JOCUL DIDACTIC – MIJLOC DE REALIZARE A

ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE
PROF. TOTH ELISABETA
GPP. NR.1 TINCA-BIHOR

Jocul , ca formă specifică a activităţii copilului , la vârsta preşcolară

devine un valoros mijloc de educaţie a copilului . prin joc copilul învaţă ,
cunoaşte , se autocunoaşte , îşi exersează facultăţile mintale , se deprinde să
coopereze cu alţi copii , îşi exersează voinţa , stăruinţa , câştigă încredere în
sine, învaţă să acţioneze dup cum trebuie , nu doar după cum vrea ; prin joc
copilul socializează , transfigurând mintal realitatea în asumarea rolurilor şi în
atribuirea imaginară a funcţiilor dorite unor obiecte aduse în joc .
Jocul este activitatea dominantă a copilăriei . Formele de manifestare ale
jocului şi funcţiile sale diferă de la o perioadă de vârstă la alta . Dacă în perioada
copilăriei jocul îndeplineşte mai multe funcţii cognitive sau formativ –
educative, mai târziu funcţiile sale devin de recreare şi reconfortare fizică şi
psihică . O dată cu intrarea preşcolarului în şcoală , jocul devine din activitatea
principală , una secundară , păstrând încă importante valenţe educative .
O dată cu debutul şcolarităţii , locul dominant al jocului este luat de altă
formă de activitate – învăţătura – după cum mai târziu , locul acesteia îl va lua
munca .
Jocul didactic matematic , bine organizat şi condus cu pricepere , ajută nu
numai la înţelegerea şi însuşirea unui oarecare volum de cunoştinţe , dar , prin
exersarea acestora într-un sistem dirijat , se ajunge la construirea unor structuri
mintale , la dezvoltarea unor capacităţi intelectuale .
În cadrul jocului didactic matematic trebuie realizat un echilibru perfect
între procesele afective , cele cognitive şi voliţionale , pentru ca preşcolarii să-şi
dezvolte interesele
de cunoaştere .
 Jocul didactic prin structura sa , ne obligă să ţinem seama de : temă , de
scopul didactic – educativ , de elementele de joc , de regulile sale şi mai ales de
materialul didactic pe care se bazează activitatea de joc a copilului .
Desfăşurarea jocului nu ridică probleme atunci când educatoarea primeşte într-
un sistem unitar sarcinile didactico – educative , când înţelege bine tema şi
scopul lui şi când îmbină elementul afectiv cu cel cognitiv , dozează raţional
efortul intelectual al copilului urmărind în „paşi mărunţi” îndeplinirea scopului
şi sarcinilor educative propuse .
Jocul didactic matematic exercită o influenţă mare asupra dezvoltării
intelectuale a copiilor , asupra formării priceperilor (gruparea , compararea ,
ordonarea mulţimilor) , ajută la educarea spiritului de observaţie , la dezvoltarea
gândirii , la dezvoltarea limbajului în general şi a celui
matematic în special , a imaginaţiei şi a atenţiei voluntare . Numeroase
jocuri organizează procesul perceperii analitico – sintetice a însuşirilor
caracteristice ale obiectelor (constituirea grupelor şi găsirea asemănărilor dintre
obiecte) ; percepţia spaţiului se dezvoltă tot prin desfăşurarea unor jocuri
didactice (ex. „unde am aşezat grupa de jucării”) .
De asemenea , jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor
educaţiei morale ; dezvoltarea stăpânirii de sine , a autocontrolului , a spiritului
de independenţă , a disciplinei conştiente . a perseverenţei , a sociabilităţii , a
unor calităţi de voinţă şi trăsături de caracter .
„Jocurile didactice matematice din grădiniţă trebuie să fie realizate într-
un mod dinamic şi atractiv ceea ce presupune respectarea unor cerinţe :
-operativitate , mişcare , precizie , rigurozitate ştiinţifică ;
-antrenarea cât mai multor copii în joc ;
-confruntarea liberă de idei ;
-exprimarea corectă folosind terminologia matematică adecvată ;
-crearea pe timpul jocului a unor situaţii , care să-i implice pe
copii
 într-o măsură cât mai mare”.
(după Bulboacă M. , Alecu M. , 1996)
Obiectivele procesului educativ din grădiniţă îl constituie formarea
aptitudinilor de şcolaritate :
-deprinderea de a măsura şi compara diferite lungimi ;
-deprindere de a măsura masa corpului ;
-deprinderea de a face observaţii ;
-deprinderea de a avea o poziţie corectă în timpul scrisului şi a
poziţiei corecte a creionului faţă de hârtie .
Cercetările psiho – pedagogice au arătat că este posibilă învăţarea
complicată a număratului la vârsta preşcolară , având în vedere anumite
particularităţi psihologice :
-la 3 – 4 ani copii pot localiza un set de obiecte într-un sistem de relaţii
spaţiale .
-la 4 – 5 ani au capacitatea de a copia un pătrat , la această vârstă se
formează intuitiv noţiunile figurative de interior , exterior, închis, deschis.
-la 5 ani reproduc o anumită ordine spaţială ;
-la 6 – 7 ani pot explica anumite proprietăţi de figuri geometrice ; apar
primele semne ale formării noţiunii de măsură ; au capacitatea de a
stabili corespondenţa între elementele mai multor mulţimi .
Toate aceste capacităţi ale copilului de vârstă preşcolară permit
introducerea conceptului de număr natural ce se realizează prin jocurile
didactice matematice , exerciţii cu material individual şi cu ajutorul fişelor de
muncă independentă .
Jocul didactic organizat este o formă de instruire a copiilor , desfăşurat
sub conducerea directă a educatoarei , care antrenează întreaga grupă de copii .
În general la grupele mici , jocurile didactice au un caracter de predare
incluzând treptat cunoaşterea formelor , culorilor , dimensiunilo9r , noţiunilor
spaţiale , cu care copii operează apoi în observări , modelaj , jocuri şi activităţi
alese . Ele cuprind în acelaşi timp şi sarcini didactice cu caracter de repetiţie
care însumează rezultatul unui şir de activităţi .
La grupele mijlocii şi mari jocul didactic devine mai cu seamă un mijloc
de verificare şi precizare a cunoştinţelor . Ei subsumează treptat toate
cunoştinţele ce trebuie precizate , având mai ales rolul de a le sistematiza .
Toate jocurile didactice urmăresc , paralel cu rezolvarea sarcinii didactice
imediate , dezvoltarea tuturor proceselor psihice , stimularea operaţiilor gândirii
şi formarea voinţei .
La jocurile didactice prevăzute pentru grupele mici , accentul cade pe
dezvoltarea atenţiei şi memoriei , operaţiilor gândirii , analiză şi sinteză .
La grupele mijlocie şi mare se urmăreşte formarea unor reprezentări
generale şi implicit formarea noţiunilor , dezvoltarea gândirii logice , a
imaginaţiei reproductive şi creatoare .
Destinătăţile pe bază de joc didactic matematic sunt forme specifice ce
permit realizarea cu eficienţă a instruirii , cu funcţii diferite , pe nivele de vârstă.
Prin joc didactic se asigură efectuarea , în mod independent , a unor
acţiuni obiectuale , se stimulează descoperirea prin efort direct a unor cunoştinţe
care valorificate , exersate şi îmbogăţite vor fi conduse treptat spre însuşirea
unor noi cunoştinţe matematice .
Caracteristica de bază a acestei forme de activitate o constituie prezenţa
elementelor de joc în cadrul fiecărei secvenţe didactice iar specificul său este
determinat de componentele sale .