Text dramatic

-Iașii în carnaval-

I.Idee centrală
II.Rolul didascaliilor =dezambiguizează -> precizez elementele de comunicare întâlnite în
fragment
III.Ilustrez notațiile autorului,menționând indicațiile interne/externe -> NU UIT SĂ
PRECIZEZ ROLUL ACESTORA ÎN CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Exemplificare:

Creația literară „Iașii în carnaval” de Vasile Alecsandri satirizează moravurile

societății prin intermediul celor două personaje dramatice masculine ce ilustrează câte o
tipologie : superiorul și comisarul parvenit.
Fiind destinat reprezentării scenice, textul dramatic impune o anumită limită în ceea
ce privește amploarea spațiului și a timpului, observându-se prezența didascaliilor ce oferă
informații referitoare la decor, la elementele de comunicare nonverbală și paraverbală.
Astfel, încă de la început este prezentată o indicație internă ce anunță decupajul în
scene, respectiv „Scena IV” referindu-se la intrarea în scenă a personajelor, la atmosfera
precipitată („Dând buzna […] ) reprezentând un element de comunicare nonverbală. De
asemenea, o indicație externă o constituie decorul „[…] în odaie pe ușa din fund” .
Următoarele indicații scenice se referă la elmente de comunicare nonverbală și anume
la gestica, mimica, acțiunile, comportamentul personajelor dramatice constituind și
mijloace de caracterizare indirectă. Superiorul Lunătescu este vizibil bulversat de apariția
alarmantă a comisarului Săbiuță, idee susținută de notația autorului „răsărind” .
Totodată este evidențiat contrastul dintre aparență și esență, dintre firea ipocrită,
lașă a lui Sebiuță și gradul pe care-l deține, fiind incapabil să-și asume atribuțiile impuse
prin care și aceea de a se sacrifica pentru binele țării „îngrijit” și „speriet” .
Ultima indicație scenică constituie un element de comunicare paraverbală, „oftând”,
accentuându-se indirect aceeași lipsă de responsabilitate și asumare, amplificand magistral
imaginea duplicitarului,parvenitului.
Creația literară „Iașii în carnaval” de Vasile Alecsandri evidențiează tarele
societății, moravurile vremii ilustrate și prin indicațiile externe, interne alături de
personajele dramatice, „plate”, simboluri ale lașității, iresponsabilității , într-un cuvânt „ale
ariviștiilor” .