Sunteți pe pagina 1din 4

Regimul de irigare la plantele furajere

Lucerna

Lucerna este o mare consumatoare de apă datorită coeficientului de transpiraţie ridicat


(un ha de lucernă expune o suprafaţă de transpiraţie de 80ha), suprafaţă mare foliară expusă
transpiraţiei şi datorită conţinutului mare de substanţă vegetală.
În anul I de vegetaţie sistemul radicular este slab dezvoltat, puţin rezistent la secetă,este
foarte sensibil la excesul de umiditatede aceea prin tehnica de udare folosită trebuie evitat
fenomenul de băltire.
De la desprimăvărare până la prima coasă precum şi în intervalul dintre doua coase,
lucerna parcurge mai multe perioade de vegetaţie: otăvirea, creşterea intensă a tulpinii,
îmbobocirea, înfloritul şi legatul,formarea păstăilor şi seminţelor,maturizarea seminţelor.
Pentru coasa de masă verde pâna la îmbobocit când conţinutul de proteină este maxim,
prima udare nu se aplică imediat după recoltare ci la un interval de 5-6 zile pentru ca să nu fie
sufocat coleptilul şi să împiedice formarea de noi lăstari.
Pentru coasa producerii de sămânţă coasa a II a udarea se aplică atunci când se
pregăteşte de înflorit.
Udarea a II a se aplică la un interval de 14-15 zile de la prima udare.
Prin culoarea frunzelor se stabileşte necesitatea aplicării udării în sensul că o culoare
verde închis indica lipsa de apă, respectiv necesitatea aplicării udării.O culoare verde deschis
arată că plantele au apă suficientă.
Lucerna este o plantă care răspunde cel mai bine la aplicarea irigaţiei mărindu-şi
producţia de 1,4-1,7 ori, iar în anii 2-3-4 de 1,3-3,7 ori.
Lucerna irigată se recoltează după principiul “luna şi coasa”ceea ce înseamnă 700 kg
masa verde/zi x 30 x 6 coase = 126.000 kg masă verde /ha.
În anul I grosimea stratului de sol este de 0,75 m în zona pădurii de câmpie şi silvostepă
şi 1m în stepă.În anii următori grosimea stratului de sol este de 1m în zona pădurii de câmpie şi
silvostepă şi 1,25 m în stepă.
Norma de udare în anul I în stepă este de 800 m3/ha şi 600 m3/ha şi silvostepă şi în zona
pădurii de câmpie.
În anii următori norma de udare în stepă este de 1000m3/ha şi 900m3/ha şi silvostepă şi
în zona pădurii de câmpie.
Schema udărilor din perioada de vegetaţie
IV- V - VI – VII – VIII - IX în stepă si silvostepa
0 - 0(1) - 1- 2 - 1(2) - (1)
IV- V - VI – VII – VIII - IX în zona pădurii de câmpie
0 - 0 - 1- 1- 1 - 0 (1)
Udările de aprovizionare sunt necesare în toţi anii în stepă,şi silvostepă mai puţin în
zona pădurilor de câmpie.
În ultimul timp se seamănă toamna(15august-15 septembrie), dar această tehnologie se
poate folosi numai acolo unde sunt posibilităţi certe pentru irigaţie.
Tehnologia este următoarea-după recoltarea orzului de toamnă sau grâu se aplică o
udare de umectare ce favorizează creşterea samulastrei şi se poate efectua în condiţii optime
arătura.
După efectuarea arăturii şi pregătirea patului germinativ se seamănă şi se aplică o udare
de răsărire, în toamnele secetoase udarea de răsărire se repetă.
Norma udării de umectare este de 500-400m3/ha, iar norma de răsărire de 250-
300m3/ha.
Subasigurarea cu apă la lucernă este posibilă prin diminuarea normei de udare în anul I
de cultură deoarece sistemul radicular este slab dezvoltat.
Pentru lucerna din anul II-III, pot fi diminuate cu 15-20% udările din lunile mai,iunie şi
septembrie.
Tehnica de udare recomandată este aspersiunea dar cu intensitate mica a ploii pentru
udările de răsărire pentru a prevenii formarea crustei.
Se pot folosi instalaţiile : IAP-450; IATF; IATL; IIA şi IIAM.
Când se foloseşte udarea pe fâşii sau scurgere la suprafaţă, terenul trebuie să fie foarte
bine nivelat pentru a prevenii fenomenul de băltire.
Trifoiul roşu

Trifoiul roşu valorifică mai eficient apa dcât lucerna, dar având o înrădăcinare mai
puţin profundă se încadrează în grupa plantelor pretenţioase faţă de umiditate.
Deşii este o plantă specific zonelor colinare,umede,cercetările au scos în evidenţă o
comportare buna a trifoiului şi în zonele irigate din sudul ţării mai ales pe solurile brun-roşcate şi
pe cernoziomurile cu structură degradată.
În regim irigat,semănatul se recomandă la sfârşitul verii (10-25august),după care se
aplică o udare de răsărire cu o normă de 350-400m3/ha ( în toamnele secetoase se repetă udarea
după 8-9 zile).
Norma de udare este de 600-650m3/ha. Cernoziom,500+- pe brun roscat aplicate la
intervale de 20 zile in lunile mai si septembrie ,15-18 zile in luna iunie si 10-15 zile in iulie si
august.
Schema udărilor din perioada de vegetaţie
IV- V - VI – VII – VIII - IX
0 -1 - 2 - 2 - 2 - 1
Tehnica de udare recomandată este aspersiunea se poate folosi instalaţia : IAP-
450;IATL;IATF

Porumbul pentru siloz

În condiţii de irigare porumbul poate fi cultivat atât în ogor propriu-cultură principală


cât şi ca o cultură succesivă,urmând după raigras sau după orzul de toamnă,iar în stepă după
grâu.
În ogor propriu producţia de masă verde este de 90-100t/ha masă verde,iar în cultura
succesivă producţia este 80-90% din producţia obţinută în ogor propriu.
Foarte important este asigurarea umidităţii optime în intervalul cuprins cu 20 zile înainte
de mătăsit şi până la 10-15 zile după ofilirea mătăsii,în caz contrar foarte multe plante rămân
sterile ceea ce determină scăderea important a producţiei şi a valorii nutritive a furajului.
Udările se aplică în momentul ajungerii umidităţii la valoarea plafonului minim de
udare.
Norma de udare la cultura de porumb pentru siloz este de 700-750m3/ha în functie de
zona pedoclimatică, calculată pe grosimea stratului activ de sol (H) -1m în Dobrogea şi
Bărăganul de N şi 0,75m în restul zonelor.
Schema udărilor din perioada de vegetaţie
IV- V - VI – VII – VIII – IX în stepă şi silvostepă
0 – 0 - 1(2) - 2(3) – 1(0) - 0
Subasigurarea culturii de porumb pentru siloz nu este posibilă .
Tehnica de udare recomandată este aspersiunea se poate folosi instalaţia: IAP-450; IATL;
IATF precum şi IIA şi IIAM.

S-ar putea să vă placă și