PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Limba şi literatura română

Unitatea de învăţare: Poezia epică
Tema: ,,Iepurele, ogarul şi copoiul” de Grigore Alexandrescu
Nr. de ore: 3
Clasa: a X-a
Profesor: Mărgulescu Marcela-Carmen
Colegiul Tehnic ,,General Gheorghe Magheru”

Obiective operaţionale:
La sfarşitul activităţii, elevii vor fi capabili să:
Cognitive:
-să prezinte particularităţile fabulei;
-să identifice elementele de compoziţie şi de limbaj specifice textului poetic de
tip epic;
-să caracterizeze personajele ;
-să compare imaginea întâlnită în fabulă cu imagini întâlnite în alte opere ;
-să ilustreze comportamentul personajelor pe baza unor fragmente selectate din
text;
-să aplice conceptele operaţionale pe text;
-să explice titlul poeziei.
Afective:
-să fie dispuşi să recepteze informaţiile noi
-să interiorizeze noile informaţii în sistemul propriu de valori estetice şi sociale;
-să poată utiliza informaţiile în caracterizarea personajelor;
-să condamne ideea de nedreptate.
Resurse educaţionale :
a) Textul literar,,Iepurele, ogarul şi copoiul” de Grigore Alexandrescu
b) Capacităţile receptive ale elevilor clasei a X-a
c) Timp la dispoziţie:150 minute
d) Sala de limba şi literatura romană
Strategia didactică:
a)Metode şi procedee:conversaţia euristică, dezbaterea, studiul de caz,
învăţarea prin descoperire, problematizarea
b)Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, îmbinată cu
activitate pe grupe
c)Mijloace de învăţămant: Limba şi literatura romană, manual pentru clasa a X-
a. Editura Art, fişe cu extrase din opera comentată şi din bibliografia critică
d) Material bibliografic:Ion Rotaru,O istorie a literaturii romane, vol. II
 E.Tătaru, I. Tătaru, Modalităţi de analiză a textului
literar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
G. Călinescu, Gr. M. Alexandrescu, Bucureşti, Editura
pentru Literatură, 1962

Paul Cornea, De la Alexandrescu la Eminescu.Aspecte.

Figuri.Idei.Bucureşti,Editura pentu Literatură,1966
Fabula în literatura romană, Anthologie, prefaţă,
note, glosar de Georgeta Loghin, Iaşi, Editura Junimea, 1976

Scenariul desfăşurării lecţiei :

-Se citesc fragmente din fabulele,,Cainele şi căţelul ”, ,,Boul şi viţelul ’’, cerandu-
li-se elevilor să recunoască cui aparţin versurile şi ce se prezintă prin intermediul acestora
.
-Sunt enunţate obiectivele.
-Dirijarea învăţării.
Profesorul le cere elevilor să precizeze principalele particularităţi de construcţie a
fabulei şi să prezinte principalele idei care se desprind din text.
Este o poezie ce se încadrează în genul epic. Este scrisă în versuri sau în proză,
satirizându-se anumite forme de comportament sau trăsături caracterologice.
Fabula este alcătuită din două părţi : o naraţiune alegorică şi o morală. În mod
atipic, ,,Iepurele, ogarul şi copoiul” începe cu o învăţătură care conţine morala fabulei.
Apoi, autorul prezintă falsul ,,conflict de interese” dintre ogar şi copoi, pe de o parte, şi
iepure, pe de altă parte. Toţi au aceeaşi calitate dominantă: iuţeala deplasării. Iepurele
fuge doar pentru a-şi salva pielea. Goana iepurelui trezeşte reacţia violentă a ogarului
care depune plângere către preşedintele senatului câinesc, nimeni altul decât copoiul.
Deznodământul este inevitabil şi definitiv, cel mai slab fiind exterminat.
Este o fabulă cu temă politică, în care ,,procesul” intentat iepurelui nu este decât o
înscenare pusă la cale de un cuplu solidar în interese: ogarul şi copoiul.
Elevii observă că în toate fabulele sunt reprezentate, prin intermediul animalelor,
trăsături de caracter ale individului: parvenitismul, demagogia, şiretenia, nedreptatea,
lăcomia, cruzimea, laşitatea.
Obţinerea performanţelor:
Li se cere elevilor să faca legături cu alte opere în care este evidenţiată ideea de
dreptate.
Evaluarea performanţelor:
Identificaţi cel puţin trei trăsături pentru a demonstra că textul analizat e o fabulă.
Sunt apreciate răspunsurile elevilor şi sunt notate.
Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Tema pentru acasă:
Apelând la alegorie şi personificare, construiţi o fabulă în care să respectaţi
structura acesteia.