Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA "PETROL-GAZE" PLOIESTI

DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACTIA SI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

PROIECT LA SISTEME DE EXTRACTIE

COORDONATOR:PROF. UNIV. DR. ING. MIHAI PASCU COLOJA

MASTERAND: ING. BOGDAN NICULAE


GRUPA 21205
ANUL 1

PLOIESTI 2018
DATELE INITIALE DE PROIECTARE

Numarul de la conduca: n 8

La o sonda se cunosc urmatoarele date:


-Inaltimea medie a perforaturilor H 1800 20 n 1640 m
mp
-Diametrul coloanei de exploatare D 7 inch D 7 25,4 177,8 mm
c c
3
m
Debitul Q 360 6 n 312
l zi

-Presiunea dinamica de fund P 90 bar


d
kg
-Densitatea apei de zacamant ρ 1050
a 3
m

kg
-Densitatea titeiului ρ 830
t 3
m

-Presiunea la separare P 6 bar


sep

-Diferenta de nivel D 40 n 320 m


z

7
-Diametrul tevilor de extractie d 2 inch d 73 mm d 62 mm
t 8 e i

85 2 n
Impuritati i 0,69
100
-Vascozitatea dinamica a titeiului μ 6 cP
t

-Vascozitatea dinamica a apei μ 1 cP


a

Exploatarea se va face prin pompaj electro-centrifugal submersibil


cu pompa tip REDA.

Se cere sa se aleaga pompa necesara si motorul electric corespunzator.

Schema de pompaj este prezentata in ANEXA 1

1
1> Se calculeaza inaltimea pe care se ridica lichidul in sonda:
kg
ρ 1 i ρ i ρ 981,8
am t a 3
m
m
g 9,806
2
s
5
P 10
d
P ρ g h REZULTA h d 934,8191 m
d am d ρ g
am

2> Se determina distanta de la suprafata pana la nivelul dinamic:


H H h 705,1809 m
d mp d

3> Se determina adancimea de fxare a pompei:


h 50 m
s
H H h 755,1809 m
p d s

4> Se determina inaltimea de ridicare:

P ρ g h ρ g H ρ g D ρ g H
ridicare am d am f am z am sep

P ρ g H
ridicare am ridicare

16
H H 12,0829 m
f 1000 p

5
P 10
sep
H 62,3213 m
sep ρ g
am

H H H D H 459,585 m
ridicare d f z sep

5> Se alege o pompa tip G-62E REDA din seria 540 cu urmatoarele caracteristici:

-Inaltimea de ridicare: 860 pe 100 etaje. rezulta 8,6 etaje


-Puterea: 58 CP
-Randament: 73

H
ridicare
nr 53,4401
etaje 8,6

2
Se alege o pompa tip G-62E REDA din seria 375 cu urmatoarele caracteristici:

-Puterea: 42,5 CP
-Tensiune: 616 V
-Intensitate: 51 A

Pentru aceleasi date ale sondei, sa se aleaga instalatia necesara in cazul


exploatarii sondei prin pompaj hidraulic avand in vedere o presiune in cazul
de pompare al fuidului motor titei.

1> Se alege o pompa KOBE tip A2 (doua pistoane) cu urmatoarele caracteristici:


3
-Debitul de fuid motor q 2,253 m
1
zi
3
m
-Debitul aspirat de pistonul pompei q 4,452
4 zi

2> Se calculeaza numarul de curse pe minut al agregatului de pompare:

-Randamentul pompei η 0,85


ph
3
m
Debitul de fuid ce urmeaza a f extras Q Q 312
4 l zi
Q
4
-Numarul de curse pe minut al agregatului de pompare n 82,4481
ph' η q
ph 4

n 83
ph
3> Se calculeaza debitul de fuid motor:

-Randamentul pompei η 0,9


ph2
n q 3
ph 1 m
-Debitul de fuid motor Q 207,7767
1 η zi
ph2

4> Se calculeaza debitul total de lichid extras zilnic din sonda

3
Q Q Q 519,7767 m
total 1 4
zi

5> Se calculeaza densitatea amestecului din spatiul inelar:


3
m
Q 1 i Q 96,72
-Debitul de titei in strat tstrat 4 zi

3
-Debitul de apa in strat Q i Q 215,28 m
astrat 4
zi

3
ρ Q ρ Q ρ Q
t 1 t tstrat a astrat kg
-Densitatea amestecului ρ 921,1191
amph Q 3
total m

6> Se calculeaza vascozitatea amestecului din spatiul inelar:

μ Q μ Q μ Q
t 1 t tstrat a astrat cP
μ 3,9291
amph Q
total

7> Se calculeaza viteza de curgere a amestecului din spatiul inelar:

Q
total m
v 0,2914
amph 2 2 s
π 3 3
D 10 d 10 86400
4 c e

8> Se calculeaza Reynolds pentru spatiul inelar:

3 3
ρ v D 10 d 10
amph amph c e
Re 7159,9036
ph 3
μ 10
amph

9> Se calculeaza coefcientul caderilor de presiune prin frecare:

1 E 21,25
1,14 2 log
λ 10 d 0,9
ph Re
ph

1 21,25
1,14 2 log 0,001
λ 10 0,9
ph Re
ph

1
λ 0,1883
ph 21,25
1,14 2 log 0,001
10 0,9
Re
ph

10> Se calculeaza caderea de presiune prin frecare in spatiul inelar:


2
λ H v ρ
ph mp amph amph 5
Δ 1,1524 10 Pa
Pfr,ph 3 3
2 D 10 d 10
c e

11> Se calculeaza valoarea lui P2 si P3 :


P 6 bar
cp
5 6
P ρ g H Δ P 10 7,5364 10 Pa
2 amph p Pfr,ph cp
6
P P 7,5364 10 Pa
3 2

4
12> Se calculeaza caderea de presiune in pompa hidraulica din nomograma:

-Procentul din numarul maxim de curse 91,95 %

-Vascozitatea dinamica a fuidului in strat


Q μ Q μ
tstrat t astrat a
μ 2,55 cP
fstrat Q
4

-Vascozitatea cinematica a fuidului in strat


3
μ 10
fstrat 6
ν 10 2,5973 cSt
fstrat ρ
am
Din nomograma rezulta:
Caderea de presiune in pompa hidraulica Δ 480 0,0703 33,744 bar
pfrp

13> Se calculeaza viteza fuidului motor in tevile de extractie:


Q
1
86400 m
w 0,7965
fmotor 2 s
3
d 10
i
π
4

14> Se calculeaza numarul Reynolds in tevile de extractie:

3
ρ w d 10
t fmotor i
Re 6831,6924
pht 3
μ 10
t

15> Se calculeaza coefcientul caderilor de presiune prin frecare:

1 E 21,25
1,14 2 log
λ 10 d 0,9
pht Re
pht

1 21,25
1,14 2 log 0,001
λ 10 0,9
pht Re
pht

1
λ 0,1894
pht 21,25
1,14 2 log 0,001
10 0,9
Re
pht

5
16> Se calculeaza caderea de presiune prin frecare in tevi:
2
λ H w ρ
pht mp fmotor t 6
Δ 1,3194 10 Pa
Pfr,pht 3
2 d 10
i

17> Se calculeaza valoarea lui P4:


5
P ρ g h 4,8138 10 Pa
4 am s

5 7
P P P P 2 Δ 10 ρ g H 1,1673 10 Pa
S 2 3 4 pfrp t mp

6
Pompajul hidraulic cu jet
La o sonda se cunosc urmatoarele date:

-Diametrul coloanei de exploatare D 7 inch D 7 25,4 177,8 mm


c c

-Intervalul perforat 2400 >> 2480 m


7
-Diametrul tevilor de extractie d 2 inch d 73 mm d 62 mm
t 8 e i
3
-Debitul estimat a f extras q 128 m
3
zi
-Presiunea dinamica P 120 bar
3

-Impuritati i 0,5
3
m N
-Ratia gaze-titei RGT 54
3
m

-Presiunea la capul de pompare P 8,5 bar


cp

-Temperatura la sonda t 43 °C
s
-Temperatura fuidului t 77 °C
f

-Vascozitatea dinamica a titeiului μ 1,64 cP


t

-Vascozitatea dinamica a apei μ 1 cP


a

-Presiunea de saturatie P 135 bar


sat
kg
-Densitatea titeiului ρ 820
t 3
m

-Adancimea de fxare a pompei H 2440 m


fp
m
-Acceleratia gravitationala g 9,806
2
s

Exploatarea se va face cu pompe hidraulice cu jet, fuidul motor find titeiul.


Sa se determine diamerul duzei, diametrul tubului de amestec, debitul de
fuid motor si presiunea la suprafata.

1> Deoarece calculul este iterativ se admite:


M 0,5
-Presiuena la suprafata P 280 bar
s
q 3
3 m
-Din relatia 3.2 rezulta debitul de fuid motor q 256
1 M zi

7
2> Preesiunea exercitata de fuidul motor la nivelul pompei:
q
1
86400 m
-Viteza de curgere v 0,0608
t 3 s
d 10
i
π
4
3
ρ v d 10
t t i
-Numarul Reynolds Re 1886,2808
3
μ 10
t
64
-Coefcientul de rezistenta hidraulica pentru curgerea laminara: λ 0,0339
Re

-Caderea de presiune datorata frecarilor in tevile de extractie

2
H v
fp t
Δ λ ρ 2026,9588 Pa
pfrt 3 t
2 d 10
i

-Presiunea exercitata de fuidul motor la nivelul pompei


5 7
P P 10 ρ g H Δ 4,7618 10 Pa
1 s t fp pfrt

3> Debitul de fuid refulat va f egal cu:


3
q q q 384 m
2 1 3
zi
3
m
Prin spatiul inelar curg 384 ,din care:
zi

3
-Debitul de titei Q q 1 i q 320 m
t 1 3
zi
3
-Debitul de apa Q i q 64 m
a 3
zi

4> Procentul de apa din spatiul inelar:


Q
a
i 0,1667
si q
2

5> Ratia de apa din linia de refulare:


Q 3
a m
R 0,2
a Q 3
t m

6> Ratia gaze-lichid din linia de refulare:

RGT 1 i q 3
si 3 m N
RGL 15
q q 3
1 3 m

8
7> Ratia gaze-titei din linia de refulare (spatiu inelar):

RGT 1 i q 3
si 3 m N
RGT 18
si Q 3
t m

8> Presiunea exercitata de coloana de fuid din spatiul intelar:


Avand in vedere ca in spatiul inelar avem o curgere bifazica, pentru a calcula
presiunea se va folosi o teorie de ascensiune a fuidelor bifazice prin tevile
de extractie. Aplicand teoria lui Hagedorn si Brawn rezulta o presiune in
spatiul inelar la nivelul pompei P 192 bar
2

9> Valoarea parametrului H, conform relatiei 3.33 este:


5
P P 10
2 3
H 0,2534
5
P P 10
1 2

10> Corespunzator valorii H 0,2534 ,din fgura 3.3. se determina valoarea lui N
A
pentru un raport j caruia sa-i corespunda un randament maxim. Se observa
R
A
t
din fgura ca randamentul maxim este de 0.25, iar pentru valoarea R 0,262
(curba c) respectiv R 210 (curba d) si ii corespunde unei valori N 1

Avand in vedere ca valoarea lui N rezultata in urma calculelor este diferita


de valoarea estimata M 0,5 calculele se repeta.

11> Debitul de fuid motor corespunzator lui N 1 va f egal cu:


q 3
3 m
q 128
1rec N zi

12> Preesiunea exercitata de fuidul motor la nivelul pompei:

q
1rec
86400 m
-Viteza de curgere v 0,0304
trec 3 s
d 10
i
π
4
3
ρ v d 10
t trec i
-Numarul Reynolds Re 943,1404
rec 3
μ 10
t
64
-Coefcientul de rezistenta hidraulica pentru curgerea laminara: λ 0,0679
rec Re
rec

9
-Caderea de presiune datorata frecarilor in tevile de extractie

2
H v
fp trec
Δ λ ρ 1013,4794 Pa
pfrt,rec rec 3 t
2 d 10
i

-Presiunea exercitata de fuidul motor la nivelul pompei


5 7
P P 10 ρ g H Δ 4,7619 10 Pa
1rec s t fp pfrt,rec

13> Debitul de fuid refulat va f egal cu:


3
q q q 256 m
2rec 1rec 3
zi
3
m
Prin spatiul inelar curg 256 ,din care:
zi
3
m
-Debitul de titei Q q 1 i q 192
trec 1rec 3 zi
3
m
-Debitul de apa Q i q 64
arec 3 zi

14> Ratia de apa din linia de refulare:


Q 3
arec m
R 0,3333
arec Q 3
trec m

15> Ratia gaze-lichid din linia de refulare:

RGT 1 i q 3
si 3 m N
RGL 22,5
rec q q 3
1rec 3 m

16> Ratia gaze-titei din linia de refulare (spatiu inelar):

RGT 1 i q 3
si 3 m N
RGT 30
sirec Q 3
trec m

17> Presiunea exercitata de coloana de fuid din spatiul intelar:


Avand in vedere ca in spatiul inelar avem o curgere bifazica, pentru a calcula
presiunea se va folosi o teorie de ascensiune a fuidelor bifazice prin tevile
de extractie. Aplicand teoria lui Hagedorn si Brawn rezulta o presiune in
spatiul inelar la nivelul pompei P 187 bar
2rec

10
18> Valoarea parametrului H, conform relatiei 3.33 este:
5
P P 10
2rec 3
H 0,2317
rec 5
P P 10
1rec 2rec

19> Corespunzator valorii H 0,2317 ,din fgura 3.3. se determina valoarea lui
rec
A
N pentru un raport j caruia sa-i corespunda un randament maxim. Se observa
R
A
t
din fgura ca randamentul maxim este de 0.256, iar pentru valoarea R 0,210
(curba d) si ii corespunde unei valori N 1,1
rec

Avand in vedere ca valoarea lui N rezultata in urma calculelor este diferita


cu putin de valoarea estimata M 0,5 se admite M 1,1
rec

20> Aria duzei:

k 0,05
j
q
1rec
86400 6 2 2
A 4,899 10 m =0.00759 inch
j 5
2 P P 10
1rec 3
ρ 1 k
t j

Din tabelul 3.1 se observa ca aceasta valoare se situeaza intre valoreile


corespunzatoare duzelor 4 si 5. 2
A 0,00905 inch
Pastrand presiunile si alegand duza mai mare, (duza5), cu j,ales

2
A 0,00000583906 m
j,ales

-Debitul de fuid motor

5
2 P P 10 3
1rec 3
q A 86400 152,5607 m
1fnal j,ales ρ 1 k zi
t j

21> Putereea la suprafata:

q
1fnal 5
P 10
86400 cp
P 20,0118 CP
75

11
22> Verifcarea fenomenului de cavitatie al pompelor cu jet

P
1 R 3
M 1 k 1,8
c R j I P P P
c 1rec 3 3

Deoarece M 1,8 este mai mare decat M 1 rezulta ca nu apare fenomenul de


c
cavitatie. Deci se poate folosii duza 5.
Daca se utilizeaza duza 4 rezulta si in acest caz M 1,8 si deci nici in acest
c
nu apare fenomenul de cavitatie.

12
Datele sondei:
-Numarul de la condica n 8
-Adancimea de fxare a pompei H 1000 50 n 1400 m
fp
-Submergenta pompei h 100 m
d
3
-Debitul de lichid q 15 30 n 255 m
l
zi
-Presiunea la capul de pompare P 6 bar
cp

kg
-Densitatea titeiului ρ 850
t 3
m

-Vascozitatea dinamica a titeiului μ 5 cP


t
7
-Diametrul tevilor de extractie d 2 inch d 73 mm d 62 mm
t 8 e i
m
-Acceleratia gravitationala g 9,806
2
s

Exploatarea se face cu pompe elicoidale. Sa se aleaga instalatia corespunzatoare


si sa se efectueze calculul de verifcare la rezistenta.

-Adancimea la nivelul dinamic H H h 1300 m


d fp d
5
P 10
cp
-Adancimea la capul de pompare H 71,9847 m
cp ρ g
t
q
l
86400
-Viteza de curgere prin tevi v 0,9776 m
t 2 s
3
d 10
i
π
4
3
ρ v d 10
t t i
-Numarul Reynolds Re 10303,7138
3
μ 10
t

-Factorul de rezistenta hidraulica longitudinal pentru curgere turbulenta

0,3164
λ 0,0314
0,25
Re
2
H v
fp t 5
-Caderea de presiune datorata frecarilor Δ λ ρ 2,8802 10 Pa
pfr 3 t
2 d 10
i
Δ
pfr
-Inaltimea H 34,5548 m
frt ρ g
t
-Adancimea de ridicare H H H H 1406,5396 m
ridic d frt cp

13
-Se vor folosi pompe de tip KUDU
Avand in vedere debitul de lochid si inaltimea de ridicare, din tabel se alege
pompa 300 TP 1800 cu urmatoarele caracteristici:
Turatia 460 rpm
Putere 90 CP
Lungime rotor 9.250 m
Lungime stator 8.730 m
Numar de etaje 30
Prajini 1 1/8 inch
2
-Aria tevi A 30,19 cm
t

Diametru d 28 mm
p
2
Sectiune a 6,15 cm
p
4
-Greutatea coloanei de fuid din tevi P A a 10 H ρ g 28052,6126 kg
t p fp t

-Greutate unitara q 5,25 kg f


p

-Lungime garnitura prajini L H 1400 m


p fp

-Greutatea garniturii de prajini in aer P L q 7350 kg


p p p

Se calculeaza factorul de fotabilitate:


kg
-Greutatea specifca otel ρ 7850
o 3
m
ρ
t
-Factorul de fotabilitate b 1 0,8917
ρ
o

Se calculeaza efortul unitar de tractiune


d b P
p p
σ 1070,2667
t a
p

Se calculeaza momentul de torsiune


9550 90
M 0,736 1375,2 W
t 460

Se calculeaza momentul de rezistenta polar

3
3
π d 10
p 6
W 4,3103 10
p 16

14
Se calculeaza efortul unitar tangential

M
t 8
τ 3,1905 10
t W
p

Se calculeaza efortul unitar echivalent

1 2 2 8
σ σ σ 4 τ 3,1905 10
ech 2 t t t

2 2 8
σ 0,35 σ 0,65 σ 4 τ 4,1477 10
ech2 t t t

15

S-ar putea să vă placă și