Sunteți pe pagina 1din 30

MTA- Aplicatii clinice, indicatii,

avantaje

Steriade Andreea
Bazavan Adina
• Mta= mineral Trioxid Agregat
• material relativ nou utilizat in terapia de mentinere a
vitalitatii pulpare
• compozitia chimica MTA:
-silicat de calciu
-oxid de bismut
-carbonat de calciu
-sulfat de calciu
-compus cu aluminiu si calciu
• cand este amestecat cu apa, MTA formeaza cristale de
oxid de calciu intr-o structura amorfa ce contine 3%
calciu, 49% fosfati, 2% carbon, 3% cloride, 6% silicati.
• O caracteristica importanta din punct de vedere
clinic :MTA face priza in mediu umed; acest lucru este
asigurat prin prezenta lichidelor biologice sau a
solutiilor de irigare in canalul radicular

• Priza primara in 4-6 ore, iar cea completa in cateva


zile; acest interval lung explica si inchiderea
marginala superioara

• Ca sigilnt endodontic, MTA a demonstrat realizarea la


contactul cu dentina radiculara a unui strat nou format,
care din punct de vedere chimic si structural este
asemanator hidroxiapatitei, diferenta fiind data de
raportul dintre ionii de calciu si fosfor.
Indicatiile MTA-ului
• coafaje directe la nivelul DT, DP imaturi
• pulpotomii partiale/totale DP
• pulpectomii partiale DP
• apexificari DP imaturi
• sigilarea canalelor radiculare DP
• dinti cu perforatii radiculare si la nivelul camerei
pulpare
Avantajele MTA-ului
• biocompatibilitate foarte buna si actiune de stimulare a vindecarii
• efect bactericid,bacteriostatic
• ph alcalin 12,5
• adeziune superioara la dentina in comparatie cu materialele pe baza de oxid de
zinc si eugenol, capacitatea de sigilare este similara rasinilor epoxidice
• non-mutagenic, non-neurotoxic, nu influenteaza microcirculatia de la nivelul
ligamentului parodontal
• stimuleaza neodentinogeneza
• posibilitate de reparare si remineralizare a perforatiilor de la nivelul
camerei pulpare
• radioopac, nu are contractie de priza
• reactia de priza si calitatea sigilarii nu sunt influentate de prezenta
fluidelor tisulare
Dezavantajele MTA-ului
• posibilitatea aparitiei modificarilor coloristice ale
dintelui datorita eliberarii de ioni de fier
• timp de priza lung
• indepartarea din canalul radicular dificila, absenta
unui solvent cunoscut pentru a-l indeparta
• pret ridicat
CAZ CLINIC 1
• La camera de garda a
Spitalului Policlinico di Tor
Vergata din Roma s-a prezentat
un baiat in varsta de 7 ani ce
prezenta durere in timpul
masticatiei localizata la
nivelul hemiarcadei inferioare
de pe partea dreapta
• La examenul clinic intraoral
se observa prezenta proceselor
carioase la nivelul lui 8.4
(carie ocluzo-distala) si
8.5(santuri si fosete)
• Diagnosticul 8.4: pulpita
seroasa partiala
Tratament
• 8.4 exereza dentinei
alterate
• s-a observat expunerea
coronara a pulpei
• dupa evaluarea gradului de
sangerare, a integritatii
structurii radacinii si a
absentei leziunilor
periapicale
radiotransparente s-a
decis efectuarea unei
pulpotomii totale vitale
Tratament
• Dupa deschiderea camerei pulpare, pulpa coronara a fost
indepartatat in totalitate cu excavatorul
• hemostaza s-a realizat cu bulete de vata sterile
umezite in ser fiziologic
• s-a aplicat MTA ( Pro-Root MTA) peste pulpa sectionata
folosind un aplicator
• pentru a imbunatatii mecanismul de fixare s-a aplicat o
buleta imbibata in ser fiziologic+ obturatie provizorie
Tratament
• dupa 3 zile s-a realizat
obturatia coronara
definitiva folosind
ciment ionomer de sticla

• Reevaluare radiologica
dupa 6 luni
• dintele este asimptomatic
CAZ CLINIC 2
• Pacient in varsta de 11
ani s-a prezentat pentru
un control de rutina
• s-a observat prezenta unui
proces carios la nivelul
lui 3.6
• dintele era asimptomatic,
fara durere la percutie
sau atingere, fara
modificari radiologice la
nivel apical
Tratament
• exereza dentinei alterate => expunerea
cornului pulpar mezio-lingual
• hemostaza folosind bulete de vata
sterile imbibate cu ser fiziologic
• aplicare MTA in zona pulpei expuse
+buleta umezita in ser fiziologic+
obturatie provizorie CIS
• dupa 3 zile :raspuns pozitiv la
testul de vitalitate pulpara
• indepartarea obturatiei provizorii,
s-a verificat solidificarea MTA-
ului, realizarea obturatiei
definitive folosind rasina
compozita

• monitorizare clinica, radiologica


la 3-6-12 luni
• dintele a ramas asimptomatic
CAZ CLINIC 3
• Fetita in varsta de 11 ani
s-a prezentat la medicul
dentist la 4 zile dupa ce
a suferit un traumatism la
nivelul incisivilor
centrali superiori
• Examen clinic oral:
1.1 fractura coronara
penetranta
2.1 fractura coronara
penetranta
• Testele de vitalitate
pozitive pentru amandoi
dintii
Examenul Radiologic
11. si 2.1 apex deschis
Tratament
• 1.1 si 2.1 s-a decis pastrarea pulpei
radiculare pentru a stimula apexogeneza
• anestezie locala prin infiltratie, izolare
si curatarea pulpei expuse cu hipoclorit de
sodiu 5,25%
• amputatia pulpei coronare cu un excavator
steril
• pentru realizarea hemostazei s-a folosit o
buleta de vata umezita in ser fiziologic 5
minute
• aplicare MTA +buleta umezita+ obturatie
temporara
• 1.1 s-a aplicat hidroxid de calciu
nediluat(steril) + obturatie CIS
• dupa 72 ore:s-a indepartat
obturatia provizorie 2.1,
s-a constatat priza
materialului si realizarea
obturatiei de baza cu
ciment ionomer de sticla.
• 2.1 si 11:refacerea
coronara folosind material
compozit
• monitorizare la 3-6-12-24
luni, fara simptomatologie
Tehnica de apexificare cu hidroxid de calciu
Dezavantaje:
• timpul lung pana la inchiderea apexului
• necesita repetari periodice, chiar daca acesta procedura poate duce
la contaminarea canalului radicular
CAZ CLINIC 4
• Fetita , 7 ani s-a prezentat
la medicul dentist pentru un
control de rutina
• 2.1 fractura coronara
penetranta, cu o vechime de 3
luni
• in antecedent, 2.1 abces remis
spontan
• test de vitalitate negativ
• examenul radiologic: apexul
2.1 deschis, s-a decis
realizarea unei bariere
apicale(apexificare)
Tratament
• prepararea mecanica a
canalului radicular
folosind instrumentar
manual pana la 1 mm
deasupra apexului
• spalaturi cu hipoclorit de
sodiu 5,25%
• aplicare hidroxid de
calciu timp de 1 saptamana
Tratament
• Dupa 1 saptamana:
indepartarea hidroxidului
de calciu, spalaturi
hipoclorit de sodiu 5,25% ,
realizarea barierei
apicale prin aplicarea 4-5
mm material MTA in zona
apexului
• aplicarea unui con de
hartie umezit, in contact
direct cu MTA
• sigilarea canalului cu un
material provizoriu
Tratament
• dupa 3 zile: inlaturarea
mterialului provizoriu,
verificarea prizei
materialului MTA,
realizarea obturatiei de
canal definitive prin
tehnici clasice, refacerea
coronara a dintelui cu
ajutorul materialelor
compozite
• Monitorizare clinica si
radiologica 3-6-12 luni.
CAZ CLINIC 5
• La camera de gardă a Facultății de
Medicină Dentară din Riad, Arabia
Saudită, s-a prezentat un băiat în
vârstă de 10 ani
• În urma unui traumatism la
piscină, pacientul prezenta
avulsia dinților 1.1, 2.1
• S-a prezentat la camera de gardă
la 45 minute după accident
• Dinții au fost păstrați în lapte
• Pacientul nu era în evidență cu
nicio afecțiune Examen radiologic initial
Tratament de urgenta
• Anestezie locală
• 1.1, 2.1 au fost replantați
manual și imobilizați cu
sârmă și rășină compozită
• S-a prescris amoxicilină
sirop
• Clatiri cu apă de gură
clorhexidină 0,12%
• A fost reprogramat dupa 14
zile
Dupa 2 saptamani
• 1.1 si 2.1 mobilitate normală
• Gingia se vindecase
• Examenul radiologic- resorbție
apicală externă
• Sub anestezie locală s-a
aplicat hidroxid de calciu
(Lentulo 25 mm, de la apex până
la nivelul joncțiunii smalț-
cement) pentru a stopa
resorbția externă
• La nivelul CP s-a aplicat o
buletă uscată pentru a închide
accesul endodontic și peste s-a
aplicat CIS.
Dupa 46 zile de la traumatism
• 1.1,2.1 asimtopatici
• Aspect, culoare normală
• Mobilitate fiziologică
• Răspuns + la palpare și
percuție
• Pe Rx- resorbția externă nu
a mai avansat
• S-a decis continuarea
procesului de apexificare
• Hidroxidul de calciu fost
îndepărtat cu Kerr File,
instrumentarea canalelor
s-a făcut cu K-file 100,
lungimea de lucru a
canalelor celor doi dinți
a fost de 22,5 mm
• Canalele au fost uscate și
obturate cu MTA și Cavit G
• După 1 săptămână –
obturația finală cu
compozit
Reevaluare la 3-6-12 luni
• dintii au ramas asimptomatici
Discutii
• Are proprietăți
• Tratamentul în astfel de cazuri antibacteriene,adaptare marginală
este dificil și complex corectă,creaza o barieră artificială
• Mai mulți factori influențează imediată<hidroxidul de calciu.
planul de tratament: natura • Totuși, deși apexul deschis poate
traumatismului, maturitatea deveni "închis", acest lucru nu
dintelui, condițiile în care a favorizează dezvoltarea continuă a
fost ținut dintele după avulsie rădăcinii imature, pereții rămân
subțiri=> risc de fractură.
• Pacienții au vârste mici si
deseori sunt necooperanți • Restaurările post-endodontice pot
avea o mare importanță în prevenirea
• MTA este utilizat cu succes fracturilor radiculare. Studiile in
pentru apexificare,în cazul vitro demonstrează că restaurarea cu
fracturilor radiculare rășină compozită în urma
orizontale, perforații rdiculare tratamentului endodontic cu
și resorbții interne extinderea rășinii compozite în
canalul radicular poate spori
• Are proprietăți substanțial rezistența rădăcinii
antibacteriene,adaptare marginală dintelui imatur.
corectă,creaza o barieră
Bibliografie
1. J Int Oral Health. 2013 Jun; 5(3): 88–96.
Published online 2013 Jun 23.
Avulsed Immature Permanent Central Incisors Obturated With
Mineral Trioxide Aggregate: A Case Report
Ahmed Al-Kahtani, Associate Professor and Consultant, Chairman
2. MATURO P, COSTACURTA M, BARTOLINO M, DOCIMO R. MTA
applications in pediatric dentistry. Oral & Implantology. 2009;2(3):37-44.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3415346/#!po=62.5000
3. Andrei Iliescu, Tratat de Endodontie , 2016, Editura Medicala