COMPLICAȚIILE DIABETULUI ZAHARAT

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
 Complicaţiile DZ
A. COMPLICAŢIILE ACUTE:
1. Coma hiperglicemică 3. Coma lactică
2. Coma hiperosmolară 4. Coma hipoglicemică
B. COMPLICAŢIILE CRONICE:

1. Microvasculare 2. Macrovasculare
- Nefropatii -Boala arteriilor coronariene
- Retinopatii -Boli cerebrovasculare
- Neuropatii -Boli arteriilor periferice
 Complicațiile acute ale DZ

1.Coma hiperglicemică,
cetoacidozică
2.Coma hiperosmolară
3.Coma lactică, lactacidozică
4.Coma hipoglicemică.
 Diagnosticul comei hiperglicemice,
cetoacidozică

• Hiperglicemie >14 mmol/l;

• Cetoză: nivelul corpilor cetonici în sânge

> 5 mmol/l.

• Acidoză metabolică: scăderea pH-ului și

a bicarbonatului seric.
 Diagnostic de laborator al comei diabetice
hiperosmolare

a) glicemie 33,3 mmol/L;

b) osmolaritate a serului 350 mOsm/L;
c) bicarbonat seric >15 mmol/L;
d) pH >7,30;
e) cetonurie absentă;
f) deprimare moderată sau severă a conştienţei (comă
clinică).
 Diagnostic de laborator al comei
lactice, lactacidozice

• Criteriile de diagnostic sunt:

• pH arterial < 7,1;
• Creșterea marcată a deficitului de baze: -BE;
• Lactatul seric crescut peste > 5 mmol/l (normal: 0,7-1,2
mmol/L);
• Raportul acid lactic/acid piruvic este crescut;
• Hiperglicemie moderată;
• Corpi cetonici moderat crescuți;
• Concentrații crescute ale ureei și creatininei serice.
 4.Coma hipoglicemică
• Hipoglicemia reprezintă cel mai frecvent şi cel
mai grav efect advers, uneori mortal al
tratamentului cu insulină. Ea se defineşte prin
glicemii mai mici de 3,5 mmol/L.
• Este important ca hipoglicemiile
postinsulinice să fie cât mai rare, fiindcă
fiecare episod determină deteriorarea unui
număr de neuroni în plus.
• În comă glicemia < 2,2 mmol/l.
 COMPLICAŢIILE CRONICE ALE DZ

1.COMPLICAŢIILE MICROVASCULARE
• Retinopatia diabetică
• Nefropatia diabetică
2.COMPLICAŢII MACROVASCULARE
• Boala coronariană
• Boala vasculară cerebrală
• Boala vasculară periferică
3. HTA
4. NEUROPATIA DIABETICĂ
5. PICIOR DIABETIC
6. INFECŢII RECURENTE
PICIORUL DIABETIC
PICIORUL DIABETIC
 Retinopatia diabetica

Pittu, Vishnu & Avanapu, Srinivasa Rao & Sharma, Jvc. (2013). “Diabetic Retinopathy - Can Lead to Complete
Blindness”.. International Journal of Science Inventions Today. 2. 254-265..
Cardiopatie ischemică
Boala vasculară cerebrală
NEFROPATIA DIABETICĂ
 Diagnosticul stadiilor precoce ale bolii renale cronice (BRC)
se bazeaza pe determinarea:

• Ratei filtrării glomerulare raportată la suprafașa corporală

(1,73 m2).
• Microalbuminuriei (două valori pozitive din 3 determinări
efectuate într-un interval de 6 săptămâni):
• Microalbuminuria - valori între 20 și 200 μg/min sau între
30 -300 mg/24 ore
• Macroabuminuria - valori ce depășesc 200 μg/min sau
300 mg/24 ore.
Determinarea raportului urinar dintre albumină și creatinină
(RAC), care necesită a fi repetat de 3 ori în 3 zile diferite.
În 2006, ADA şi EASD au
elaborat primul Consens
Internaţional privind
managementul
hiperglicemiei.
 ŢINTELE HBA1C PENTRU CONTROLUL
GLICEMIC
Normal Controlat Necontrolat

Europa ≤ 6.5% Europa > 6.5%

HbA1c < 6%
USA ≤ 7% USA > 7%

• Nivelele HbA1c ar trebui să fie cât mai aproape posibil de cele

normale
• Nivelul ţintă minimal: < 7%

• Nivelele-ţintă ale HbA1c sunt <6.5% în Europa şi < 7% în USA1,2

1. International Diabetes Federation. Diabet Med 1999;16:716–30
2. American Diabetes Association. Diabetes Care 2005;28(Suppl 1):S4–36
 NIVELELE HBA1c LA CARE
SE INIŢIAZĂ ORI SE MODIFICĂ TRATAMENTUL
Normal Controlat Necontrolat

< 6% <7.0% ≥ 7%

Se iniţiază ori
modifică tratamentul
la nivele HbA1c ≥ 7%

Nathan DM, et al. Diabetologia 2006;49:1711–21

ALEGEREA AGENTULUI TERAPEUTIC

Normal Diabet necontrolat

HbA1c < 6% < 7.5% > 8.5%

SE ADAUGĂ UN AGENT SE ADAUGĂ UN AGENT

cu potenţial mai redus de cu efect mai puternic de
scădere a glicemiei ori cu scădere a glicemiei sau se
debut mai lent al acţiunii iniţiază terapia combinată

Nathan DM, et al. Diabetologia 2006;49:1711–21

Cum poți preveni DZ? Dieta
mediteraniană
Cum poți preveni DZ? SURSE DE ANTIOXIDANȚI !!!