Bazele anatomice necesare anesteziei in MD

Vezi “Anestezia generala si loco-regionala” Maria Voroneanu; “Anestezia in stomatologie si

chirurgie maxilo-faciala” Nicolae Ganuta; “Anestezia in chirurgia oro-maxilo-faciala si
stomatologie “ N. Ganuta

Bazele anatomice ale anesteziei in MD

Anesteziile au fost clasificate dupa intinderea teritoriilor anesteziate:

-anestezii locale

-anestezii regionale

-anestezii generale

In practica medicinei dentare se folosesc frecvent anesteziile locale si regionale.

1)Anestezia locala (anestezie terminala)

Are in vedere suprimarea ssensibilitatii pe o zona limitata cuprinzand strict teritoriul pe care se
opereaza. Agentul anestezic actioneaza asupra receptorilor algici si a terminatiilor nervoase.
Acest tip de anestezie se poate obtine astfel:

a)refrigeratie: racirea tesutului

b)anestezia de contact: mucoasa este permeabila pt unele substante anestezice si permite

actiunea acestora asupra unor terminatioi nervoase libere. Se poate obtine prin mentinerea unui
tampon imbibat cu anestezic timp de 2-3 minute pe o anumita zona de mucoasa. Este numita
anestezie prin inbibitie. Se poate anestezia gingia si mucoasa bucala. Se foloseste pe mucoasa
planseului foslor nazale. Se poate anestezia nervul lingual care in dreptul ultimului molar
inferior se gaseste submucos. Se poate folosi si cu un anestezic care este pulverizat gen spray
anestezic.

c)anestezie prin infiltratie: se realizeaza prin injectarea substantei anestezice in jurul sau chiar
in tesutul pe care se intervine chirurgical. In acest fel se blocheaza receptorii periferici si fibrele
terminale ale nervilor senzitivi. Se obtine suprimarea sensibilitatii dureroase pe un teritoriu
limitat. Metoda este folosita pentru anestezierea partilor moi, uneori si a osuslui. Tehnica este
folosita in medicina dentara atunci cand se procedeaza la infiltratia directa suprima
sensibilitatea la locul interventiei. Anestezicul este injectat intradermic sau intramucos sau in
tesutul subcutanat, alteori si mai profund. Se poate depune in straturi succesive. Alteori se
procedeaza prin infiltratia prin baraj, prin 2 intepaturi este circumscrisa suprafata de operat.
Anestezicul este depus pe un traseu sub forma de romb.

d)anestezia plexala: urmareste blocarea plexului dentar in grosimea procesului alveolar.

Meoda se aplica in cazul interventiei pe un segment osteodentar limmitat. Se foloseste acolo
unde maxilarele au o structura spongioasa si corticala este subtire. Aceasta situatie este intalnita
la maxila, mai putin in dreptul primului molar datorita procesului zigomatic care este mai gros.
La mandibula la exterior se gaseste os compact cu o grosime destul de mare. Din aceasta cauza
acet tip de anestezie se poate aplica in zona incisivilor unde grosimea sului spongios este mai
mare dar si in aceasta zona rezultate bune se obtin la copii si la tineri. La varstnici osul ese mai
calcificat si anestezicul difuzeaza mai greu. Metoda este indicata pentru interventiile pe
procesul alveolar si pe dinti. Intepatura si depunerea solutiei anestezice se face in mucoasa
mobila. Depunerea anestezicului sub o mucoasa fixa care adera de periost provoaca dureri mari
si duce la necroza muco-periostului. La nivelul maxilei intepatura se face in frenul buzei
superioare daca se urmareste anestezierea buzei frontale. Inteparea frenului este mai putin
dureros. Palatinal mucoasa adera de periost. Punctul de intepare se alege cu 1cm deasupra
coletului dintelui. Cantitatea de solutie anestezica este mica, sub 0,5 cm cubi. Metoda este
dureroasa. In zona linguala intepatura si depunerea anestezicului se face la limita dintre
mucoasa mobila si cea fixa.

e)Anestezia intraligamentara: intepatura se face in papila intradentara, acul patrunde intre os

si dinte unde se depune anestezicul.

f)Anestezia intraosoasa

2)Anestezia regionala

Urmareste impiedicarea temporala a transmiterii senzatiei de durere. Se realizeaza prin

depunerea uni substante anestezice prin infiltrare in apropierea unui nerv. In acest fel se obtine
anestezia teritoriului deservit de nervul respectiv.

Inervatia senzitiva a ADM si a fetei este asigurata de ramurile nervului trigemen. Prin urmare
blocarea transmiterii impulsurior printr-o ramura (trunchi) se obtine anestezia unui teritoriu mai
mare. Metoda este numita anestezia regionala tronculara. Depunerea anestezicului intranervos
duce la instalarea imediata a anesteziei. De multe ori este greu de intepat nervul iar inteparea
nervului precum si actiunea chimica a anestezicului produce tulburari de sensibilitate pe o
perioada mai indelungata. Intepaera nervului este foarte dureroasa.

Depunerea anestezicului perinervos produce anestezia la un interval de 5 pana la 15 minute.

Desi structurile faciale sunt inervate de mai multi nervi (trigemenul, facialul prin intermediari,
glosofaringianul, vagul si hipoglosul) pt anesteziere prezinta importanta doar nervul trigemen.

FIG 1

Nervul oftalmic - inerveaza pielea de pe regiunea frontala, pleoapa superioara, glanda

lacrimala, globul ocular, si pielea din zona mediana a piramidei nazale.

Nervl maxilar - inerveaza maxila, dintii arcadei superioara, gingia, mucoasa bucala, bolta
palatina, mucoasa sinusului maxilar, mucoasa nazala, buza superioara, aripa nasului, pleoapa
inferioara, regiunea geniana. Nervul paraseste craniul, trecand prin gaura rotunda apoi trece prin
zona superioara a fosei pterigo-maxilare, prin fisura orbitara inferioara, se angajeaza in santul
apoi canalul suborbitar si iese prin orificiul suborbitar. Dpdv practic fosa pterigopalatina se
imparte in 3.

Nervul pterigopalatin - format din 3-4 ramuri subtiri care intra in ganglionul pterigopalatin.
Acest ganmglion are valoare parasimpatica si este dependent de nervul facial prin marele nerv
pietros. Are un rol vaso-motor si regleaza secretiile. Din ganglionul pterigopalatin se desprind
mai multe ramuri (faringiene, orbitare).

Nervul sfenopalatin - emite ramuri nazale, palatine si orbitale.

Ramurile nazale:

-externe destinate cornetelor superior si mijloci

-interne pt septul foselor nazale cu ramura teminala care este nervul nazo-palatin care are un
traiect oblic, descendent spre anterior.

Strabate canalul incisiv si trece prin gaura incisiva. Inerveaza septul nazal si o portiune din
mucoasa palatina si aume segmentul situat anterior de o linie care uneste caninii.

Nervii nazali posterior si inferior - strabat lama verticala a osului palatin si se distribuie la
cornetul inferior si la mucoasa sinusului maxilar. Ramurile palatine se desprind din ganglionul
pterigopalatin, au un traiect vertical, descendent, trec prin canalul pterigo-palatin, pe partea
mediala a tuberozitatii maxiei si se impart in mai multe ramuri:

-nervii palatini mici (palatini posteriori): sunt 2-3 destinati valului palatin

-nervul palatin mare (palatin anterior): strabate gaura palatina mare care se gaseste pe bolta
palatina in dreptul ultimului molar superior apoi se orienteaza spre anterior fiind situat in santul
dintre procesul palatin si procesul alveolar

-ramurile orbitale: in nr de 2-3, trec prin fisura orbitala inferioara, se distribuie la periostul de pe
planseul orbitei

FIG 2

Nervul suborbital - trece prin fosa pterigopalatina, prin fisura orbitara inferioara. In orbita se
gaseste pe planseul acesteia in santul si canalul suborbital. Iese prin orificul suborbital. In
traiectul sau emite ramuri colaterale cum sunt nervii alveolari superiori si dupa ce trece prin
orificiul suborbitar se desface in ramurile terminale.

Nervii aleveolari superiori si posteriori sunt in nr de 3-4, se desprind in fosa ptreigopalatina, au

un traiect descendent si sunt situati pe tuberozitatea maxilei. Proximal se gasesc in santuri apoi
se angajeaza in grosimea osului unde sunt situate in canale. Unle ajung la mucoasa sinusului
maxilar, altele ajung la alveolele molariolor superiori. Se gasesc si fibre care nu patrund in os.
Acestea se distribuie la gingie si la mucoasa vestibulara si formeaza nevul gingival.

Nervul alveolar superior si mijlociu considerat inconstant, se desprinde din nervul suborbital in
canalul suborbitar. Trece prin grosimea peretelui sinusului maxilar, printr-un canal ce bombeaza
in sinusul maxilar. Se distribuie la os, mucoasa, dinti, in zona premolarilor.

Nervii dentari superiori si anteriori se desprind din nervul suborbitar cu putin inapoia orificiului
suborbitar. Trec printr-un canal situat in peretele sinusului maxilar, apoi pe planseul fosei
nazale emit mai multe ramuri: o ramura ce se anastomozeaza cu nervul dentar superior si
mijlociu, ramuri pt mucoasa sinusului maxilar, ramuri pt mucoasa fosei nazale, ramuri osoase,
nazale si gingivale destinate zonei incisivilor si a caninilor.

Deasupra alveolelor dentare in grosimea procesului alveolar se gasesc anastomoze intre toti
nervii alveolari care formeaza plexul dentar. Din acest plex se desprind ramuri destinate
dintilor, ligamentelor dento-alveolare,osului, gingiei, mucoasei de pe planseul sinusului
maxilar, mucoasei de pe plaseul foselor nazale. Dupa trecerea prin orificul suborbitar, nervul
suborbitar se imparte in ramurile terminale: ramuri palpebrale pt pleoapa inferioara, ramuri
nazale pt partile laterale ale piramidei nazale, ramuri labiale pt buza superioara.