exemplu e mult mai captivant, și roadele pe
care le culegem la final de oră/ semestru/ an sunt minunate. Elevul așteaptă cu entuziasm
ora de limba engleză, iar profesorul este empatic știind că orele vor fi frumoase și
rodnice.
În cadrul lecțiilor, precum reiese și din planurile inserate anterior, întotdeauna
înglobez o varietate de elemente pe care le utilizez, tocmai pentru ca elevul să nu se
plictisească, să rămână captivat de fiecare moment al lecției. La clasele primare folosesc
întotdeauna flashcards, laptopul/ videoproiectorul pentru cântecele sau povești scurte care
se potrivesc temei respective, fișe de lucru, imagini, jocuri etc.
În ceea ce privește chestionarul aplicat ‘Interesul elevului pentru limba engleză’ am
constatat că și elevii o consideră o materie importantă și care ajută în formarea omului și
pe viitor, în carieră. Am descoperit că ei preferă activitățile orale, de comunicare, de
citire, de conversație. În fapt acest tip de activități îi pregătește pentru aplicarea celor
învățate în viața de zi cu zi, acestea contribuie la îmbogațirea vocabularului pentru ca ei
să poată face față experiențelor reale.
 Bibliografie

Bălan, Rada (2003). In-service Distance Traininng Course for Teachers of English, Iași:
Polirom

Bush, Tony (2015). Leadership și management educational. Teorii și practice actuale, Iași:
Editura Polirom

Chaves, Carla (1999). Fun and Games in English, USA: Editura Delta Publishing

Drucker, Peter F. (1994). Management. Eficiența factorului decizional, Deva: Editura Destin

Harmer, Jeremy (2001). The Practice of English Language Teaching, USA: Longman

Joița, Elena (1995) Management școlar. Elemente de tehnologie managerială, Craiova:

Editura Gheorghe-Cârțu Alexandru

Man, Mariana (2006). Eficiența activității manageriale în învățământul preuniversitar,

Craiova: Editura Arves

Niculescu, Rodica Mihaela. (2001) Educație managerială, Baia Mare: Editura ISO

Nunan, David (1995). Language Teaching Methodolgy. A Textbook for Teachers,

Hertfordshire: Editura Phoenix ELT

Orțan, Florica (2021). Management educational, București: Editura Trei.

Rîncă, Felicia (2017). A Practical Course for English Exams. Methodological Guide to
prepare for the Tenure and Qualified Teacher Exams in the Primary and Secondary
Education, Bacău: Editura Rovimed Publishers

Scrivener, Jim (2005). Learning Teaching, Oxford: Editura Macmillan

Țoca, Ioan (2007). Management educational, București: Editura Didactică și Pedagogică

Tudorica, Roxana (2006). Managementul educației în context European, București: Editura

Meronia

Vizental, Adriana (2014). Metodica predării limbii engleze. Strategies of Teaching and
Testing English as a Foreign Language, Iași: Editura Polirom
 Site-uri web

http://programe.ise.ro/Actuale/Gimnaziu-2017.aspx

https://www.edums.ro/invprimar/24_CL_moderna_CP_II_OMEN.pdf

http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/22429