IMPOZITUL PE PROFIT

ART.13
Contribuabili – sunt obligati la plata impozitului pe profit, urmatoarele
persoane:
a) Persoanele juridice romane
b) Persoanele juridice straine care desfasoara activitatein Romania
c) Persoanele juridice straine
Nu intra sub incidenta urmatoarele persoane juridice romane:
a) Trezoreria Statului
b) Academia Romana
c) Banca Nationala a Romaniei
ART.17
Cota de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%

ART.18
Regimul special pentru contribuabili care desfasoara activitati de natura
barurilor de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri(5%).

ART.19
Rezultatul fiscal – se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile
inregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad
veniturile neimpozabile si deducerile fiscale, si la care se adauga cheltuielile
nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau in calcul si elemente similar
veniturilor si cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum si pierderile
fiscal.

ART. 23
Venituri neimpozabile
a) Dividendele primite de la o persoana juridica romana
 b) Dividendele primite de la o persoana juridica straina platitoare de
impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit
c) Valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentand majorarea
valorii nominale a titurilor de participare existente
d) Veniturile din Impozitul pe profit amanat, determinat si inregistrat de
catre contribuabili

ART. 25
DEDUCTIBILE – pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate
cheltuieli deductibile, cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii
economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare
Cheltuieli cu salariile si cele assimilate salariilor – sunt cheltuieli deductibile
pentru determinarea rezultatului fiscal
DEDUCTIBILITATE LIMITATA
a) Cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2%
b) Cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 5%
c) Ajutoarele de inmormantare, ajuoarele pentru boli grave si incurabile,
ajutoare pentru nastere
d) Cheltuieli pentru functionarea corespunzatoare a unor unitati cum ar fi
cresele, scolile, gradinite, muzee
e) Cheltuieli reprezentand cadouri in bani, tichete cadou
NEDEDUCTIBILE (pagina 5)
a) Cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat
b) Dobanzile/ majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile

ART.47
DEFINITIA MICROINTREPRINDERII – o microintreprindere este o persoana
juridica romana care indeplineste cumulative urmatoarele conditii
- De la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent
 A realizate venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 1.000.000
euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro
este cel valabil la inchiderea exercitiului financiar in care s-au
inregistrat veniturile
  Capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat
statul si unitatile administrative-teritoriale
 Nu se afla in dizolvare, urmata de lichidare, inregistrata in registrul
comertului sau la instantele judecatoresti
Scutiri:
a) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar
b) Fondul de compensare a investitorilor
c) Fondul de garantare a pensiilor private
d) Fondul de garantare a asiguratilor
e) Enititatea transprenta fiscal cu personalitate juridica
ART. 51
COTELE DE IMPOZITARE – pe veniturile microintreprinderilor
a) 1% pentru microintreprinderile care au unul sau mai multi salariati
b) 3% pentru microintreprinderile care nu au salariati
ART. 53
BAZA IMPOZABILA - baza impozabila a impozitului pe veniturile
microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad: -
a) Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse
b) Veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie
c) Veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale
d) Veniturile din subventii
e) Veniturile din provizioane
f) Veniturile din diferente de curs valutar

+ Si se adauga urmatoarele:
a) Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii
b) Rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile
c) Rezervele reprezentand facilitate fiscal

IMPOZITUL PE VENIT
ART.58
CONTRIBUABILI – urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului:
 a) Persoanele fizice rezidente
b) Persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta
prin intermediul unui sediu permanent in RO
c) Persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitati dependente in
RO
d) Persoanele fizice nerezidente care obtin venituri

ART. 61
CATEGORII DE VENITURI SUPUSE IMPOZITULUI PE VENIT
a) Venituri din activitati independete
b) Venituri din drepturi de proprietate intelectuala
c) Venituri din salarii si asimilate salariilor
d) Venituri din cedarea folosintei bunurilor
e) Venituri din investitii
f) Venituri din pensii
g) Venituri din activitati agicole, silvicultura si pisciculture
h) Venituri din premii si din jocuri de noroc
i) Venituri din alte surse

ART. 62
VENITURI NEIMPOZABILE
a) Ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala
b) Indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca
c) Indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului
d) Recompense

BAZA IMPOZABILA – VENITURI DIN ACTIVITATI

INDEPENDENTE

ART. 67
Definirea veniturilor din activitatile independente
 1. Veniturile din activitatile independente cuprind veniturile din activitati de
productie, comert, prestari de servicii si veniturile din profesii liberale
2. Constituie venituri din profesii liberale, veniturile obtinute din prestarea
de servicii cu caracter professional

ART. 68
REGULI GENERALE DE STABILIRE A VENITULUI NET ANUAL DIN ACTIVITATILE
INDEPENDENTE, DETERMINATE IN SISTEM REAL, PE BAZA DATELOR DIN
CONTAB
Venitul net anual din activitățile independente se determină în sistem real, pe
baza datelor din contab, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile
efectuate în scop realizării de venituri, cu unele excepții.

ART. 69
STABILIREA VENITULUI NET ANUAL PE BAZA NORMELOR DE VENIT
În cazul contribuabililor care realizează venituri din activitățile independente,
altele decât venituri din profesii liberale definite, venitul net anual se
determină pe baza normelor de venit de la locul desfășurării acttivității.

IMPOZITUL DE VENIT DIN DREPTURI DE

PROPRIETATE INTELECT
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor
lucrări de artă monumentală, se determină de către plătitorii venitului,
persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidența
contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.

Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se

reține la sursă, de către plătitorii de venituri prevăzuți la mom. Plății veniturilor.
IMPOZITUL PE SALARII
ART. 78
DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITURILE DIN SALARII ȘI ASIMILATE
SALARIILOR

IMPOZITUL PE CHIRII – 10%

ART. 83
DEFINIREA VENITURILOR IMPOZABILE DIN CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, din bani și/sau în
natură, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute
de către proprietari, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile
din activitățile independente.
În cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile din
patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza chiriei prevăzute în
contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul
încasării chiriei.
Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din
venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra
venitului brut.
Impozitul pe venitul din arendă se calculează prin reținerea la sursă de către
plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10%
asupra venitului net, impozitul fiind final.
Sunt considerate venituri din cedarea folosinței bunurilor și veniturile obținute
de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuință proprietate
personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una și 5
camere inclusiv.
 IMPOZITUL PE VENITURI DIN INVESTIȚII

ART.91
DEFINIREA VENITURILOR DIN INVESTIȚII
Veniturile din investiții cuprind
a) Venituri din dividende
b) Venituri din dobânzi
c) Câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate
d) Câștiguri din transferul aurului financiar
e) Venituri din lichidarea unei persoane juridice

ART.91
VENITURI NEIMPOZABILE
Câștigul / pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât
instrumentele financiare derivate și cele reglementate. Reprezintă diferență
pozitivă/negativă realizată între valoarea de înstrăinare / prețul de vânzare și
valoarea lor fiscală, pe tipuri de titluri de valori, care include costurile aferente
tranzacției și costuri legate de transferul de proprietate aferente împrumutului
de valori mobiliare, dovedite cu documente justificative.
Cota impozitului este de 10%, respectiv 5%(dobânzi).

IMPOZITUL PE VENITURI DIN PENSII

ART.100
STABILIREA VENITULUI IMPOZABIL LUNSR DIN PENSII
Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din
pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000lei.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de10% asupra
venitului impozabil lunar din pensii.

TVA
Baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări
de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziții
intracomunitare impozabile.

OPERAȚIUNI IMPOZABILE
ART.268 (pagina 12)
Din punctul de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții
a) Operațiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de norme de
bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată
b) Locul de livrare al bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a
fi în România, în conformitate cu prevederile.
c) Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă, acționând ca atare.
d) Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre
activitățile economice prevăzute
e) Este de asemenea, operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat
în România, de orice persoană, dacă locul importului este în România.
ART. 269
PERSOANELE IMPOZABILE ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ
1. Este considerată persoană impozabilă, orice persoană care desfășoară de
o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura
celor prevăzute la alin.2 oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
2. În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile
producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile
extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora.
3. Situațiile în care pers. fizice care efectuează livrări de bunuri imobile
devin persoane impozabile
4. Instituțiile publice și organismele internaționale de drept public sunt
persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în calitate de autorități
publice, dar care sunt scutite de taxă.
5. Instituțiile publice și organismele internaționale de drept public sunt
persoane impozabile pentru următoarele activități
-telecomunicații
-furnizarea de apă, gaze, energie termică și electrică etc
-transport de bunuri și de persoane

ART.291

COTELE
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie
2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele
metodologice conform legislației specifice, cu excepția protezelor
dentare scutite de taxă
b) livrarea de produse ortopedice
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
d) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția
băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și
păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în
prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui
alimentele
e) livrarea apei pentru irigații în agricultură
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
livrări de bunuri și prestări de servicii:
 a) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe
cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod
predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor
destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și
arheologice, grădini zoologice și botanice, bâlciuri, parcuri de distracții și
parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN
9321 și 9329, potrivit Clasificării activităților din economia națională -
CAEN, actualizată prin Ordinul președintelui Institutului Național de
Statistică nr. 337/2007, târguri, expoziții și evenimente culturale,
evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele scutite conform
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care
sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și
amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință
livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:

1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi

utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;
2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi
utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori
cu handicap;
AVEM COTE – a) 19% b) 9%și c) 5%
A x cota TVA%/100= VALOAREA TVA

ART.292 – 296
PRINCIPALELE TIPURI DE SCUTIRI
Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de taxă:
a) spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea,
desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de
forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale
sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de
îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații
de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități
 b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către
stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare
efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari;
c)
d) c) prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și
paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie;
e)
f) d) transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special
amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens
g) livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;
h)
i) f) activitatea de învățământ prevăzută în Legea educației naționale nr.
1/2011, cu modificările și completările ulterioare, formarea profesională
a adulților, precum și prestările de servicii și livrările de bunuri strâns
legate de aceste activități, efectuate de instituțiile publice sau de alte
entități autorizate. Scutirea se acordă în condițiile prevăzute în normele
metodologice; Norme metodologice
j)
k) g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și
cantinele organizate pe lângă instituțiile publice și entitățile autorizate
prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în
activitățile scutite conform lit. f);
l)
m) h) meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul
învățământului școlar, preuniversitar și universitar;
n)
o) i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența
și/sau protecția socială, efectuate de instituțiile publice sau de alte
entități recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de
căminele de bătrâni;
Următoarele operațiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:
a) prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:

1. acordarea și negocierea de credite, precum și administrarea creditelor de

către persoana care le acordă;
2. negocierea garanțiilor de credit ori a altor garanții sau orice operațiuni cu
astfel de garanții, precum și administrarea garanțiilor de credit de către
persoana care acordă creditul;

3. tranzacții, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile

curente, plăți, viramente, creanțe, cecuri și alte instrumente negociabile,
exceptând recuperarea creanțelor;

4.tranzacții, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele și monedele

utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție, și anume
monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în
mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic
5. tranzacții, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în
siguranță, cu acțiuni, părți sociale în societăți comerciale sau asociații,
obligațiuni garantate și alte instrumente financiare, cu excepția documentelor
care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
6. administrarea de fonduri speciale de investiții;

Sunt scutite de taxă:

a) importul și achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România

este în orice situație scutită de taxă în interiorul țării;

b) achiziția intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice

situație scutit de taxă, conform prezentului articol;

d) achiziția intracomunitară de bunuri atunci când persoana care

achiziționează bunurile ar avea dreptul, în orice situație, la rambursarea
integrală a taxei care s-ar datora, conform prevederilor

ART.323. – 326 PRINCIPALELE DECLARAȚII ȘI PLATA LA BUGET

 ART. 310
REGIMUL SPECIAL DE SCUTIRE PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI

Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a),
a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară
plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul
de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se
rotunjește la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea
de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru
operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor
intracomunitare de mijloace de transport noi, scutate.

IMPOZITUL PE CLĂDIRI ȘI TAXA PE CLĂDIRI

ART. 455
REGULI GENERALE
Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România
datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în
prezentul titlu se prevede diferit.

ART. 456
EXCEPȚII

Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:

a) clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților

administrativ-teritoriale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități
economice sau agrement, altele decât cele desfășurate în relație cu persoane
juridice de drept public; Norme metodologice
b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în
administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la
bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

c) clădirile aflate în proprietatea fundațiilor înființate prin testament

constituite, conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de
cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și
cultural;

d) clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor

religioase recunoscute oficial, asociațiilor religioase și componentelor locale ale
acestora, precum și casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru
activități economice;

e) clădirile funerare din cimitire și crematorii;

ART.457 – ART. 460
CALCULUL IMPOZITULUI (METODA DE CALCUL)
Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea
persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote
cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota
impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul
municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al
Municipiului București.

n cazul unei clădiri care are pereții exteriori din materiale diferite, pentru
stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (2)
valoarea impozabilă corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.

(4) Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea

suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor,
logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafețele
podurilor neutilizate ca locuință, ale scărilor și teraselor neacoperite.

(5) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe
conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se
determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de
transformare de 1,4.

Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice,

impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 -
1,3% asupra valorii care poate fi:

a)valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator

autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal
local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii
raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință,
acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor;

b) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în

ultimii 5 ani anteriori anului de referință;

c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de
referință. În situația în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima
valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal;

(2) Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La

nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al
Municipiului București.
(3) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice,
utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează
prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

(4) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor

alin. (1), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii
impozabile determinate conform art. 457.

ART. 459 - Calculul impozitului pe clădirile cu destinație mixtă aflate în

proprietatea persoanelor fizice

(1) În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor

fizice, impozitul se calculează prin însumarea:

a) impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform art.

457;

b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial,

indicată prin declarație pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menționate
la art. 458 asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457, fără a fi
necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458
alin. (1).

(2) În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu
se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art.
457.

(3) În cazul clădirilor cu destinație mixtă, când proprietarul nu declară la

organul fiscal suprafața folosită în scop nerezidențial, potrivit alin. (1) lit. b),
impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0.3% asupra valorii
impozabile determinate conform art. 457..
ART. 460 - Calculul impozitului/taxei pe clădirile deținute de persoanele juridice

(1) Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de

persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote cuprinse între 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii.

(2) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de

persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote cuprinse între 0,2% - 1,3%, inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii.

(3) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de

persoanele juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol,
impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra
valorii impozabile a clădirii.

(4) În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor

juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru
suprafața folosită în scop rezidențial conform alin. (1), cu impozitul calculat
pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, conform alin. (2) sau (3).

(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor

aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a
anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și poate fi:

a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal;

b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator

autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în
vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în
cursul anului fiscal anterior;

d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate. În situația în care nu este precizată valoarea în documentele care
atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a
organului fiscal;

e) În cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing

financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un
evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor
aflate în vigoare la data evaluării;

f) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în

contabilitatea proprietarului clădirii și comunicată concesionarului, locatarului,
titularului dreptului de administrare sau de folosință, după caz.

(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui

raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate
cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus
la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. În
situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul
de referință acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului
fiscal următor.

(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparțin persoanelor
față de care a fost pronunțată o hotărâre definitivă de declanșare a procedurii
falimentului.

(71) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care sunt scutite de plata
impozitului/taxei pe clădiri potrivit art. 456 alin. (1).
(8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în
ultimii 5 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este
de 5%.

(9) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în

ultimii 5 ani anteriori anului de referință, diferența de taxă față de cea stabilită
conform alin. (1) și (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.

(10) Cota impozitului/taxei pe clădiri prevăzută la alin. (1) și (2) se stabilește

prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această
atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

ART. 462
PLATA (UNDE ȘI CUM)
(1) Impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de
31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului/taxei pe clădiri, datorat/e pentru

întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv,
se acordă o bonificație de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a
consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine
Consiliului General al Municipiului București. Norme metodologice

(3) Impozitul pe clădiri, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, de

până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată.

(4) În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri

amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, prevederile alin. (2)
și (3) se referă la impozitul pe clădiri cumulat.
(41) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință,
care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe clădiri se plătește
anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

(5) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință,

care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se plătește lunar,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de
valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de
administrare sau de folosință.

(6) În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana
juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere,
administrare sau folosință colectează taxa pe clădiri de la concesionari, locatari,
titularii dreptului de administrare sau de folosință și o varsă lunar, până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a
contractului.

IMPOZITUL PE TEREN
ART.463
REGULI GENERALE
Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează
pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se
prevede altfel. Norme metodologice

(2) Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților
administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în
folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se
stabilește taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai
dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare
impozitului pe teren. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de
concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra terenului, taxa se
datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept
public.

(3) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren,

precum și taxa pe teren prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al
comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul
municipiului București, impozitul și taxa pe teren se datorează către bugetul
local al sectorului în care este amplasat terenul.

(4) În cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune,

închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mari de o
lună, taxa pe teren se stabilește proporțional cu numărul de luni pentru care
este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință.
Pentru fracțiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporțional cu
numărul de zile din luna respectivă.

(41) În cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune,

închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mici de o
lună, taxa pe teren se datorează proporțional cu numărul de zile sau de ore
prevăzute în contract.

(5) Pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa pe teren, nu se

datorează impozitul pe teren.

(51) În cazul în care pentru o suprafață de teren proprietate publică sau privată
a statului ori a unității administrativ-teritoriale se datorează impozit pe teren,
iar în cursul unui an apar situații care determină datorarea taxei pe teren,
diferența de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa se
compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor.
(6) În cazul terenului care este deținut în comun de două sau mai multe
persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în
proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale
proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală
din impozitul pentru terenul respectiv.

ART. 465
CALCULUL IMPOZITULUI
(1) Impozitul/Taxa pe teren se stabilește luând în calcul suprafața terenului,
rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de
folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la
categoria de folosință terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se
stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu
suma corespunzătoare
(3) n cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la
altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții,
impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului,
exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar
acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător
prevăzut la alin. (5)

ART. 467 - Plata impozitului și a taxei pe teren

(1) Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de
31 martie și 30 septembrie inclusiv. Norme metodologice

(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului/taxei pe teren, datorat/e pentru

întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv,
se acordă o bonificație de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a
consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine
Consiliului General al Municipiului București.
(3) Impozitul pe teren, datorat aceluiași buget local de către contribuabili,
persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la
primul termen de plată.

(4) În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe terenuri

amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, prevederile alin. (2)
și (3) se referă la impozitul pe teren cumulat.

(41) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință,

care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe teren se plătește anual,
în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

(5) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință,

care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se plătește lunar,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de
valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de
administrare sau de folosință.

(6) În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana
juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere,
administrare sau folosință colectează taxa pe teren de la concesionari, locatari,
titularii dreptului de administrare sau de folosință și o varsă lunar, până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a
contractului.

IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

Reguli generale
(1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie
înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocuL
de transport, cu excepția cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.
Norme metodologice

(2) Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul

de transport este înmatriculat sau înregistrat în România.

(3) Impozitul pe mijloacele de transport se plătește la bugetul local al unității

administrativ-teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de
lucru, după caz.

(4) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de
leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de
transport se datorează de locatar.

ART. 470 - Calculul impozitului

(1) Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcție de tipul

mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol. Norme
metodologice

(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de

transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, prin
înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma
corespunzătoare din tabelul următor
3) În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum
50%, conform hotărârii consiliului local.

(4) În cazul unui ataș, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din
impozitul pentru motocicletele respective.
 (5) În cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată
egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este
egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:
(6) În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte
dintr-o combinație de autovehicule prevăzută la alin. (6), impozitul pe
mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul
următor:

ART. 472 - Plata impozitului

(1) Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale,

până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv. Norme metodologice

(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijlocul de transport, datorat

pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului
respectiv inclusiv, se acordă o bonificație de până la 10% inclusiv, stabilită prin
hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție
revine Consiliului General al Municipiului București.

(3) Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiași buget local de

către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se
plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul
deține în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul
este datorat bugetului local al aceleiași unități administrativ-teritoriale, suma
de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.