Ministerul Sănatăţii al RM

U.S.M.F.”Nicolae Testemitanu”
Catedra Chirurgie OMF
Furunculul și carbunculul
feții și gîtului
 PLAN:
1. Noțiunea de furuncul și carbuncul
2. Etiologia furunculului și carbunculului
3. Zonele de localizare a furunculului
facial
4. Simptomatologia furunculului
5. Simptomatologia carbunculului
6. Tratamentul
7. Profilaxia
8. Bibliografie
Furunculul – o inflamaţie acutǎ supurativǎ a
foliculului pilos şi ţesuturilor din jurul lui.
Progresînd, inflamaţia cuprinde glandele sebacee şi
ţesutul conjunctiv din apropiere. Lezarea multiplǎ
se numeşte furunculozǎ.

Carbunculul – o inflamaţie supurativǎ

necrozantǎ, care cuprinde mulţi foliculi piloşi şi
glandele sebacee, cu formarea de infiltrat comun
şi necrozǎ imensǎ a pielii şi ţesut celulo-adipos
subcutanat.
 Etiologia:
Furunculul este mai des provocat de
stafilococul auriu şi mai rar de
stafilococul alb. Pielea murdară si
microtraumatismul contribuie la
declanșarea afecțiunii. Un rol important
în apariția lor este slăbirea forțelor
protectoare ale organismului în urma
afecțiunilor cronice
epuizante,avitaminozelor,diabetul ș.a.
 Etiologie :

Carbunculul este aproape

întodeauna solitar, la dezvoltarea
lui contribuie epuizarea , afecţiuni
grave, tulburǎri metabolismului
(diabet, obezitate). Agenţii care
au provocat inflamația sînt
stafilococ, stafilo-streptococ, mai
rar streptococ.
 Zonele de localizare a
furunculelor:
Furunculele fetei de obicei se
localizeaza in regiunea
buzei,mentoniera,nasului,ple
-oape si mai rar frontala si
jugala.
 Zonele de localizare a
carbunculelor:
Se dezvolta în special pe
ceafǎ, scapule, regiunea
interscapularǎ, lombarǎ,
glutealǎ şi mai rar membre.
 Tabloul clinic al furunculului:
I faza (Infiltrativa),la inceput apare hiperemie si edem
fara limite clare, cere este insotit de dureri neinsemnate.
Pe parcursul a 1-2 zile in regiunea foliculului pilos se
formesza un nodul limitat,tesuturile inconjuratoare se
infiltreaza,hiperemia pielii in regiunea afectata se inteteste
si apar dureri pronuntate.
II faza (Abcedanta).a doua etapa a formarii furunculului
se caracterizeaza prin aparitia puroiului si necrozei. Peste
3-4 zile dupa inceputul afectiunii apare o dezintegrare
purulenta a tesuturilor,care clinic se manifesta prin
fluctuatie. Dupa deschiderea furunculului se elimina
cantitati variate de puroi cu singe. In regiunea defectului
epidermului se observa burbionul necrotic a furunculului –
capul, care se inlatura usor cu pinceta. Dipa aceasta
apare un ulcer cutanat cu tesut granulos,infiltratie si
edem a tesuturilor inconjuratoare.
III faza aici este caracteristic
regenerarea plagii cu formarea
cicatricei. In cazul, cind are loc
acumularea puroiului si liza
burbuionului necrotizat, apare
furunculul abcedat.
 Simptomatologie generala:

La acesti pacienti apare cefalee, frisoane,

fatigabilitate generala, toate acestea fiind
simptomele intoxicatiei. Cel mai grav parcurg
furunculele in regiunea buzei superioare,in
regiunea triunghiului nazo-labial. Dezvoltarea
grava a furunculului apare de obicei dupa
incercarea strivirii la etapa initiala infiltrativa
a afectiunii. El poate fi solitar,dar uneori pot
sa apara concomitent sau apar multe focare
unul dupa altul in diferite regiuni.
 Evoluţia :
O evoluţie gravǎ are adesea furunculul în
regiunea feţei ( reţeaua venoasǎ şi limfaticǎ
bine dezvoltata contribuie la extinderea
rapidǎ a infecţiei→tromboflebita venelor,
furunculul poate trece prin
anastomoze→sinusurile venoase ale durei
mater→tromboza lor→meningitǎ purulentǎ
bazilarǎ.
Tabloul clinic carbunculului:
La început apare infiltrat inflamator cu o pustulǎ
superficialǎ, care creşte foarte repede.
Simptome: încordare a ţesuturilor, durere
insuportabilǎ la distensie, care se intesificǎ la
atingere. Pielea în zona infiltratului este purpurie,
încordatǎ şi edemaţiatǎ. Epidermul desupra
focarului de necrozǎ se subţiazǎ, perforîndu-se în
mai multe orificii(„ciur”), prin care iese puroi
vîscos de culoare verde-cenuşie. Unele orificii se
contopesc →deschizǎturǎ mare, prin care iese
mult puroi şi ţesuturi necrozate desprinse.
 Simptome generale:
Este însoţitǎ de fenomene generale
pronunţate: t↑ pîna la 40°C, intoxicaţii
considerabile - greaţǎ şi vǎrsǎturi,
inapetenţǎ, insomnie, cîteodatǎ delir şi stare
de inconştienţǎ. Aceste fenomene sunt
extreme de pronunţate la localizare C pe faţǎ
fiind insotite de obicei de limfadenita
regionala. Cum începe scurgera puroiului şi
sa iasǎ ţesuturi moarte semnele generale
diminuiazǎ. Dupǎ ce rana se curǎţǎ, se umple
cu ţesut de granulaţie, edemul ţesuturilor din
jur scade şi rana se cicatrizeazǎ.
 Date paraclinice:

Leucocitoza pronuntata,devierea
formulei leucocitare spre
stinga,cresterea brusca a vitezei
sedimentarii hematiilor.
Complicaţiile furunculului:

limfangita;
limfadenita regionalǎ;
flegmonul ţesuturilor din apropierea
furunculului;
tromboflebita venelor faciale si
sinusului cavernos;
septicemie;
meningoencefalita.
Complicaţiile carbunculului:

limfagita
limfadenita
tromboflebita ascendentǎ
septicopiemie
meningitǎ purulentǎ
tromboflebita venei faciale si
sinusului cavernos
 Tratamentul
furunculului:
In ambulator de obicei se trateaza furunculele
fara complicatii la etapele initiale. In primul rind
e necesar de inlaturat orice excitant extern –
barbieritul,traumarea tegumentelor in regiunea
furunculului, aplicarea pe focar si tesuturile
inconjuratoare a pansamentului cu semialcool 3-
5 zile, pe o ora nu mai mult, ca sa nu fie
provocata arsura sau iritatia pielii.
 Furunculele in faza a II si carbunculele
se trateaza in stationar. Terapia
generala asigura lupta cu infectia si
intoxicatia.
Terapia locala in faza acuta a afectiunii
se petrece pentru drenarea puroiului si
exudatului din focarul purulent.
 Terapia antibacteriana:

Antibiotice de spectru larg pina la

aprecierea sensibilitatii prin ATB-
grama
Ceftriaxon 1g-2 ori pe zi
Eritromicina 0,5x4 ori pe zi(din
spectrul ingust)
 Dezintoxicatie:
30-60 ml de lichid/kg – corp,
Sol. Refortan 6%
Sol. Guicosae 10%(dupa controlul
glicemiei
Sol.fiziologica
Sol. Ringer
Tratament desensibilizant:

Dimedrol, Suprastin,Fencarol
Cu scopul profilaxiei trombozei
sinusului carvenos se indica
anticoagulante cu actiune
directa:2500-5000 UI Heparina i/v de
picurat cu intervale 4-6 ore, dupa
aceea i/m.
Cu scopul scaderii activitatii factorului
XIII si ridicarea fibrinolizei se indica
acid nicotinic cite 0,05g 1-2 ori pe zi.
Etapele tratamentului chirugical:
Prelucrarea cimpului operator
Izolarea cimpului operator
Anestezia
Incizia
Chiretaj
Indreptarea materialului la ATB-grama
Prelucrarea cu solutii de H2O2
3%,furacilina
Drenam
Pansament
Ca terapie stimulatoare nespecifica se
utilizeaza hemotransfuzie cu Pirogenal,
Prodigiozan, Imunofan0,005% - 1ml i/m.
Imunoterapia activa specifica se efectueaza
cu antifagina stafilococica,bacteriofagi,
anatoxina stafilococica.
Imunoterapia pasiva se efectueaza cu
plasma antistafilococica hiperimuna si cu
gamaglobulina,care are o actiune
antistafilococica specifica.
Fizioterapie
Ultrasonografie peste 1-2 zile dupa
scaderea eritemului.
 Profilaxia:
Respectarea igienii pielii;
Excluderea strivirii acneelor;
Prelucrarea pielii cu antiseptice;
Respectarea protectiei muncii;
Protejarea de actiunea climei severe;
Familiarizarea populatiei cu complicatiile
posibile in dependenta de timpul
adresarii;
Sanatia focarelor piodermice
Diagnosticarea diabetului(furuncul – 20%)
 Bibliografie:
Chirurgie generala,V.Struciov;
G. Timoşca C. Burlibaşa ,,Chirurgie
buco-maxilo-facială Chişinău’’ 1992.
Multumesc
pentru
atentie!