1.

Două libertăți cetățenești menționate în text:

Libertatea conștiinței (Art. 5)

Libertatea presei (Art. 5)

2.Informația care se referă la teritoriul României: "Teritoriul României este

nealineabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în
virtutea unei legi" (Art. 2).

3.Asemănare între Constituția din 1866 și cea din 1923:

Asemanare: Ambele Constituții subliniază importanța libertăților individuale și a
respectului pentru drepturile cetățenilor.

Deosebire: O deosebire majoră constă în natura și structura politică a statului,

având în vedere că în 1866, România era o monarhie constituțională restrânsă, în
timp ce în 1923, după Primul Război Mondial, România devenise o monarhie
constituțională mai extinsă și incluzivă, reflectând și schimbările sociale și
politice survenite.

4.Element de continuitate între Constituția din 1866 și cea din 1923:

Un element de continuitate ar putea fi menținerea importanței acordate drepturilor
și libertăților cetățenești, care au continuat să fie recunoscute și protejate în
ambele constituții.

5.Contextul politic în care a fost adoptată Constituția din 1866:

Constituția din 1866 a fost adoptată în contextul formării statului modern
românesc, fiind o perioadă de reforme și modernizare a Principatelor Unite Române
sub domnia lui Carol I, care a avut ca obiectiv principal consolidarea și
organizarea instituțiilor statului.

6.Punct de vedere cu privire la sistemul de vot în 1866:

În 1866, sistemul de vot era restrâns și privilegia o elită restrânsă, acordându-le
drepturi politice unui număr limitat de cetățeni (de obicei bărbați și proprietari
de avere).

7.Regele în timpul căruia a fost adoptată Constituția din 1866:

Regele în timpul căruia a fost adoptată Constituția din 1866 a fost Carol I al
României.

8.Patru atribuții ale puterii executive în Constituția din 1866:

Conducerea armatei
Reprezentarea externă a țării
Promulgarea legilor
Asigurarea executării legilor