Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE
CERTIFICARE
A CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL
NIVEL 4 DE CALIFICARE
ÎNDRUMATOR:
PROF. COSMA SORINA MARIA
ABSOLVENT:
CLASA a XII-a E
CRAIOVA
-2024-
TEMA:
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
A ÎNTREPRINDERII
CUPRINS
ARGUMENT ......................................................................................................................... 2
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 24
ARGUMENT
Fig.1
Structura organizatorică se poate exprima şi sub formă grafică, ilustrarea grafică fiind
prezentată prin organigramă.
2
1.2 Structura funcţională
FIŞA POSTULUI
Descrierea postului
1.Denumirea postului
2.Compartiment
3.Nivel ierarhic
4.Ponderea ierarhică
5.Relaţii organizatorice
6. Obiective individuale
7. Autonomia
8. Sarcini
9. Competenţe
10. Responsabilităţi
Cerinţele postului
3
11. Competenţa profesională
11.1. Pregătire
11.2. Experienţă
12. Cunostinţe profesionale
13.Calităţi şi aptitudini manageriale
14.Cerinţe specifice
Data:......................
Semnătura managerului general,
Modificări:....................................................................................................................Data:.......
...............
Am luat la cunoştinţă,
4
După modul de participare la realizarea obiectivelor, compartimentele sunt:
operaţionale – contribuie direct la realizarea obiectivelor derivate şi generale
ale întreprinderii (secţiile de producţie, depozitele, atelierele de service);
funcţionale–participă la fundamentarea strategiilor şi politicii globale a
întreprinderii (diviziile, serviciile).
După natura atribuţiilor, a volumului acestora şi a nivelului de delegare a autorităţii
unei activităţi, se pot distinge:
compartimentul de bază;
compartimentul de ansamblu.
5
nivelul de pregătire şi capacitate organizatorică a conducătorului şi
subordonaţilor;
dispersia teritorială a posturilor subordonate unui conducător;
6
Atelierul de producţie reuneşte mai multe locuri de muncă, care fie execută aceeaşi
operaţie tehnologică, fie efectuează un ciclu de operaţii tehnologice necesare obţinerii unei
piese sau unui produs.
Locul de muncă reprezintăo anumită suprafaţă de producţie, dotată cu mijloace de
muncă şi organizate pentru realizarea unei operaţii sau a unei lucrări de către un muncitor sau
un grup de muncitori.
7
volumul producţiei executate pe fiecare poziţie din nomenclatură;
gradul de specializare a întreprinderii, secţiilor şi locurilor de muncă;
modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un
loc de muncă la altul.
8
locurile de mucă sunt amplasate după diferite criterii în funcţie de mărimea
seriilor de fabricaţie.Astfel, pentru seriile mari de fabricaţie locurile de muncă sunt amplasate
după criteriul liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricaţie după criteriul grupelor
omogene de maşini.
9
Complexitatea unei structuri nu influenţează eficacitatea acesteia.O structură simplă a
unei întreprinderi mici poate fi la fel de bună ca o structură complexă a unei întreprinderi
mari.
Societăţicomerciale:
1. soc. de persoane,
organizate sub formă de:-societăţi în nume colectiv(SNC);
După forma juridică -societăţi în comandită simplă(SCS);
de organizare 2.soc. de capital,
care se pot organiza în:-societăţi în comandită pe acţiuni(SCA);
-societăţi pe acţiuni(SA);
-societăţi cu răspundere limitată(SRL);
Regii autonome.
întreprinderi industriale;
După ramura în care întreprinderi agricole;
funcţionează întreprinderi de construcţii ;
întreprinderi de transporturi;
întreprinderi de comerţ;
întreprinderi de servicii;
întreprinderi mici;
Dupămărime întreprinderi mijlocii;
întreprinderi mari.
10
întreprinderi care depind de aprovizionarea cu materii prime
Dupa apropierea de sursele (energie, materii prime agricole);
de aprovizionare şi/sau întreprinderi care depind de pieţele de desfacere cu materii
de pieţele de desfacere prime(exploatări miniere, şantiere navale etc.);
întreprinderi dependente de un anumit loc(care produc
produseagricole perisabile etc).
Nivele de calificare:
11
Nivelul 1 :Muncitor – activitate caracterizată prin rutină şi sarcini de lucru previzibile .
Nivelul 2 : Muncitor calificat – sarcini de lucru nerutiniere, responsabilitate şi muncă în
echipă.
Nivelul 3 : Tehnician – sarcini de lucru diverse şi complexe care exclud rutina şi uneori
munca în echipă.
Nivelul 4 : Grad semnificativ de responsabilitate, cu sarcini de lucru diverse şi complexe.
Nivelul5 : Responsabilitate personală ridicatăşi decizii independente, alături de sarcini
privind coordonarea activităţii personalului şi alocarea de resurse în activităţi de analiză,
diagnosticare, proiectare, planificare, execuţie şi control.
12
2.5 Strategii de dezvoltare
13
Etapele procesului de analiză şi proiectare a structurii organizatorice a unei
întreprinderi:
analiza obiectivelor întreprinderii;
definirea activităţilor necesare şi stabilirea conţinutului lor;
proiectarea compartimentelor, gruparea lor şi stabilirea relaţiilor dintre ele;
proiectarea propriu-zisă a structurii organizatorice;
evaluarea atât a funcţionalităţii, cât şi a laturii constructive a întreprinderii.
Structura organizatorică nu este dată pentru totdeauna. Sub impactul schimbărilor
contemporane, se produc modificări importante în conţinutul structurii organizatorice şi se
accelerează considerabil ritmul reorganizărilor structurale.
14
numărul nivelurilor ierarhice organigramele piramidale pot fi înalte sau aplatizate.Acest tip
de organigramăeste sugestivă şi uşor de construit.
Organigramele ordonate de la stânga la dreapta se caracterizează prin ordonarea
nivelurilor ierarhice de la stânga la dreapta, marcând sensul delegării de autoritate.Deşi nu
sunt utilizate frecvent, aceste tipuri au avantajul că respectă sensul normal de scriere, sunt
mai simple si mai compacte.
Organigramele rabatate reprezintă o combinaţie între organigrama piramidală şi cele
ordonate de la stânga la dreapta şi se obţin prin rabatarea unor linii.
La organigramele circularescara ierarhică este radială, iar elementele structurale se
reprezintă pe diferite cercuri concentrice care constituie nivelurile ierarhice.Cadrele de
conducere de vârf sunt in cercul din mijloc.
morfologic;
specializarea activităţilor şi divizarea pe compartimente;
modul de exercitare a autorităţii în interiorul organizaţiei;
capacitatea de adaptare a organizaţiei la mediu;
gradul de structurare a activităţilor şi de concentrare a autorităţii;
influenţa predominantă exercitată de anumite părti ale structurii.
15
fiecare personă este subordonată unui singur şef.
16
Principalul avantaj al acestui tip de structură îl constituie coordonarea unitară şi
controlul complet asupra întregii organizaţii, iar dezavantajul principal este generat de
caracterul secvenţial dintre activităţi, de rupturile relative dintre funcţiuni.
2. Structura carismatică
17
funcţiile şi posturile sunt ordonate într-o ierarhie strictă, în care fiecare nivel
ierarhic subordonează, succesiv şi integral, pe cele inferioare;
selecţia şi promovarea se realizează în funcţie de vârstă şi vechime şi nu de
eficienţa individuală;
în timp devine ineficientă, deoarece acceptă cu greu schimbările, având cea mai
mare tendinţă spre rigidizare.
18
linia de mijloc, care corespunde managementului mediu situat între vârful
strategic şi nucleul operator;
personalul de suport, prin care se urmăreşte menţinerea controlului organizaţiei
asupra influenţelor exercitate de mediul intern şi extern al acesteia.
19
“densitatea” relaţiilor ierarhice;sunt concretizate în dispoziţii, ordine transmise descendent,
precum şi rapoarte transmise ascendent.Ele precizează subordonările şi responsabilităţile.
EXEMPLU:Relaţie ierarhică se stabileşte între managerul de nivel superior şi
compartimentele funcţionale.
20
3. Relaţiile de controlapar şi funcţionează între compartimentele specializate de
control(CFI, CTC) şi celelalte compartimente ale structurii.
4. Relatiile de reprezentarese stabilesc între managerii de nivel superior sau
reprezentanţii autorizaţi ai organizaţiei şi reprezentanţii altor organizaţii.
Studiu de caz
privid structura organizatorica a SC.OMV
PETROM S.A BUCURESTI
Petrom este cea mai importantă companie petrolieră din România, cu activităţi de
explorare şi producţie, rafinare şi petrochimie şi marketing având rezerve estimate de circa 1
mld barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 mil. de tone şi 550 de
benzinării.
Anul 2005 a marcat o nouă era pentru Petrom, după privatizarea din 23 iulie 2004,
când compania a devenit o parte a grupului OMV Austria, care a achiziţionat 51% din
acţiunile PETROM , formând cel mai mare grup integrat de petrol şi gaze din Europa
Centrală.
Petrom este compania care contribuie cel mai mult la bugetul statului: aproximativ 45% din
EBITDA este distribuit instituţiilor statului sub formă de taxe, contribuţii şi dividend.
Societatea OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI este persoană juridică română, având
forma juridică de societate comercială pe acţiuni.
Petrom, cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din
sud estul Europei, desfăşoară activităţi de explorarea zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi gaze
naturale, rafinare şi petrochimie precum şi comercializare de carburanţi şi produse
complemetare si, deasemenea, are activitati in Kazahstan.
Organizare și funcţionare
Consiliul de Supraveghere este format din nouă membri reprezentanți ai acționarilor.
Aceștia sunt numiți de către acționari în cadrul Adunării Generale a Acționarilor.
21
Consiliul de Supraveghere numește Directoratul și supraveghează activitatea de
business a managementului. Directoratul este responsabil de derularea activităților
companiei. Este cel care reprezintă și conduce compania.
Funcționarea Consiliului de Supraveghere:
Documentația scrisă trebuie să fie trimisă cu cel puțin o săptămână înainte de ședință
Explorare şi producţie:
Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei.
Rafinare:
Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin cele două rafinării: Petrobrazi şi Arpechim, ce au
o capacitate totală de rafinare de 8 mil. tone/an.
Petrom a renunţat la activităţile secundare (produsele chimice şi petrochimice) dat fiind
mediul economic nefavorabil şi randamentul scăzut al acestor activităţi, şi a decis transferul
activelor, la sfârşitul anului 2009, aferente activităţii de petrochimie din cadrul Arpechim,
companiei Oltchim.
Misiune, obiective, strategii la SC.OMV PETROM.S.A.
Petrom şi-a propus obiective ambiţioase pentru a asigura un nivel constant al
producţiei de ţiţei şi gaze în România. Astfel, până în anul 2015, Petrom va stabiliza
producţia zilnică la 210.000 bep şi va ajunge la o rată de înlocuire a rezervelor de 70%.
Structura organizatorică a S.C. OMV PETROM S.A.
Pentru personalul de la nivelul managementului de top, atribuţiile şi responsabilităţile
acestuia sunt descrise în Statutul societăţii care cuprinde o serie de prevederi referitoare la
organe de conducere precum:
Adunarea Generală a Acţionarilor
Consiliul de Administraţie
Comitetul Executiv
Directorul general al "SC OMV PETROM S.A" Bucureşti
22
23
BIBLIOGRAFIE
MEGHIŞAN G.
ED.ECONOMICA,BUCURESTI 2000
4.MANOLESCU A. „APLICAŢII”
MARIN I.
ED.ECONOMICA,BUCURESTI 1998
24