C Responsabil Bancea Melina

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
PROF. ÎNV. PREŞC. CARMEN DUNCA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1 VIŞEU DE SUS
GRUPA: mică
TEMA DE STUDIU: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Iepuraşul va veni, ouă roşii vom ciocni!”
TEMA ACTIVITĂȚII: ”Pregătim surprize pentru Iepuraş”
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrată
ALA 1 + ADE (DŞ - Activitate matematică- joc didactic) + ALA2
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
FORME DE ORGANIZARE: individual, frontal, pe grupuri
FORME DE EVALUARE: orală - frontală, individuală,
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Consolidarea cunoştinţelor, deprinderilor intelectuale prematematice în intervalul 1-3 şi a
abilităţilor plastice;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Să opereze conştient cu cifre pentru a număra corect în limitele 1-3;
Să raporteze cifra la numărul de obiecte din mulţime și invers în cadrul probelor din
joc;
Să recunoască cele 3 culori cu care vor picta (roşu, albastru, galben);
Să aranjeze masa festiv selectând elementele cu aceeaşi cifră;
Să construiască coşuleţe pentru ouă, respectând modelul dat, câte unul din fiecare
culoare;
Să aplice corect regulile de joc;
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
ADE (DŞ): Activitate matematică: Roata ouălor de Paşte!- joc didactic
ALA: Activităţi liber alese pe centre:
ARTĂ: Ouă de Paște – pictură
JOC DE ROL: Pregătim masa de Paşte!
CONSTRUCŢII: Coşuleţe pentru ouă de Paşte!
ALA2: Activităţi liber alese - program recreativ:
 Găseşte ouăle! - joc distractiv
 Cântecul lui Yuppi- joc de mişcare
 Iepuraşu-n iarbă- joc distractiv
TRANZIȚII:
 Dacă vesel se trăieşte
 Bat din palme
 Trenuleţul
 1-2, 1-2 mergem toți în pas vioi!
REGULILE JOCULUI DIDACTIC:
Jocul va consta în invârtirea roţii de către copiii aleşi cu ajutorul baghetei magice şi aflarea
răspunsului la sarcina dată, acolo unde se opreşte săgeata. La numirea unui copil, acesta va soluționa
sarcina cerută de probă, verbalizând rezultatul.
După rezolvarea celor 3 probe, la complicarea jocului, copiii vor aşeza în coşuleţele construite de
ei atâtea ouă colorate câte le indică cifra. Ouăle pictate la centrul Artă vor fi aşezate în coşuleţele de
aceeaşi culoare realizate la centrul Construcţii.
SARCINA JOCULUI DIDACTIC:
Câte un copil numit de Iepuraş cu bagheta lui magică va învârti roata şi va rezolva sarcina dată:
 Recunoaşterea culorii ouălor;
 Numărarea ouălor din imagine;
 Numărarea şi asocierea cifrei corespunzătoare numărului de obiecte dintr-o mulţime (1-
3);
 Aşezarea în coşuleţe a tot atâtea ouă cât iţi arată cifra, respectând şi criteriul culorii.
ELEMENTE DE JOC:
 Numirea copilului pentru a da răspunsul cu ajutorul baghetei Iepuraşului;
 Închiderea şi deschiderea ochilor;
 Aplauze;
 Învârtirea discului;
 Onomatopee;
STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE:
 Conversaţia, munca în echipă, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exercițiul jocul
RESURSE :
 MATERIALE: jetoane cu cifre, ouă din polistiren, culori acrilice, rotto-discuri, set
pentru servirea mesei, bagheta magică, roata ouălor de Paşti, siluete de iepuraşi.
 UMANE: educatoarea, copiii, Iepuraşul
 TEMPORALE: o zi
BIBLIOGRAFIE:
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar, prezentare şi explicitări, Editura Copyright,
Bucureşti, 2009
 Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, M.E.C.T. –
2008;
 Didactica activităţilor matematice în grădiniţă, Constantin Petrovici Editura Polirom,
Bucureşti, 2014
DEMERS DIDACTIC
EVENIMENTUL CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE
DIDACTIC DIDACTICE
1. MOMENT Se pregăteşte materialul didactic Amenajarea
ORGANIZATORIC Pentru început copiii vor fi așezați în semicerc. spaţiului
educaţional
2. INTRODUCERE Întâlnirea de dimineaţă: Activitatea începe prin cântecul: Activitatea de Observarea

ÎN ACTIVITATE „Bună dimineaţa, dragă grădiniţă!”. grup comportamentului
Copiii se salută între ei, se face prezența, completăm calendarul Conversația copiilor
naturii şi vorbim despre cum ne pregătim pentru Paște. Explicația
3. CAPTAREA Îşi face apariția în grupă Iepurașul de Paște care le spune copiilor ca el Conversația Observarea
ATENȚIEI nu a terminat pregătirile pentru Paște și că are nevoie de ajutorul lor. comportamentului
copiilor
4. ANUNŢAREA Se realizează tranziția Observarea
TEMEI ŞI A „Dacă vesel se trăiește!” comportamentului
OBIECTIVELOR Educatoarea anunţă tema zilei: Pregătim surprize pentru Iepuraş şi Conversația copiilor
enumeră toate cerinţele Iepuraşului. Acesta ne împrumută bagheta lui
magică. Evaluare orală :
Ne pregătim pentru jocul didactic la activitatea matematică în care Explicația
copiii vor rezolva sarcinile cerute de Iepuraş.
Educatoarea anunţă titlul jocului: ”Roata ouălor de Paşte!”şi enunţă
obiectivele pe înţelesul copiilor. - cel puţin 90 %
Se repetă titlul jocului de către 2-3 copii. dintre copii reţin
Pe roată vor fi aşezate imagini reprezentând mulţimi cu ouă de Paşte titlul jocului propus;
(cu unul, două şi trei elemente), fiecare mulţime având câte o culoare
(roşu, albastru, galben). Copilul indicat de bagheta Iepuraşului va
învârti roata, iar acolo unde se va opri săgeata se rezolvă sarcina
jocului. Copiii vor fi recompensaţi cu aplauze.
5. DIRIJAREA Explicarea regulilor jocului: Observarea
ÎNVĂŢĂRII Copilul care va fi numit de educatoare cu ajutorul baghetei magice a Conversația comportamentului
Iepuraşului, va învârti roata, va rezolva sarcina sau va fi completat de copiilor
un alt copil dacă va fi cazul. Răspunsurile corecte vor fi premiate cu Explicația
aplauze. -cel puţin 90% din
copii vor aplica
Desfăşurarea jocului de probă:
corect regulile
Jocul de probă se realizează pentru a se asigura că sarcinile au fost Demonstraţia jocului;
înțelese de către copii.
Un copil va veni în faţă şi va rezolva prima sarcină.

Exercițiul
Desfășurarea jocului propriu-zis:
-cel puţin 95%
După ce copiii au înţeles regulile se trece la executarea jocului propriu
dintre copii recunosc
- zis.
culoarea ouălor;
Rând pe rând vor veni copiii indicaţi de bagheta Iepuraşului să învârtă -cel puţin 50%
roata ouălor de Paşte şi vor rezolva sarcinile propuse: Exercițiul dintre copii numără
şi asociază corect
 Varianta I: recunoaşte culoarea ouălor;
cifra
 Varianta III: numără şi asociază cifra corespunzătoare (1-3)
corespunzătoare ;
6.OBŢINEREA După rezolvarea celor 2 variante ale jocului educatoarea le reaminteşte
PERFORMANŢEI copiilor rugămintea Iepuraşului de a-l învăţa să numere. Pentru asta
copiii vor merge la centrele amenajate să completeze materialele
- cel puţin 80%
necesare pentru continuarea jocului.
Explicația dintre copii recunosc
Tranziţia-”Bat din palme”.
cele 3 culori şi
La sectorul Artă copiii vor picta cu pensula ouă de Paște folosind
Demonstraţia pictează câte un ou ;
siluete de ouă din polistiren, culori acrilice.
Se intuiesc materialele, ouăle model şi se demonstrează modul de
Exercițiul
lucru.
- cel puţin 60 %
Copiii recunosc cele 3 culori şi pictează câte un ou din fiecare culoare.
dintre copii vor
La sectorul Joc de rol copiii vor aranja festiv masa de Paşti. Se
aranja masa după
intuiesc materialele ce urmează a fi folosite, acestea fiind
cifra indicată pe
numerotate cu cifre in intervalul 1-3 ( farfurii, tacâmuri, ceşti, Explicația
fiecare element din
pahare, toate din plastic, faţă de masă, şerveţele), copiii trebuind să
set;
le aranjeze după cifra indicată (setul cu cifra 1, setul cu cifra 2, setul Demonstraţia
cu cifra 3).
Educatoarea demonstrează copiilor cum se aranjează festiv masa după Exercițiul
sarcina dată şi se repetă câteva formule de politeţe:
„Vă rog să serviţi!”
„Poftă bună!” - cel puţin 70%
„Să vă fie de bine!” dintre copii vor reuşi
„Mulţumesc!” Explicația să construiască după
La sectorul Construcţii copiii îl vor ajuta pe Iepuraş construind model câte un
coşuleţe pentru ouă, câte unul din fiecare culoare. Demonstraţia coş din fiecare
Se intuiesc materialele (rotto-discuri), se denumesc culorile (roşu, culoare ;
albastru, galben), coşuleţul model şi se demonstrează modul de lucru. Exercițiul
7. REALIZAREA După finalizarea lucrărilor, se face evaluarea la fiecare centru; apoi
FEEDBACK-ULUI copiii se reîntorc la jocul propus cu materialele realizate de ei.
Complicarea jocului: Explicarea regulilor: copiii vor aşeza în
coşuleţe tot atâtea ouă câte le arată cifra, respectând şi criteriul
culorii.Pe fiecare coşuleţ se află câte un jeton cu cifre (1-3).La această Explicația
probă copiii vor folosi coşuleţele construite de către ei şi ouăle pictate
la centrul „Artă”. Jocul de probă se realizează pentru a se asigura că
sarcina a fost înțeleasă de către copii.Un copil va veni în faţă şi va -cel puţin 50%
rezolva sarcina.Desfășurarea jocului propriu-zis:Copiii vor aşeza tot dintre copii vor
atâtea ouă câte le arată cifra, respectând şi criteriul culorii. aşeza în coş atâtea
ouă câte le arată
După realizarea sarcinilor jocului se fac aprecieri orale, individuale şi Demonstrația
cifra, respectând şi
de grup asupra modului cum s-a desfăşurat jocul didactic. Se repetă
criteriul culorii ;
titlul jocului cu câţiva copii. Copiii sunt recompensaţi cu siluete în
formă de iepuraş. Exercițiul
8. ÎNCHEIEREA Tranziție :”1-2, 1-2 mergem toți în pas vioi !”

ACTIVITĂŢII ALA2: Explicarea Observarea
Iepuraşul propune jocul : ”Găseşte ouăle!” regulilor comportamentului
La un semnal dat copiii închid ochii, iar Iepuraşul ascunde ouăle. jocului copiilor
Sarcina este ca ei să găsească atâtea ouă câte le indică cifra Demonstrarea
arătată de educatoare. jocului
După demonstrarea jocului se trece la desfăşurarea lui. Executarea -cel puţin 90% din
Copiii pun ouăle în coşul Iepuraşului şi le numără împreună. jocului copii vor aplica
După ce sarcina a fost realizată cântăm ”Cântecul lui Yuppi” apoi corect regulile
desfăşurăm jocul ”Iepuraşu-n iarbă”. jocului;
Fixarea temei.
Iepurașul de Paște și educatoarea apreciază verbal activitatea copiilor Aprecieri verbale
de pe tot parcursul zilei recompensându-i pe aceștia cu ouă de ciocolată. Recompensa
Iepuraşul le mulţumeşte pentru ajutorul acordat.
PROIECT DE LECȚIE.NUMĂRUL SI CIFRA 2
MIȘCA BIANCA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GRIGORE MOISIL” SATU

MARE
Aria curriculară: Matematică și științe”;

Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea tematică:“Toamnamândră, darnică…”
Subiectul lecției :Numărul și cifra 2
Tipul lecției: transmitere și însușire de noi cunoștințe;
Forma de realizare: act. integrată
Discipline integrate:Comunicare în limba română; Muzică și mișcare; Arte vizuale și abililități
practice
Scopul lecţiei: insusirea unui sistem de cunostinte stiintifice referitoare la numeratia in
concentrul 0-31;
Competenţe specifice :
MATEMATICĂ SI EXPLORAREA MEDIULUI
1.1 Recunoașterea și scrierea numerelor în concentrul 0-31;
1.2 Compararea numerelor în concentrul 0-31;
1.3 Ordonarea numerelor în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor;
5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
Obiective operaţionale:
Cognitive: O1 – să numească părțile corpului uman;O2 - să precizeze cardinalul mulţimilor
date;O3 – să formeze mulțimi după criterii date;O4 – să identifice cifra 2 dintr-un șir dat;O5– să
recunoască numerele 0, 1si 2 ca și cardinal al unor mulțimi cu tot atâtea obiecte ;O6 – să
deseneze mulţimi cu un număr de elemente indicat de cardinalul mulțimii;O7 – să povestească
„cum a luat naştere” cifra 2 (povestea cifrei 2);O8 – să numere crescător şi descrescător
0,1,2;2,1,0;O9 – să precizeze din ce elemente grafice este formată cifra 2 ;O10- să stabilească
vecinii numărului 1;
Psiho-motorii: OM1: să îşi coordoneze activitatea oculomotorie, pentru redarea corectă a
simbolurilor grafice; OM2: să-şicoordonez emişcările pentru manevrarea corectă a instrumentelor
de lucru;OM3: să adopte o poziţie corectă în timpul exersării scrierii.
Afective: OA1: să manifeste interes pentru înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor învăţate;
RESURSE:I. Metodologice ;Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, descoperirea, exerciţiul,
analiza, jocul didactic.
b) Mijloace de învăţământ: panou ,,Calendarul naturii”, scaunul autorului, tablă magnetică,
tablă smart, videoproiector, mulțimi vide, , plicuri cu jetoane diverse/material mărunt,
markere, fișe, cântec, prezentare PPT.
c) Forme de organizare: frontală, înperechi, individuală.
II.Temporale: Ora are o durată de 50 minute, din care 35 minute activitatea propriu-zisă și 15
minute activități recreative.
III.Umane: Clasa are un număr de 34 elevi, care se caracterizează printr-o dezvoltare psihică și
fizică normală, corespunzătoare vârstei.
IV. Bibliografice:
● ştiinţifice:
- PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR- Didactica matematicii în
învăţământul primar MIHAIL ROŞU 2006 Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
-METODICA ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE ȘI A ARITMETICII PENTRU
INSTITUTORI/ PROFESORI DIN
● oficiale: - Programă şcolară pentru clasa pregătitoare, aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013
●http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-primar
Evenimentul Conţinut ştiinţific Forme de
didactic Metode organizare
Mijloace Evaluare
1. Moment Asigurarea unui mediu psiho-educațional propice învățării.
organizatoric Asigurarea unui climat educaţional favorabil.
Activitatea debutează cu „Întâlnirea de dimineaţă”, prin intermediul salutului de Salutul de
dimeneaţă. dimineață
SALUTUL: „Dimineaţa a sosit,/Toţi copiii au venit,/Haideţi să ne adunăm/Cu toţii să
salutăm/Bună dimineaţa!/Mă bucur că sunteţi aici/ A început o nouă zi. ,,Calenda-rul frontal
Vom completa „Calendarul naturii” (anotimp, zi-inclusiv dată, lună, an, starea vremii) şi naturii”
„Calendarul celor 100 de zile de şcoală”. Elevii care au trăit un eveniment special sunt scaunul obs.sis
invitaţi să ne împărtăşească propriile trăiri, păreri… Acesta va fi desemnat copilul autorului temati
2. Captarea zilei.Propun o ghicitoare Ghici ghicitoarea mea: conversa-ția că
atenţiei Număr ochi, număr urechi,/Mâini, picioare, deci perechi.Decât 1 sunt mai mare./Spune:
cum mă cheamă oare?Se discută despre părțile componente ale corpului uman, se expunerea
vizionează softul educațional “CorpulUman”, apoistabilim că numărăm doi ochi, două
3. Anunţarea urechi, două membre superioare, două membre inferioare... Descoperi-
subiectului şi Noutatea zilei.Azi vom învăța numărul și cifra 2, cu care ne vom juca :Vom construi rea
a obiectivelor diverse mulțimi, vom număra până la 2, vom găsi vecinii mai mici sau mai mari și vom obs.siste-
urmărite scrie această cifră. conversa-ţia matică
Descopăr pe tablă o mulţime ce are 2 elemente. Cer elevilor să facă o corespondenţă între descoperi
mulţimea cu 1 element şi cea nou formată. Se analizează noua situaţie. rea
4.Dirijarea Se concluzionează că mulţimii cu două elemente îi corespunde numărul 2 şi scriem în căsuţă demostra frontal
învăţării cifra 2; numărul 2 este mai mare decât numărul 1 cu o unitate, aşa cum numărul 1 este mai tia
mic decât 2 cu o unitate. exerciţiul obs.siste-
Cer elevilor să formeze pe bănci o mulţime cu tot atâtea elemente ca cea de la tablă. conversa matică
Se cere elevilor să găsească numărul 2 între jetoanele din Jocul numerelor, apoi şi nr 1. ţia;
Se completează numărul corespunzător mulţimilor date: perechea de ochi, de urechi, de exerciţiul
mâini; apoi mulţimile cu 1 element şi cele cu 2 elemente . Soft educațio- individual
Se cere elevilor să numere crescător şi descrescător până la 2. nal, tablă
Moment de relaxare: recitam poezioara Organele de simț interactivă
Prezint scrierea cifrei 2 de mână. Se intuieşte linia curbă şi linia şerpuită, precum şi sensul exercițiul
scrierii, expunerea frontal
respectând următoarele etape: exerciţiul-joc
1. Prezentarea cifrei şi intuirea ei. mulțimi vide,
2. Scrierea model la tablă cu explicarea mişcărilor. obiecte
3. Simularea scrierii cifrei în aer, pe bancă, modelarea din plastilină. magnetice,
4. Scrierea pe fișă. plicuri cu
5. Controlul scrierii şi intervenţia învăţătorului acolo unde este nevoie. jetoane diverse,
6. Scrierea următoarelor rânduri ; controlul şi aprecierea scrisului. markere
Se completează spaţiile din caiet, după încălzirea prealabilă a muşchilor mici ai mâinii. elemente, obs.siste-
5. Obţinerea Urmăreşte corectitudinea scrierii. mulțimi vide, matică
performanţei Se realizeaza individual fisa de muncă independentă jetoane
Se citește povestea cifrei 2, se repovestește, se realizează desenul obs.siste-
6. Activităţi Provocare, activitate în perechi. matică
în Elevii primesc cutii cu elemente diverse și mulțimi vide. Sarcinile perechilor sunt:- de a
completare forma o mulțime, alcătuită din 2 elemente, frontal
- o mulțime echivalentă acesteia,- o mulțime mai mică,
7. Încheierea -o mulțime mai mare,- notează sub mulțimi cardinalul potrivit. În locul numărului 3 vor
activităţii şi trasa 3liniuțe (dacă nu vor ști scriea ei)
evaluarea -stabilim vecinii numerelor 1 și 2.
Cântecul „Elefanții”, cântecul numerelorFacem aprecierea orei subliniind în special
aspectele pozitive, cu scopul motivării elevilor și pe viitor. Recompensez elevii .
PROIECT DIDACTIC
UNGUREANU MARIA, COLEGIUL TEHNIC „EDMOND NICOLAU“,
FOCŞANI
CLASA: a X-a B
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: „Sara pe deal“ de Mihai Eminescu - Tema iubirii din
perspectiva teoriei inteligențelor multiple
TIPUL LECŢIEI: de consolidare de cunoştinţe (prin rezolvare de probleme prin
stimularea creativităţii)
COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea
mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.2. Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de
texte orale sau scrise,
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor şi regulilor de exprimare orală în monolog şi în
dialog,
2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic,
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare
studiare,
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.
– determinarea profilului de inteligenţă la elevi şi realizarea în acest sens a unor
demersuri educative;
- valorificarea şi dezvoltarea inteligenţelor individuale la elevi bazate pe instruirea
diferenţiată în cadrul activităţilor curriculare şi extracurriculare;
- dezvoltarea atitudinii activ-participative a elevului în cadrul lecţiei şi sporirea
motivaţiei învăţării;
- formarea şi dezvoltarea competenţei comunicative a elevului,
- evidenţierea modului de reflectare a unei teme în mai multe opere literare,
- exprimarea orală a reacţiilor şi opiniilor faţă de text,
- relatarea unei experienţe personale,
- emiterea unor judecăţi,
- exprimarea unor emoţii şi sentimente,
- stăpânirea tehnicii argumentării.
STRATEGII DIDACTICE
A. METODE ŞI PROCEDEE: descrierea, conversaţia euristică, dezbaterea,
problematizarea, tehnica inteligenţelor multiple.
B. MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE : manualul,„Sara pe deal“ de Mihai Eminescu,
fişe de lucru pe grupe, capacităţi de receptare normală ale elevilor,
timp de lucru – 50 minute,
C. FORME DE ORGANIZARE : în grupe.
D. MODALITĂŢI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI ELEVILOR: orală,
scrisă, individuală, formală.
BIBLIOGRAFIE
1. H. Gardner, Inteligenţe multiple. Noi orizonturi pentru teorie şi practică, Editura
Sigma, 200
Anexa.
GRUPE:
1. Inteligenţa verbal lingvistică
Rezolvaţi în 5-10 minute 2-3 sarcini din lista de mai jos valorificând textul dat:
1. Prezentaţi într-un monolog al eului liric modul în care acesta se raportează la iubire.
2. Concepeţi o scrisoare de la el către ea sau invers în care, folosind figuri de stil, să
dezvăluiţi trăirile acestuia/ acesteia.
3. Realizaţi o creaţie originală lirică, epică sau dramatică care să transpună în viziune
personală semnificaţia textului dat.
4. Evidenţiaţi elementele de expresivitate ale limbajului poetic din textul dat.
5. Recitaţi poezia.
6. Prezentaţi sub forma unui monolog al eului liric experienţa trăită.
7. Comentaţi figurile de stil din poezie.
Daţi un nume sugestiv grupei voastre.
Timp de expunere: 3-5 minute.
2. Inteligenţa logico-matematică
1. Reprezentaţi într-un grafic evoluţia sentimentelor sau relaţia dintre personaje din textul
dat.
2. Exprimaţi motivul cuplului folosind una dintre operaţiile matematice de bază.
3. Exprimaţi o idee poetică din text folosind o formulă din chimie, fizică, matematică,
logică etc.
4. Identificaţi elementele de structură şi compoziţie precum şi relaţia din incipit - final din
textul dat.
5. Demonstraţi prin X argumente faptul că poezia este o idilă şi/sau un pastel.
6. Compune o problemă, rebus, grafic, ecuaţie în care să cuprinzi elementele poeziei şi eul
liric.
3. Inteligenţa vizual-spaţială
1. Descrie reperele spaţiale şi vizuale, imaginându-ţi că eşti un ghid turistic.
2. Comentaţi imaginile artistice vizuale.
3. Realizează un tablou în care să înfăţişezi cu ajutorul formelor şi culorilor, ceea ce poetul
Mihai Eminescu a realizat cu ajutorul cuvintelor.
4. Alegeţi o culoare care ar putea reprezenta cel mai bine mesajul textului şi argumentaţi
opţiunea.
4. Inteligenţa corporal-kinestezică
1. Mimaţi întâlnirea celor doi îndrăgostiţi, apoi comentaţi comportamentul protagonistului
2. Folosiţi codurile nonverbale pentru a exprima conţinutul textului.
3. Imaginaţi şi dramatizaţi un alt final pentru textul dat.
5. Inteligenţa muzical-ritmică
1. Asociaţi o melodie cu trăirile eului liric sau cu o idee din text.
2. Alcătuiţi noi versuri folosind aceleaşi motive literare.
3. Transpuneţi textul pe o linie melodică sau pe un ritm.
4. Asociaţi un ritm sau un instrument cu trăirile eului liric/ personajului sau cu o idee din
text.
5. Identifică sunetele produse de natură sau om.
6. Identificaţi ritmul, rima şi măsura poeziei.
7. Comentaţi imaginile artistice auditive din poezie.
8. Evidenţiaţi rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie.
6. Inteligenţa sociala - interpersonală
1. Imaginează-ţi că eşti confidentul eului liric, iar în urma destăinuirii acestuia, precizează:
- Trei sentimente dominante ale eului liric,
- Trei impresii lăsate de acest fapt eului liric.
2. Imaginează-ţi că „Ea“ vine. Relatează un alt final al poeziei, descriind eul liric şi natura.
3. Prezentaţi relaţia dintre cei doi protagonişti din textului dat.
4. Identificaţi o soluţie pentru a aplana situaţia de criză din cuplul reliefat în textul dat.
5. Argumentaţi importanţa cuplului în societate.
7. Inteligenţa intrapersonală
1. Imaginează-ţi că tu eşti în locul eului liric. Cum te simţi?
- Spune ce sentiment ai avut la începutul poeziei, pe parcurs şi la final.
- Spune care au fost primele gânduri pe care le-ai avut când ai realizat că „Ea“ nu vine.
2. Prezintă trăirile interioare ale eului liric din textul dat.
3. Ce ai face în locul eului liric?
4. Povesteşte o experienţă personală care ar putea fi pusă în relaţie cu problematica textului.
5. Interpretează textul prin raportare la propria experienţă de viaţă.
6. Încadrează-l pe eul liric într-un tip temperamental. Argumentează alegerea.
8. Inteligenţa naturalistă
1. Evidenţiază relaţia dintre eul liric şi natură.
2. Descrie peisajul din textul suport.
3. Prezintă elementele naturii, evidenţiind simbolistica lor.
4. Explică sentimentul eului liric în mijlocul naturii.
“CARACATIȚA FURIOASĂ”
PROF.PSIHOLOG GIUMALI NARCIS
CJRAE CONSTANȚA
Ultimele studii scot în evideţă numărul mare de copii ce prezintă probleme de ordin
emoţional şi comportamental. Multe din acestea se datorează deficitelor pe care le au copiii în
planul competenţelor emoţionale şi sociale. Din acest motiv este esenţial ca în mediul
educațional să se deruleze activități ce au ca obiectiv dezvoltarea acestor competențe.
Competenţa emoţională este definită drept capacitatea de a recunoaşte şi interpreta emoţiile
proprii şi ale celorlalţi, precum şi abilitatea de a gestiona adecvat situaţiile cu încărcătură
emoţională.
O bună capacitate de înţelegere a emoţiilor cât şi a modului în care se produce emoţia dezvoltă
empatia şi în acelaşi timp îi permite copilului să relaţioneze eficient cu ceilalţi, să răspundă
adecvat emoţiilor celorlalţi şi să se adapteze mai uşor mediului social. Astfel, abilitatea de a
reacţiona adecvat situaţie permite o interacţiune eficientă cu covârstnicii şi nu numai.
Competenţa emoțională este esenţială pentru funcţionarea şi adaptarea persoanei la vârsta adultă,
asigurând sănătatea mentală. În acelaşi timp, acesta susţine funcţionarea cognitivă, adaptarea
şcolară şi performanţele academice ulterioare. O slabă dezvoltare a acesteia predispun copilul la
dezvoltarea diferitelor forme de psihopatologie cum ar fi: comportamente agresive, opozante,
anxietate, depresie cât şi probleme de adaptare şcolară, toate având efecte negative pe termen
lung.
Reglarea emoţională, componentă a competenței emoționale, permite flexibilitatea
emoţională, reevaluarea rapidă a situaţiei ce provoacă emoţia, gestionarea reacţiilor emoţionale
diminuând distresul. Aceasta permite dezvoltarea unui comportament adecvat din punct de
vedere social având efecte asupra funcţionării şi adaptării sociale. Strategiile de reglare
emoţională se împart în:
1. strategii de rezolvare a problemelor ce constă în găsirea de soluţii la problemele cu care se
confruntă o persoană şi care îi declanşează emoţii negative.
2. strategiile emoţionale constau în ameliorarea acelor trăiri emoţionale negative.
3. strategiile cognitive au ca scop neutralizarea emoţiilor negative şi evaluarea situaţiei dintr-o
altă perspectivă.
Activitatea “Caracatița furioasă” urmărește înțelegerea de către elevi a necesității
gestionării furiei astfel încât să se prevină apariția unor reacții dezadaptative ce au consecințe la
nivel personal cât și în relația cu cei din jur.
Caracatița furioasă
Tip de activitate: curriculară(Aria curriculară Consiliere și orientare)

Modul tematic: Dezvoltare emoţională
Grupul țintă: elevii din clasele a-III-a/ a-IV-a
Obiectivul cadru: managementul furiei
O1- să recunoască emoţile personajelor
O2- să enumere acele comportamente şi trăiri interioare ce apar în momentul în care se simt
furioşi
O3- să înţeleagă importanţa controlării furiei, identificând avantajelele şi dezavantajele
O4- să cunoască modalităţi de management a furiei
Strategii didactice :
a) metode şi procedee: conversaţia, jocul didactic, explicaţia, problematizarea, povestirea,
b) material didactic: laptop, videoproiector, filmuleţe, fişa de lucru “Harta furiei”(anexa nr.1),
povestea “Caracatiţa furioasă”( anexa nr.2), markere, flipchart
c) forme de organizare: frontal, individual
Resurse:
 umane: elevii clasei
 temporale : 50 min
 bibliografice: https://www.youtube.com/watch?v=2sGrSFa15eA,
https://www.youtube.com/watch?v=T-uJwtGWwNY , https://www.youtube.com/watch?
v=vodRcls6YUM
Desfășurarea activității:
1.Se începe lecţia prin prezentarea a două filmuleţe: ” Grumpy as a grizzle bear” şi “The
funny anger moments” . În urma vizonării acesteia elevii vor fi întrebaţi: “Cum se simţeau
personajele din cele două filmuleţe?”.
2.Fiecărui elev i se va distribui fişa “Harta furiei” (anexa nr.1) şi li se explica ce puncte de pe
hartă vor trebui să completeze. Se vor aduce explicații legate de furie și de importanța controlului
acesteia. Aceștia vor fi întrebați:” Cu ce aţi asemăna furia?”. Pe foaia de flipchart se va desena
un vulcan, explicându-le elevilor că de cele mai multe ori când oamenii sunt furioşi reacţionează
asemeni acestuia. Se vor purta discuţii plecând de la următoarele întrebări iar răspunsurile vor fi
notate pe foaie de flipchart:
Cum vă comportaţi când sunteţi furioşi?
Ce spuneţi când vă simţiţi aşa?
Ce simţiţi în interiorul vostru?
Credeţi că este important să ne controlăm furia?
Ce dezavantaje putem avea dacă nu ne-am controla furia? Dar avantaje? De lungă durată sau
scurtă durată?
3.Se va citi povestea”Caracatiţa furioasă” (anexa nr.2)iar mai apoi se vor purta discuții legate
de modul în care personajul a reușit să își diminueze starea de nervozitate. Pe foaia de flipchart
se vor nota soluţiile elevilor, venind cu completări gen: inspiră adânc, ţinând pentru câteva
secunde aerul în piept apoi eliberează-l; părăseşte locul în care te simţi tensionat, încearcă să îţi
dai seama din timp de semnele furiei tale pentru a evita un incident, după ce te calmezi spune ce
te-a enervat fără să jigneşti pe cineva, aminteşte-ţi că nu e bine să răneşti pe cineva, cere ajutorul
pentru a evita un incident neplăcut etc. Li se propune elevilor să încerce exerciţiul propus de
sirenă.
5. Se formuleză concluzii și li se propune să exerseze exerciţiul de relaxare şi acasă.
Anexa nr.1 “Harta furiei”
Anexa nr.2 “Caracatia furioasă” adaptare după Lori Lite

“ Soarele dimineţii se prelingea în josul apei ajungând până la intrarea peşterii. Caracatiţa
ce dormea în peştera sa fu trezită de razele jucăuşe. Respiră adânc, îşi deschise ochii şi îşi târî
corpul până în afara peşterii. În faţa peşterii avea o grădină minunată de scoici, pe care singură
şi-o făcu, şi în care obişnuia să îşi ia micul dejun. Însă, în dimineaţa asta grădina lui arăta
altfel. Pe timpul nopţii, homarii traversară în călătoria lor direct prin grădină distrugând-o.
Caracatiţa nu era deloc fericită. De fapt, era tare furioasă. Cu cât se uita la grădină cu atât se
enerva mai tare. Simţea cum muşchii corpului îi zvâcnesc, stomacul îi chiorţăie, căpătând o
culoare din ce în ce mai roşie. Simţea că explodează. Si chiar asta se şi întâmplă. Îşi pierdu
controlu, ţipa şi arunca cu cerneală neagră unde apuca. Simţea că nu mai reuşeşte să-şi
controleze corpul. În timpul acesta, pe lângă peşteră trecu o sirenă. O văzu pe caracatiţă
furioasă şi se hotărî să vorbească cu ea.
- De ce eşti furioasă? De ce stai într-un nor de cerneală într-o zi atât de frumoasă?
Caracatiţa îi răspunsese că nu ştie de ce reacţionează aşa, cu toate că ştie că îşi face mai mult
rău, neînbunătăţind situaţia în care se află.
Sirena se aşeză lângă caracatiţă.
- Am să te învăţ cum să te calmezi, cum să îţi controlezi nervii şi să vezi lucrurile mult mai
limpede. Acum, întinde-te sau ia o poziţie confortabilă. Închide ochii şi respiră adânc. De fiecare
dată inspiri pe nas şi expiri pe gură. Începem?
Inspiră şi strânge cât poţi de tare degetele de la picioare formând cu ele o mingiuţă.
Tine!Ţine! Acum, eliberează-le ţi respiră adânc.
-Oh! Oh! Oh! exclama caracatiţa.
- Hai să mai încercăm o dată!
Inspiră şi strânge cât poţi de tare degetele de la picioare formând cu ele o mingiuţă.
Tine!Ţine! Acum, eliberează-le şi respiră adânc. Inspiră şi încordează-ţi spatele şi stomacul cât
poţi de tare. Tine!Ţine! Acum, eliberează-le şi respiră adânc.
Oh! Oh! Caracatiţa simţea cum corpul ei se linişteşte încetul cu încetul.
- Inspiră şi încordează-ţi umerii şi braţele. Tine!Ţine! Acum, eliberează-le şi respiră adânc.
- Inspiră şi strânge cât poţi de tare degetele de la mâini, sub formă de minge. Tine! Ţine!
Acum, eliberează-le şi respiră adânc.
Caracatiţa observă că corpul ei capătă o culoare mult mai frumoasă, parcă zâmbetul îi revenii
pe buze şi că e stăpână pe corpul ei. Se simţea mult mai bine. De odată, realiză că nu îşi putea
rezolva problema fiind nervoasă. Acum, chiar găsi câteva soluţii, avea nevoie de ajutoare.
Astfel, fiind mult mai calmă şi reuşind să-şi controleze furia caracatiţa realiză că poate să
găsească cu uşurinţă soluţii la problemele cu care se confrunta. De fiecare data, când simţea că
o cuprinde furia, inspira adânc aer în piep apoi îl elibera spunându-ţi că ea este stăpâna
corpului său.”
Bibliografie: C.A. Ştefan, Kállay Éva(2009)- Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale
la preşcolari- ghid practice prntru educatori, Editura Aqua Forte, Cluj-Napoca
PROIECT DE LECŢIE
ORGHICI MARIA-CODRUŢA - ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 BORŞA
Disciplina: Limba şi literatura română

Clasa: a VIII-a
Subiectul lecţiei: Propoziţia circumstanţială de loc (CL)
Tipul lecţiei: De însuşire de noi cunoştinţe
1. Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare ;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată ;
3. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.
2. Competetnţe specifice :
1.4 să sesizeze particularităţile gramaticale ale unui mesaj ascultat;
2.3 să asigure corectitudinea relaţiilor sintactice la nivelul textului comunicat;
4.2 să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţele de morfo-sintaxă, folosind adecvat
semnele ortografice şi de punctuaţie;
4.3 să identifice efectele expresive ale construcţiei lingvistice utilizate în diferite texte.
3. Competenţe derivate:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1 – să definească propoziţia circumstanţială de loc;
O2 – să identifice propoziţia circumstanţială de loc
O3– să construiască fraze în care să existe CL cerute de anumiţi termeni regenţi sau introduse
prin anumite elemente de relaţie;
O4 – să contragă CL în partea de propoziţie corespunzătoare;
O5 – să precizeze elementele de relaţie.
4. Resurse:
Bibliografice:
1. Viorica Ţirli, Comunicare şi vocabular, Editura Nicolescu, Bucureşti, 2001
2. Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela
45 educaţional, Piteşti, 2006
3. Programe şcolare. Limba şi literatura româmă clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2011;
Metodologice:
a) metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia; problematizarea; învăţarea prin
descoperire; exerciţiul, metoda mozaicului;
b) forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe;
Temporale: 50 de minute;
SCENARIU DIDACTIC
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie (elevii îşi pregătesc
manualele şi caietele).
II. Reactualizarea cunoştinţelor (complementul circumstanţial de loc) şi dirijarea noii învăţări.
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi
câţiva elevi să citească tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând corecturile
necesare.
Paralel cu verificarea temei, se face controlul cunoştinţelor teoretice cu ajutorul
următoarelor itemuri:
 Ce este complementul circumstanţial de loc?
 Care sunt întrebările complementului circumstanţial de loc?
 Prin ce se exprimă complementul circumstanţial de loc?
III. Captarea atenţiei
Li se cere elevilor să dea exemplu de o propoziţie în care se află un complement
circumstanţial de loc, apoi li se cere să facă expansiunea acestui complement.
Ne întâlnim acolo.
Ne întâlnim /unde am stabilit./
IV. Anuntarea titlului şi a obiectivelor
Se anunţa titlul lecţiei şi a obiectivelor.
V. Dirijarea învăţării
Se alcătuiesc grupuri de câte 4-5 elevi, fiecare având un număr. Profesorul împarte
informaţiile legate de propoziţia circumstanţială de loc, corespunzătoare numărului de elevi din
fiecare grup. Se alcătuiesc grupurile „expert”, în sensul că elevii cu nr. 1 vor forma un grup, nr.2
un alt grup ş.a.m.d.. Fiecare grup de „experţi” are sarcina de a studia o anumită parte din
informaţii, de a o discuta, de a o înţelege cât mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi
să stabilească strategia de predare. Astfel grupul 1 are ca sarcină descoperirea definiţiei
propoziţiei circumstanţiale şi a întrebărilor la care răspunde pe baza unor exemple date, grupul 2
trebuie să identifice elementele regente ale propoziţiei CL, grupul 3 va descoperi natura
elementelor de relaţie, grupul 4 va stabili care este topica şi punctuaţia propoziţiei CL, iar grupul
5 va trebui să identifice corelativele propoziţiei CL. În etapa finală se revine la grupul iniţial şi se
predă conţinutul. Se pot cere explicaţii „expertului” sau grupului de „experţi”.
Se realizează pe tablă şi în caiete schema lecţiei cu ajutorul elevilor care vor răspunde
întrebărilor adresate de profesor, apoi se rezolvă exerciţiile din Anexa 1 la tablă.
VI. Evaluarea performanţei
Se vor folosi exerciţiile din fişa de muncă independentă (Aneza 2), cerându-li-se elevilor
să construiască CL pornind de la diferiţi termeni regenţi, să facă expansiunea unor complemente
circumstanţiale de loc, să recunoască CL în fraze şi să le delimiteze.
VII. Asigurarea feed-back-ului
Se corectează fişele de muncă independentă, se fac observaţii asupra modului cum s-a
lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VII. Asigurarea transferului
Se dau, ca activitate independentă acasă, două exerciţii din manual. Se vor da explicaţiile
minime necesare.
SCHIŢA LECŢIEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSANTIALA DE LOC
Definiţie: Propoziţia care îndeplineşte în frază funcţia de complement circumstanţial de loc pe
lângă un verb din regentă se numeşte propoziţie CIRCUMSTANŢIALĂ DE LOC.( CL).
-- termenul regent: - verb la mod personal
- verb la mod nepersonal
- locuţiune verbală
- interjecţie
- adjectiv
- adverb/locuţiune adverbială
-- elemente relaţionale: - adverbe relative: unde
- adverbe nehotărâte: oriunde
- pronume/adjective pronominale relative: ce, cine, care
- pronume/adjective pronominale nehotărâte: oricine, oricare, orice
Observaţie Pronumele/ adjectivele pronominale relative, adverbele relative şi nehotărâte,
pronumele/adjectivele pronominale nehotărâte au funcţie sintactică în subordonată şi pot fi
precedate sau nu de prepoziţii.
--topica: CL se găseşte de obicei după termenul regent, dar poate fi şi antepusă regentei sale
sau intercalată în aceasta.
--punctuaţia: post-pusă nu se desparte prin virgulă;
antepusă se desparte prin virgulă când are în regentă un adverb corelativ;
intercalată se desparte prin virgulă, dacă este înaintea predicatului.
Anexa 1 - CIRCUMSTANŢIALA DE LOC

I. Împarte frazele de mai jos în propoziţii şi indică ce parte de vorbire este elementul regent al
propoziţiilor subordonate.
a. Plec unde mă duc picioarele.
b. Mergând, unde am stabilit, am avut un accident.
c. A luat-o la sănătoasa încotro a putut.
d. Hai spre cine ne cheamă.
Anexa 2 – CIRCUMSTANŢIALA DE LOC
1. Construieşte câte o frază în care propoziţia circumstanţială de loc să aibă ca termen
regent:
 verb la mod nepersonal
 locuţiune vb. la mod personal , adverb , interjecţie , adjectiv

2. Fă expansiunea complementelor circumstanţiale de loc din propoziţiile de mai jos:
Departe se vede lacul argintiu.
S-a îndreptat spre locul indicat.
Pretutindeni suntem înconjuraţi de ape.
Voi pleca la munte.
Am alergat până acasă.
3. Stabileşte felul subordonatelor din frazele următoare:
 Se auzise unde va poposi. ...................................................................
 Casa unde am copilărit îmi este foarte dragă. ...................................................................
 N-a ştiut unde l-a ascuns. ...................................................................
 Du-te unde vei ştii. .................................................................................
4. Construieşte fraze în care să existe propoziţii circumstanţiale de loc introduse prin

următoarele elemente de relaţie:
.....................................................................
încotro ..............................................................................
…………………………………………….unde
………………………………………………….....
……………………………………………..până
unde………………………………………………
5. Împarte în propoziţii frazele de mai jos indicând locul faţă de regentă şi punctuaţia
propoziţiilor :
S-a întors de unde a
venit. ..............................................................................................
Unde mergea, acolo îl
întâlnea. ..............................................................................................
Oriunde te-ai uita vezi numai
minunăţii. ..............................................................................................
Aici, unde locuim, aerul e mai curat.
………………………………………………………………
ARANJAMENT FLORAL: FLORI DE PRIMĂVARĂ
PROFESOR: GALEȘ CRISTINA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA VILCĂNEŞTI, PRAHOVA
Clasa: a VI -a B
Disciplina: Educaţie tehnologică
Mediul de instruire: Sala de clasă
Tipul de lecţie: de formare a priceperilor şi deprinderilor practice
A. STRUCTURAREA CONŢINUTULUI
A1. Realizarea produsului- A2. Fişa de analiză

ARANJAMENT FLORAL
B. NECESITATEA STUDIERII TEMEI
Această lecţie contribuie la dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor practice ale elevilor în realizarea unui produs din
materiale lemnoase, textile, piele şi lut-ceramică.
Lucrul în echipă va contribui la dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu colegii şi la formarea capacităţilor de a-şi exprima
opiniile în legătură cu activitatea colegilor din grup şi din celălalte grupe.
C. CODURI UTILIZATE
EXPERIENŢA ANTERIOARĂ CUVINTE CHEIE RESURSE MATERIALE
DE ÎNVĂŢARE A ELEVILOR
Elevii cunosc: - lemn – wood (en) F 1 - Fişă cu NTSM
- definiţia procesului tehnologic - bois (fr) F 2 - Fişă de analiză a produsului
- realizarea produselor din lemn, textile, - textile – textiles (en) FE - Fişă de evaluare
piele şi lut-ceramică - textile (fr) M - Materiale: planşe de carton, vas
- completarea fişei de analiză a unui - piele – fell (en) ceramic, crenguţe, hârtie creponată, hârtie
produs - peau (fr) glase, fire şi material textile, piele, adeziv,
- ceramică – ceramics (en) foarfecă
- ceramiqes (fr) FC – flip-chart
- fişă de analiză – analysis card (en) C – computer
- fiche de analyse(fr) VP - videoproiector
D. OBIECTIVE OPERAŢIONALE
COD CAPACITATEA CE URMEAZĂ A FI COMPORTAMENTUL PRIN CARE CONDIŢII ÎN CARE ELEVII VOR CRITERIUL DE
OBIECTIV FORMATĂ LA ELEVI PRIN ÎNVĂŢARE ELEVII VOR REALIZA REALIZA COMPORTAMENTUL REUŞITĂ
CAPACITATEA RESPECTIVĂ CERUT
Ol De proiectare, execuţie şi evaluare a Activitate practică de utilizare a Cu ajutorul materialelor de lucru 80 %

produsului din materiale lemnoase, materialelor lemnoase şi de respectând NTSM şi cerinţele din
textile, piele şi lut-ceramică apreciere reciprocă a lucrărilor fişa de evaluare
O2 De actualizare şi consolidare a Prin completarea fişei de Fişa de analiză 90 %
modalităţilor de completare a fişei de analiză
analiză a produsului
E. FIŞA DE EVALUARE
- Respectarea tematicii………………………………………………. 10 puncte
- Folosirea celor patru materiale…………………………………….. 20 puncte
- Creativitate………………………………………………………… 30 puncte
- Aspectul produsului ………………………………………………. 20 puncte
- Respectarea NTSM………………………………………………… 10 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
Norme de tehnica securităţii muncii la realizarea produsului
“Aranjament floral : Flori de primăvară”
- Se va manevra cu atenţie foarfeca;

- Se vor utiliza cu atenţie materialele pentru a se evita rănirea degetelor;
- La folosirea adezivului se va avea grijă să nu se murdărească aranjamentul sau banca;
- La terminarea lucrului se vor aduna toate materialele rămase.
Fişă de analiză a produsului
Denumirea produsului: ………………………………………………………………………………………
Utilizare: ……………………………………………………………………………
Materiale folosite: ……………………………………………………………………...........................
Prezentare:………………………………………………………………………….…………………………………………………
Preţ: ……………………………………………………………………………….
Disfuncţionalităţi posibile: ……………………………………………………………………………………..
Reclamă…………………………………………………………………………
PROIECT DIDACTIC
PROF.ÎNV.PRIMAR: PODAR CLAUDIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ IERNUT
DATA: 22.03.2016
CLASA: Pregătitoare B
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
UNITATEA TEMATICA: „ Salutare, primăvară!”
SUBIECTUL LECŢIEI: Darurile primăverii
Sunetul b, litera b mic de tipar și B mare de tipar
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
TIPUL LECŢIEI: consolidare şi sistematizare de cunoştinţe
DISCIPLINE INTEGRATE:
Comunicare în limba română –Consolidarea literelor învăţate (a-b)
Matematică şi explorarea mediului-Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31,
prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată
Arte vizuale şi abilităţi practice-,,Piramida primăverii”
Muzică şi mişcare-interpretarea cântecului ,,Primăvara a sosit” cu mişcări ritmice
COMPETENŢE SPECIFICE
Comunicare în limba română
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar;
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare;
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar;
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar.
Matematică şi explorarea mediului:
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0 – 31;
5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat.
Muzică şi mişcare:
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text
Arte vizuale şi abilităţi practice:
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care
reflectă un context familiar;
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple pe baza interesului direct.
O1: să găsească cuvinte cu înţeles asemănător (sinonime), cu înţeles opus (antonime), pluralul unor cuvinte date;
O2: să despartă corect cuvintele în silabe, stabilind numărul silabelor
O3: să realizeze corespondenţa dintre imagine şi denumirea corectă a acesteia, între silabe pentru a forma cuvinte corecte;
O4: să analizeze cu ajutorul metodei fonetice, analitico-sintetice cuvinte
O5: să identifice imaginile şi elementele specifice anotimpului primăvara;
STRATEGII DIDACTICE:
A).METODE ȘI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, problematizarea, metoda cubul, metoda piramidei, turul galeriei,
jocul didactic
B). MIJLOACE DE INVATARE:imagine- Zâna Primăvară, piramida primăverii, scrisoarea-surpriză, bileţele cu sarcini
de lucru, creioane colorate, lipici, jetoane, fişe de lucru.
C). FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual
RESURSE TEMPORALE: 50 minute: 35 minute activitatea + 15 minute activitate în completare
RESURSE UMANE: 26 elevi
RESURSE SPAȚIALE: sala de clasă
FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematica a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, evaluarea
reciprocă
BIBLIOGRAFIE:
 Barbu. M.(coord.)- Metodica predării limbii şi literaturii române- învăţământ primar, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova,
2003;
 Curs formare: “Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii din
clasele I-IV” - program de formare continuă de tip “blendedlearning” pentru cadrele didactice din învătământul primar;
 Manea Alexandra, Matache Claudia – Comunicare în limba română – clasa pregătitoare, Editura Delta Cart Educaţional,
Piteşti, 2013
 MECTS -„Programa pentru disciplinele: Comunicare în limba romană, Matematică şi explorarea mediului, Educaţie pentru
societate, Dezvoltare personală, Muzică şi mişcare, Arte vizuale şi abilităţi practice, aprobată prin ordinul ministrului
nr.3656/29.03.2012”, Bucureşti;
 www.didactic.ro – învăţământ primar, clasa pregătitoare.
SECVENTE Ob Continutul informational Strategia didactica Evaluare
LE op. Activitatea învaţătoarei Activitatea elevilor Metode şi Mijloa Forme
DIDACTICE procedee ce de org.
1. Momentul Asigurarea liniştii şi ordinii în clasă. Elevii îşi pregătesc Explicaţia
origanizatori Pregătirea materialelor de lucru. cele necesare şi Frontală
c ascultă cu atenţie Conversaţi
1’ explicaţiile a
învăţătoarei.
2. Captarea Voi prezenta elevilor mesajul pe care l-a lăsat Elevii ascultă Conversaţi Scriso Frontal Observar
atenţiei Zâna Primăvară. Voi deschide scrisoarea şi voi da mesajul. a area e
2’ citire mesajului. (Anexa 1) sistemati
că
3. Anunţarea Prezint elevilor tema şi obiectivele propuse. Ascultă cu atenţie. Explicaţia Planşe Frontal Observar
temei şi a Pentru a o ajuta pe Zâna Primăverii să readucă la cu e
obiectivelor viață întreaga natură, noi vom desfăşura literele sistemati
lecţiei jocul:“Darurile primăverii”. Prin acest joc vom studiat că
2’ reactualiza şi consolida sunetele şi literele e
învăţate. Va trebui să găsiți cuvinte cu înțeles
asemănător, cu înțeles opus, să reprezentați grafic
cuvinte, să realizați corespondența dintre silabe
pentru a forma cuvinte corecte.
4.Recapitular Se precizează elevilor că pentru a realiza Piramida Elevii ascultă Conversaţi Frontal
ea şi primăverii şi pentru a o ajuta astfel pe Zâna explicațiile. a
consolidarea Primăvară ei vor lucra exercițiile de pe fișele de
cunoştinţelor lucru pregătite de ea.
25’ Explicarea jocului şi stabilirea regulilor: Reguli
de joc: fișele de lucru se găsesc pe băncuțele
elevilor, fiecare fișă având ca titlu numărul sarcinii Explicația
propuse; fiecare elev trebuie să asculte cu atenţie Fișe Frontal
sarcina didactică şi răspunsurile colegilor; după Jocul de
finalizarea fiecărei probe elevii vor primi câte un didactic lucru
jeton pe care îl vor lipi pe piramidă la sfârșitul Brainstor-
orei. ming
După ce toţi copiii au înţeles regulile se trece la
executarea jocului. Fiecare copil va trebui să Plicuri
rezolve anumite cerinţe. Conversaţi cu cu
Voi specifica elevilor că Grivei este cel care are a sarcini
pliculețele cu sarcinile de lucru. Explicaţia de
lucru
Sarcina 1:
Joc didactic “Recunoaşte floarea”- Prezint
elevilor un cub. Pe fiecare faţă a cubului va fi
lipită o floare de primăvară. Elevul care aruncă
cubul va recunoaște floarea aflată pe fața
respectivă și stabilește astfel exercițiul care
urmează să fie rezolvat. Elevii asculta Apreciere
(Anexa 2) explicațiile, aruncă a verbală
Narcisa: Denumeşte floarea! cubul și recunosc
Eu am scris una, tu scrii mai multe: albină, floarea. Cubul Cubul
bondar. Exerciţiul
Elevii primesc un jeton. Elevii citesc Problemati Observar
Zambila: Denumeşte floarea! cuvintele, apoi spun zarea Frontal ea
Scrieți cuvinte cu același înțeles: prieten, copac. pluralul lor și scriu sistemati
Elevii primesc un jeton. cuvintele. Planșă că
Liliac:Denumeşte floarea!
O1 Găseşte cuvinte cu sens opus: plâns, departe.
Elevii primesc un jeton.
Lăcrămioara: Denumeşte floarea! Elevii citesc Frontal
Cițiți cuvintele. Despărțiți cuvintele în silabe, apoi cuvintele, apoi spun Jeton Apreciere
încercuiți numărul corespunzător silabelor. sinonimul lor și scriu a
Martie: 4 3 5 cuvintele. Planșă modului
O1 Aprilie: 4 3 2 de a
Mai: 2 3 1 rezolva
Elevii primesc un jeton. Elevii citesc Frontal sarcina
Ghiocel: Denumeşte floarea! cuvintele, apoi spun propusă
Ce nu se potriveşte! opusul lor și scriu Jeton
*roşie, banană, portocală. cuvintele.
O1 *alb, verde, miel. Planșă
Elevii primesc un jeton. Elevii citesc
Lalea: Denumeşte floarea! cuvintele, despart în Frontal
Aranjează cuvintele pentru a forma o propoziție, silabe și încercuiesc
apoi scrie propoziția folosind literele mari de tipar. numărul Jeton
corespunzător.
are lalele Corina
Planșă
O2 Elevii citesc Apreciere
cuvintele, apoi taie Jeton Frontal a
Elevii primesc un jeton. cuvântul care nu se modului
Sarcina 2: potrivește. de a
Rezolvați cerințele de pe următoarele cadrane: Planșă rezolva
(Metoda cadranelor) (Anexa 3) Elevii citesc Frontal sarcina
Cadranul 1 cuvintele, stabilesc Jeton propusă
,,Caută şi potriveşte” –uneşte silabele pentru a ordinea lor în
forma cuvinte propoziție, apoi scriu Planșă
mun de co că râ pil propoziția.
Elevii primesc un jeton. Jeton
Cadranul 2 Elevii ascultă
,,Citește și potrivește” - unește cuvântul scris cu explicațiile. Frontal
litere de tipar cu imaginea potrivită.
Problemati Planșă
zarea
Elevii citesc silabele
LUNĂ SOARE COȘ și unesc
Elevii primesc un jeton. corespunzător.
Cadranul 3
Denumeşte imaginile Observar
Colorează numai imaginea specifică anotimpului Jeton ea
primăvara. Elevii citesc Cadranul sistemati
cuvintele și unesc că
corespunzător. Apreciere
a
Elevii denumesc Jeton modului
Cadranul 4
imaginile și Exercițiul Jeton de a
Descoperă cuvântul!
colorează imaginea Frontal rezolva
Colorează literele aflate deasupra numerelor pare,
corespunzătoare. Exercițiul sarcina
apoi treceți literele în ordinea descoperiri lor în
Individu propusă
căsuța alăturată și citiți cuvântul.
Elevii recunosc Problemati al Observar
numerele pare, za Planșă ea
colorează literele re sistemati
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
corespunzătoare, le Planșă ca,Apreci
BRAVO
scriu în căsuță și Piramida erea
Piramida primăverii citesc cuvântul
O3 Realizați piramida respectând următoarele nivele: obținut.
nivelul de la baza-1-flori ; Elevii lipesc
nivelul - 2 –insecte; jetoanele.
nivelul – 3- păsări;
O5 nivelul -4- anotimpul.
5.Asigurarea O4 Joc intelectual: Gândesc şi găsesc, în prăpastie
feed-backul nu mă prăbușesc!
10’ Într-un săculeţ se vor găsi mai multe jetoane pe Elevii ascultă Explicaţia Jetoan Frontală Observar
care vor fi desenate diverse obiecte specifice explicațiile și apoi e ea
temei. rezolvă cerințele. Exerciţiul sistemati
Vor fi antrenaţi în joc mai mulţi elevi, care vor că
veni, vor scoate un jeton din săculeţ, îl vor denumi Problemati
şi vor răspunde unor diverse sarcini propuse de zarea
învăţătoare.
Exemplu:
- formulează o propoziţie cu acest cuvânt;
- desparte cuvântul în silabe;
- spune sunetele care formează cuvântul;
- realizează reprezentarea grafică a cuvântului;
- specifică sunetul iniţial şi final al cuvântului, etc.
Dacă un elev nu va reuşi să răspundă corect la
cerinţa dată el va spune:
M-am prăbușit în prăpastie și un coleg din clasă
va putea să-l ajute.
Analiza Se vor afişa în faţa clasei lucrările realizate la Îşi spun părerea Frontal Apreciere
lucrărilor Piramida Primăverii. despre activitatea Conversaţi verbală
Copiii vor primi fişe cu flori de primăvară pe care desfăşurată. a
Activitate le vor colora. Ascultă cu atenție.
receativă Elevii vor interpreta cântecelul Primăvara a sosit
5’ şi vor executa mişcări ritmice. (dacă mai ramâne
6. Încheierea timp)Aprecieri asupra desfăşurării lecţiei.
activităţii Evidenţierea elevilor care au participat activ la
lecţie.
PROIECT DIDACTIC – HOUSEHOLD ITEMS
PROF. DIACONU ADELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ANTON PANN”
CRAIOVA, JUD. DOLJ
Criza prin care trece educaţia în zilele noastre, necesită schimbări la nivelul sistemului de învăţământ. Pornind de la idea că ,,a
educa înseamnă a fi un artizan al personalităţii, un poet al inteligenţei, un semănător de idei.‖, cultivarea gândirii inovatoare a devenit
o sarcină importantă a şcolilor. Cadrele didactice trebuie să se axeze pe anumite criterii care să le ghideze activitatea la clasă, prin
combaterea conformismului cultural şi utilizarea factorului creative în soluţionarea problemelor în scopul progresului gândirii.
O simplă lecţie de prezentare a obiectelor de uz casnic la limba engleză se poate transforma într-o oră petrecută cu plăcere, în care
elevii să reţină fără să realizeze că reţin. Orele de limbi moderne se desfăşoară cel mai bine prin joc, prin metode cât mai interactive şi
inovative de predare. Acesta este un exemplu.
School: SCOALA GIMNAZIALA “Anton Pann “, Craiova

Teacher: Adela Diaconu
Grade: 6th grade
Level: Pre-Intermediate
Topic: Household items
Time: 50 minutes
Type of lesson: Vocabulary teaching
Approach: communicative
Skills: Integration of the four skills
Aims: To introducevocabulary related to household items through games.
Using English in communication
Objectives: By the end of the lesson, learners will be able to:
a) Use the vocabulary related to the household items in different contexts (Camera, washing machine, vacuum cleaner, freezer,
video, mobile phone…)
b) Describe household items according to shape, size and color
c) Be able to build sentences of their own;
Materials: Flashcards, worksheets
Types of interaction: Teacher-whole class, Teacher- Student, Student- Student, Student-Teacher
Class management: whole class, individually, pair, group work
Prima activitate: Warm up – The teacher greets the students and calls the roll. Then, she invites the students to open their notebooks.
This is to check if all the students are present, to create a pleasant atmosphere in the classroom.
A doua activitate : Checking homework - The teacher checks homework and corrects mistakes on the blackboard. This is to let the
students know how well they did their homework.
Cea de-a treia activitate se concentrează pe introducerea informaţiilor noi : Introducing new material
Teacher presents some flashcards with vocabulary related to household items. Teacher asks students to identify as many objects on the
flashcards as they can. The objectives of the lesson will be presented at the beginning of the lesson. Students are asked to write them
in their notebooks and with a pencil to write the translation in Romanian by themselves.The teacher corrects the exercise with the
whole class.
Această activitate are ca obiective activarea backgroundului cunoştinţelor dobândite deja de elevi precum şi familiarizarea
elevilor cu noile informaţii ce vor fi prezentate.
Următoarea activitate face parte din aceeaşi structură: Teacher shows a worksheet introducing the shapes, the size each object
has (square, round, rectangular, large or small) and also the colors. The teacher also introduces the questions students have to use in
dialogues writing them on the blackboard:What shape is it? It is …. Round, square…..The students have to identify as many
flashcards related to the household items as possible.
And after that the students repeat the pronunciation after the teacher
Cea de-a patra activitate : Controlled speaking activity, se focusează pe emiterea orală a informaţiilor de cătreelevi. Teacher
offers them flashcards –images of different useful things 2 per each group/ five groups per all they don’t have to show them to other
other. The students have to describe the items and other group has to guess what is it. After explaining how to describe the items the
teacher offers them a written example. She holds a flashcard upside down an says writing on the blackboard:
It’s rectangular.It’s small. It’s grey.It’s for making calls.What is it?Answer: It’s a……
Elicit answer from the class: a mobile phone.
The students listen to the CD and draw the shapes listening carefully to the shapes chant. After that the students try to write a
paragraph describing an object/household item and to present to the other group which tries to guess the object
Ora se termină cu acordarea feedbackului şi a temei.Teacher offers feedback- a crossword puzzle. The teacher evaluates the
activity. Teacher evaluates to what extent what was proposed at the beginning of the lesson was attained. Teacher invites a student to
evaluate the objectives of the lesson proposed at the beginning.
Tema va fi: 1. Teacher asks students to describe three things.
Bibliografie
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1976;
Cucoş, Constantin, Pedagogie, EdituraPolirom ,Iasi, 2001;
PROIECT DIDACTIC
ELEMENTE INTUITIVE DE GEOMETRIE
ÎNVǍŢǍTOR, MARIA CHEREJI
ŞCOALA GIMNAZIALǍ ,,SILVANIA”
ŞIMLEU-SILVANIEI, JUDEŢUL SǍLAJ
Clasa: I
Obiectul: Matematicǎ şi explorarea mediului
Subiectul: Elemente intuitive de geometrie
Tipul lecţiei: lecţie de consolidare
-informative: O1 – sǎ recunoască figurile şi corpurile geometrice învăţate
O2 – să realizeze corespondenţa dintre figurile sau corpurile geometrice şi
obiectele cu aceeaşi formă
O3 – să deseneze figuri geometrice
O4 – să descrie figurile şi corpurile geometrice învăţate
O5 – să identifice interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice, cât şi numǎrul
figurilor geometrice dintr-un desen
O6 – sǎ rezolve corect exerciţii şi probleme
-formative: O7 – sǎ lucreze corect în mod independent
O8 – sǎ rezolve cerinţele date în timp optim
O9 – sǎ respecte etapele rezolvǎrii problemelor
O10 – sǎ citeascǎ conştient cerinţele muncii independente şi textul problemelor
-afective: O11 – sǎ participe cu interes la lecţie
Strategia:
-metode: exerciţiul, conversaţia, problematizarea, jocul didactic, munca
independentǎ, metoda ciorchinelui, metoda cubului
-mijloace: planşǎ, jetoane cu figuri geometrice, corpuri geometrice, fişe de
muncǎ independentǎ, şabloane pentru figurile geometrice
Tipuri de evaluare: evaluare continuǎ (formativǎ
Scenariul didactic
Obi- Evenimen- Activitatea învǎţǎtorului Activitatea
ecti- tele lecţiei elevilor
vele
O11 Captarea Prezintă urmǎtoarea ghicitoare: Elevii vor asculta,
atenţiei ,,Douǎ drepte când trasez, / Apoi încǎ douǎ ghicind cǎ figura
Ia te uitǎ, eu obţin / O figurǎ nouǎ! geometricǎ este
Are patru vârfuri,/ Patru laturi are, pǎtratul .
Şi observ îndatǎ / Cǎ toate sunt egale!”
O11 Enunţarea Precizeazǎ obiectivele urmǎrite în lecţie, pe înţelesul Ascultǎ.
obiectivelor copiilor.
O2 Reactuali- Verificǎ cantitativ tema pentru acasǎ. Prezintǎ caietele cu

zarea cu- Scrie la tablă denumirea unei figuri geometrice, tema .
noştinţelor cerându-le sǎ completeze, sub formǎ de ciorchine,
numele unor obiecte cu care se identifică.
dreptunghi
Trece câte unul la

tablǎ, completând
numele obiectelor.
Folosind metoda cubului, elevii vor recunoaşte

corpurile geometrice, spunând ceea ce ştiu despre
ele:
O1 Dirijarea 1) cuboidul Trece în faţǎ câte un
procesului 2) sfera elev, aruncǎ cubul şi
de conso- 3) cubul rezolvǎ cerinţa.
lidare 4) cilindrul
O4 5) conul
6) o asemǎnare şi o deosebire între cub şi
cuboid
Pe tablǎ va fi desenat un cerc, iar elevii vor avea
de aşezat:
 un pătrat în interiorul cercului
O5  un dreptunghi în exteriorul cercului
 un triunghi în interiorul dreptungiului.
O3 Se dǎ urmǎtorul desen:
28 19
37 41
29
O6
16
Aflaţi:
a) suma numerelor care se aflǎ numai în interiorul
dreptunghiului
b) suma numerelor din interiorul triunghiului
c) diferenţa numerelor aflate atât în triunghi cât şi Observǎ cu atenţie
în dreptunghi desenul şi rezolvǎ
d) suma tuturor numerelor impare din cele două exerciţiile:

figuri a) 28+37+19=
e) diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic b) 41+29+16=

numǎr par scris în cele douǎ figuri c) 41 – 29=
d) 37+41+19=
Problemǎ: e) 28 – 16=
Pentru un puzzle s-au folosit 45 pǎtrate şi cu 19

mai puţine dreptunghiuri.
Câte piese s-au folosit?
Dirijeazǎ analiza problemei şi rezolvarea ei. Citesc, formuleazǎ
fiecare întrebare şi
O9 Prezintǎ elevilor urmǎtoarele situaţii-problemǎ: rezolvǎ, trecând câte
a) b) unul la tablǎ.
O5 Fişǎ de muncǎ independentǎ Analizeazǎ fiecare

(Anexa 1) figurǎ, descoperind
numǎrul corect de:
a) triunghiuri 7
b) pǎtrate 14
O10 Obţinerea Verificǎ frontal munca independentǎ şi apoi adunǎ Rezolvǎ în timp
performan- fişele. optim cerinţele. Cei
O8 ţelor Face aprecieri asupra lecţiei şi indicǎ tema pentru care vor termina mai
acasǎ. repede, vor lucra în
echipǎ Anexa 2.
O7 Asigurarea Confirmǎ oral

retenţiei şi a rezultatele obţinute.
transferului Urmǎresc apreci-erile
şi noteazǎ tema.
ANEXA 1 ……………………………
Muncǎ independentǎ
1) Marcheazǎ cu o steluţǎ roşie pǎtratele, cu una galbenǎ cercurile, cu albastrǎ triunghiurile şi cu

verde dreptunghiurile:
2) Completeazǎ numǎrul figurilor geometrice folosite în urmǎtorul desen:
= =
=
=
3) Uneşte corpul geometric cu obiectul cu aceeaşi formă:

ANEXA 2
Orneazǎ ulciorul desenând figurile geometrice conform tabelului urmǎtor:
GURGUIATU SIMONA, GRĂDINIŢA CU P.P NR.7 FOCŞANI
Nivelul/Grupa: nivel II / grupa mare „A” ALBINUŢELE

Tema anuală de învăţare: „Cine sunt/ suntem?”
Tema proiectului: „Eu şi lumea înconjurătoare”
Tema săptămânală: „Familia mea”
Tema activităţii: „Frăţior şi surioară”
Elementele componente ale activităţii integrate:
- A.D.P.- Întâlnirea de dimineaţă – „Despre fraţii mei” – discuții libere
Tranziţii: - salutul copiilor
- gimnastica de înviorare
- „Săritura căprioarei”
-„Clinchetul clopoţelului”
- ,,Familia mea"- cântecel
Rutine: - „Apa fermecată” – exersarea unor deprinderi igienice
- A.L.A. 2. „Frăţiorii şi surioarele la start” – joc de mișcare
- A.D.E. 1. D.L.C. - „Frăţior şi surioară”– povestire
2. D.E.C. - „Frăţior şi surioară”- modelaj
Scop: stimularea curiozității și a interesului față de membrii familiei; dezvoltarea capacității de
ascultare și reproducere a unui text, folosind cuvinte și expresii noi.
 să participe activ la întâlnirea de dimineață, salutând și interacționând cu cei din
jur;
 să explice noile cuvinte învățate;
 să extragă ideile principale din text;
 să utilizeze corect instrumentele de lucru pentru realizarea modelajului;
 să modeleze frăţiorii şi surioarele, utilizând cunoștințele despre aceaştia și dând
frâu liber creativității;
 să valorifice informaţiile nou-primite cooperând pentru realizarea unui proiect-
comun;
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, exercițiul, explicaţia, demonstraţia, munca
independentă, jocul, explozia stelară;
b) Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, stimularea, mişcarea;
c) Resurse materiale: plastilină, planşete, imagini poveste, măsuță, clopoțel, buline;
d) Forme de organizare: frontal, individual.
Durata: 1 h 40 min.
Bibliografie:
- „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, ED. a II-a revizuită şi
adăugită, M.E.C., Ed V& Integral, Buc, 2005
- „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, D.P.H., 2009
- „Elemente de Pedagogie Preşcolară aplicată”, Ed. Universităţii din Oradea, 2006
- „Totul....pentru copil” – ghid pentru educatoare şi directori, Coordonator Prof. Rodica Gavora,
Ed. Diana, 2008, Piteşti- Revista învăţământului preşcolar, Nr 1-2, 2009
Scenariul activităţii
După ce au făcut gimnastica de înviorare (T), copiii vor fi invitaţi în sala de grupă unde
vor găsi o scrisorică de la un băieţel care se numeşte Alin. Copiii sunt fericiți pentru noua
surpriză primită. Pentru a deschide plicul ei vor trebui să participe la întâlnirea de dimineață
unde-și vor saluta colegii și pe doamna educatoare și vor discuta despre fraţii şi surioarele lor de
acasă. Copiii vor primi responsabilitățile ce le au pe ziua aceasta, după care, meteorologul zilei
va prezice vremea. Alături de colegi se vor stabili regulile zilei și se vor afla noutățile (citirea
scrisorii).
Copiii află că acea scrisorică este de la un băieţel care le-a trimis acestora o poveste care
se numeşte ,,Frăţior şi surioară". Doamna educatoare a citit începutul poveștii chiar de dimineață
și le spune copiilor începutul ei, dar înainte de a intra în amănunte îi roagă pe copii să facă pe
plac lui Alin și să îl ajute să modeleze chipul celor doi frățiori. Copiii, imitând săritura
căprioarei, (T) se vor îndrepta către măsuțe, unde, cu ajutorul plastilinei, îi vor modela pe cei doi
copii dând frâu liber creativității pentru a realiza cea mai frumosă lucrare. Clinchetul clopoțelului
(T) anunță apropierea de final a activității, iar cei mici se vor îndrepta către ieșire pentru a-și
întâlni prietenii, apa și săpunul (R).
Intonând cântecul „Familia mea” cei mici se vor întoarce în sala de grupă și vor observa
lucrările realizate de ei, făcând aprecieri globale. Astfel sunt pregătiți să participe la noua
activitate (DLC) pentru a asculta continuarea poveștii trimise de Alin, iar pe parcursul povestirii
copiii îşi vor da seama că lucrările lor de la activitatea de la DEC se regăsesc în poveste. Copiii
vor enumera ideile principale ale povestirii punând accent pe secvențele pline de emoție. Pentru
a-și arăta compasiunea față de cei doi copii, cei mici vor încerca să dramatizeze cele auzite și
învățate.
Atenția și dorința de cunoaștere vor fi răsplătite cu buline zâmbitoare după munca și
efortul depus de fiecare.
Activitatea se va încheia prin realizarea unui joc de mişcare „Frăţiorii şi surioarele la
start” care este propus tot de Alin, încheind jocul într-o atmosferă de veselie. (ALA 2)
Secvențele lecției
Etapele Conținutul științific Strategiile didactice Tipul de

activității Metode Mijloace Evaluare inteligență
activată
1. Captarea Se realizează cu ajutorul unei scrisori trimise Conversația Scrisoare, - concentrarea Lingvistică
atenției de către un băiețel, Alin. Observația poveste atenției Spațial- vizuală
2. Enunțarea Se comunică tema și obiectivele ce urmează Conversația - înțelegerea Lingvistică
scopului și a a fi atinse pe parcursul activității. mesajului
obiectivelor transmis
3. Prezentarea „Gimnastica de înviorare” – tranziție
optimă a DLC: „Frățior și surioară” – povestirea Conversația - probă orală:
conținutului și educatoarei cunoașterea
dirijarea - educatoarea va introduce copiii în Observația Imagini personajelor Spațial-vizuală
învățării atmosfera de poveste, prezentându-le poveste din poveste; Lingvistică
personajele, după care va întrerupe firul
povestirii; Exercițiul
„Săritura căprioarei” – tranziție Plastilină - probă Spațial-vizuală
DEC: „Frățior și surioară” – modelaj Explicația Planșete practică: Corporal-
- se încălzesc mânuțele pentru a fi pregătite Demonstrația șervețele utilizarea kinestezică
de lucru; umede corectă a
- se explică sarcina pe care o au de realizat; Munca tehnicilor de
- se demonstrează tehnicile de lucru pe care independentă modelare; Lingvistică
cei mici le pot folosi pentru a modela evidențierea
băiețelul și fetița; părții originale
- se subliniază importanța originalității Povestirea din lucrare; Intrapersonală
lucrării; educatoarei Imagini
- se oferă ajutor acolo unde este nevoie; Exercițiul poveste
„Apa fermecată” – rutină Lingvistică
„Familia mea” – tranziție Conversația - probă
DLC: - continuare practică: Lingvistică
- se continuă povestirea, copiii observând înțelegerea
figurinele modelate de el, adică cei doi mesajului
frățiori din poveste; transmis de
- la finalul povestirii se extrag ideile text și redarea
principale din text, se enumeră personajele, Jocul firului epic așa
se povestește textul pe secvențe, în ordinea Fâșie cum a fost
lor firească; autocolant prezentat;
ALA 2: „Frățiorii și surioarele la start” –
joc de mișcare - probă Corporal-
- se vor alinia băiețeii și fetițele la linia de practică: kinestezică
start și se va executa jocul, după ce sunt participarea și
explicate regulile și făcută demonstrația; respectarea
regulilor
jocului
4. Obținerea DLC: - se va fixa textul aplicând metoda Explozia Steluțe - probă orală: Lingvistică
performanței expoziei stelare; stelară formularea Spațial-vizuală
unor întrebări
pe baza
textului;
Figurinele din Spațial-vizuală
DEC: - realizarea figurinelor din plastilină, Conversația plastilină - probă Corporal-
punctând lucrările originale; practică: nota kinestezică
de originalitate
5. Asigurarea Se va realiza prin reamintirea temei de la Conversația Lucrările - probă orală: Lingvistică
feed-back-ului activitate, împărtăşirea de idei în legătură cu realizate la prezentarea în
activitatea. DEC câteva idei a
activităților
desfășurate;
6. Evaluarea Aprecieri asupra activității și a Conversația Buline - capacitatea de Lingvistică
comportamentului copiilor (colective și evaluativă autoevaluare
individuale).
DESPRE IGIENA DENTARĂ / ȊMPĂRȚIREA LA 6 ȘI LA 7
DONCA FLORICAȘC.GIMN. ,,GRIGORE MOISIL” SATU MARE
Unitatea tematică: „Stil de viață sănătos”

Subiectul: Despre igiena danturii / Ȋmpărțirea la 6. Împărțirea la 7
Forma de realizare: activitate integrată
Disciplina predominantă: Matematică și explorarea mediului
Discipline implicate: DP, CLR.AVAP
Tipul activităţii: Consolidarea cunoștințelor
Competențe specifice:
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social
4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese
Obiective operaționale:
 Să enumere reguli de igienă dentară;
 Să utilizeze limbajul matematic: deȋmpărțit, ȋmpărțitor, cât, de câte ori;
 Să efectueze împărțiri cu rest 0, prin scăderi repetate sau recurgând la împărțire;
 Să rezolve exerciții respectând ordinea efectuării operațiilor;
 Să rezolve probleme prin două operații, după cerințe date.
Metode și procedee: conversaţia, exercițiul, joc didactic;
Forme de organizare: pe grupe,frontal și individual;
Mijloace didactice: manualul, fișe cu exerciții, caietul elevului, videoproiector, laptop;
BIBLIOGRAFIE:
- Constantin Cucoş, Pedagogie, Ed. Polirom, 2006
- Crenguţa-Lăcreimioara Oprea, Strategii Didactice Interactive, Ed.Did. Şi Ped., R.A,2007
- Ioan Cerghit, Metode De Învăţământ, Ed. Polirom, 2006
- Ioan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, Ed. ARAMIS, 2003
ETAPELE CONŢINUTUL STIINTIFIC STRATEGII EVA-
ACTIVITĂŢII DIDACTICE LUARE
I.Moment org. Se va organiza spaţiul şi climatul educativ într-un mod optim desfăşurării activităţii propuse.
II. Verificarea Discut cu elevii despre ce am învățat în ziua precedentă la școala șise verifică tema scrisă astfel: - conversația - evaluarea
temei un elev vine pe scaunul aotorului si citește rezultatele exercițiilor primite ca temă, apoi un alt - exercițiul scrisă
elev va citi problema pe care a compus-o după expresia dată.
III.Captarea Voi prezenta elevilor o imagine ce ilustrează acțiuni de igienă dentară și le voi cere să spună -conversaţia - evaluarea
atenţiei informații pe care ei le cunosc despre cum se realizează igiena danturii. - exercițiul răspunsuril
Voi prezenta elevilor o problemă pe baza imaginii expuse: or
Medicul stomatolog al școlii noastre i-a consultat pe cei 28 de elevi ai clasei a II-a câte 7 pe zi.
Câte zile a durat consultația?
IV.Anunţarea Se va anunţa tema activităţii” Despre igiena danturii / Ȋmpărțirea la 6. Împărțirea la 7” și se -expunerea
temei va preciza că azi vom rezolva exerciții și probleme.
V. Se verifică terminologia specifică realizând un antrenament mental cu elevii având ca scop
Reactualizarea consolidarea noțiunilor învățate anterior:Cum se numește rezultatul ȋmpărțirii?; Ce semnifică - conversația
cunoștințelor câtul?; Cum se numește numărul pe care ȋl ȋmpărțim?; Cum se numește numărul la care - exercițiul
ȋmpărțim?; Cum aflăm: - jumătatea, doimea, treimea, sfertul unui număr?; Ce număr este de 7 -analiza
ori mai mic decât 63?;De câte ori se cuprinde: - 7 ȋn 14?7 ȋn 42?; De câte ori ne spălăm pe răspunsuri
dințiîntr-o zi? Dar într-o săptămână?; Compuneți exerciții în care 4 să fie : sumă, diferență, lor
produs, cât; Compuneți oral o problemă care să se rezolve prin operația „35 : 7 = „
VI.Dirijarea După antrenamentul mental propun ca și activitate un joc didactic: „Cutiuța veselă”.
ȋnvățării Le propun elevilor să asamblăm și să decorăm o cutie în care vom depozita prod.de igienă. - joc didactic - observa
Observăm faptul că un cub are 6 fețe, iar pentru a-l construi fiecare echipă trebuie să rezolve re
câte o sarcină pentru fiecare față a cubului.” Pe tablă se va afișa cubul desfășurat pentru ca - exercițiul sistematică
elevii să observe cele 6 fețe ale lui.
Se ȋmparte clasa ȋn 6 grupe . Fiecare grupă ȋși alege câte un reprezentant care extrage un bilețel
din săculețul magic. Fiecare echipă va rezolva cerințele de pe biletul extras, iar la final liderul
va prezenta rezultatele obținute și se vor verifica cu cele afișate pe videoproiector.
1. Descrie
Află câtul ȋmpărțirilor, folosind scăderea repetată:
28:7= 12:6= 48:6=
24:6= 42:7= 56:7=
2. Compară
Rezolvă exercițiile, iar apoi compară rezultatele:
a) 21:7 18:6 c) 60:6 70-7x1
b) 35:7 19-7x2 d)764-6x9 42:7
3. Asociază: Unește operația cu rezultatul corect:
12:6 65 7x8+10 1
30+ 7x5 30 7:7 66
100-7x10 2 7x10-15 5
21:7 3 30: 6 55
4. Analizează :Ȋntr-un magazin pe un raft sunt 49 de periuțe de dinți, iar pe un alt raft de
7 ori mai puține tuburi cu pastă de dinți. Câte produse de igienă dentară sunt pe cele
două rafturi?
5. Aplică: Aplică ordinea efectuării operațiilor în exercițiile de mai jos:
a) 26 + 6 x 4–48 : 6 =
b) 100 – 42:7 + 4 x 7=
c) 20 + 35 : 7 – 10 + 3 =
6. Argumentează : Stabilește dacă rezultatele următoarelor operații sunt Adevărate ( A) -aprecieri
sau False (F) argumentând răspunsurile prin rezolvarea operațiilor. asupra
a) 5+7x3=35 ; b) 70-6:6=6328:7= 3; c) 56:7 = 8; d)14:7=2 ; e) 35-5x7=10; f)40+7x7= 89 modului
Fiecare reprezentat de grupă ȋși va prezenta sarcina de lucru și rezultatele obținute ȋn de lucru
comparație cu rezultatele corecte afișate pe videoproiector. După ce toate rezultatele sunt scrise al elevilor
corect, bilețelele cu sarcinile de lucru sunt lipite pe cele 6 fețe ale cubului. pe grupe
VII. Obținerea Elevii lucrează individual din manual exercițiul 6 și problema 8 de la pagina 21. -exercițiul -evaluare
performanței La final se face autocorectarea exercițiilor oral. scrisă
VIII. Transfer Împart elevilor câte o ciocolată și un măr realizând un joc de rol între cele 3 personaje: copilul, -joc de rol observare
de cunoştinţe mărul și ciocolata. Atât mărul cât și ciocolata va încearca să-l convingă pe copil, să îl aleagă sistematică
pentru gustarea de după-amiază.
ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR ÎNTREGI – PROIECT DIDACTIC
PROF. VERONICA – GABRIELA GĂINĂ,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ VADU PAŞII, JUD. BUZĂU
CLASA: a VI – a A
NR. DE ELEVI: 26
DISCIPLINA: Matematică - Algebră
UNITATE DE ÎNVĂŢARE: MULŢIMEA NUMERELOR ÎNTREGI
LECŢIA: ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR ÎNTREGI
TIPUL LECŢIEI: Lecţie mixtă
DURATA LECŢIEI: 50 minute
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă
OBIECTIVELE LECŢIEI: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1: să ştie regulile de adunare, scădere şi înmulţire a numerelor întregi
O2: să utilizeze corect în exerciţii regulile de adunare, scădere şi înmulţire a numerelor întregi
O3: să ştie regulile de impărţire a nr. întregi
O4: să utilizeze corect regulile de impărţire a nr. întregi în exerciţiile propuse
O5: să folosească materiale auxiliare: coli albe, fişe de lucru, markere
O6: să înveţe să lucreze pe grupe
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE INSTRUIRE:
C1: fisă de lucru cu exerciţii de adunare a nr. Întregi în echipă.
C2: fişă de lucru în echipă cu exerciţii de scădere a nr. întregi
C3: fişă de lucru individuală de rezolvare a exerciţiilor unde apare adunarea, scăderea şi înmulţirea numerelor întregi.
C4: rezolvarea individuală la tablă a exerciţiilor de împărţire a nr. întregi
C4: rezolvarea unor cerinţe de lucru (în grupe de câte cinci elevi)
C5: evaluarea activităţii tuturor grupelor de lucru
DIAGRAMA OBIECTIVE – CONŢINUTURI:
Obiective/Continuturi C1 C2 C3 C4 C5
O1 X X X
O2 X X X
O3 X
O4 X
O5 X X X X X
O6 X X X X
MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE:tablă, fişe de lucru, coli albe, markere.

METODE ŞI PROCEDEE DE INSTRUIRE:conversaţie, explicaţie, demonstraţie, exerciţiul, turulgaleriei, lucrulpeechipe.
FORME DE ORGANIZARE: pe grupe de elevi, individual, frontal
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
1. Organizarea clasei în condiţii optime pentru lecţie.
2. VERIFICAREA SI APRECIEREA NIVELULUI DE CUNOŞTINŢE Profesorul întreabă, iar elevii răspund la întrebări:
1. Care sunt regulile de la adunarea nr. întregi?
a. dacănumerele au acelaşisemn se adunăvalorile absolute ale celordouănumereşi se punesemnullorcomun. Adică:
(+a)+(+b)=+(a+b)
(-a)+(-b)=-(a+b)
b. dacă numerele au semne diferite scădem modulele lor ( din cel mai mare pe cel mai mic) şi punem semnul celui
care are modulul mai mare. Adică, dacă a şi b sunt numere naturale, a<b, atunci:
(+a)+(-b)=-(b-a)
(-a)+(+b)=+(b-a)
(+b)+(-a)=+(b-a)
(-b)+(+a)=-(b-a)
2. Care sunt proprietăţile adunării nr. întregi?
a) Comutativitatea, exprimã faptul cã produsul dintre douã numere întregi nu depinde de ordinea factorilor.
Astfel a× b=b× a, pentru orice a si b din Z.
b) Asociativitatea , exprimã faptul cã produsul mai multor numere întregi nu depinde de modul în care s-au grupat
termenii.
Astfel, a× (b× c)=(a× b)× c.
c) 1 este element neutru, adicã 1× a=a× 1=a, pentru orice a din Z.
Profesorul împarte clasa în echipe de câte 5 elevi, după care se prezintă o fişă de lucru pe grupe( FIŞA NR. 1).
Elevii lucrând în echipă, rezolvă cerinţele pe o coală albă, după care se desemnează un căpitan al echipei care
prezintă colegilor ceea ce a lucrat grupa lui. După ce toate grupele au afişat colile, colegii işi dau cu părerea vis-
a-vis de rezolvările celorlalţi.
3. Care este regula de la scăderea nr. întregi?
Pentru a obţine diferenţa a-b, adună mpe a cu opusul lui b, adică
a-b=a+(-b), după care folosim regula care se impune de la adunarea nr. Întregi.
Profesorul prezintă o fişă de lucru (FIŞA 2). Elevii ies la tablă şi rezolvă exerciţiile propuse. Exerciţiile rămase se
fac ca temă acasă pentru data viitoare
4. Care sunt regulile de la înmulţirea nr. întregi?
Pentru a înmulţi douã numere întregi înmulţim modulele lor iar rezultatului îi punem semnul "+" dacã numerele au
acelaşi semn, sau "-", dacã numerele au semne diferite.
Fie a, b numere naturale. Avem:
(+a)× (+b)= +a× b
(-a)× (-b)= +a× b
(+a)× (-b)= -a× b
(-a)× (+b)= -a× b
5. Care sunt proprietăţile înmulţirii nr. întregi?
 Comutativitatea, exprimã faptul cã produsul dintre douã numere întregi nu depinde de ordinea factorilor.
Astfel a× b=b× a, pentru orice a si b din Z.
 Asociativitatea , exprimã faptul cã produsul mai multor numere întregi nu depinde de modul în care s-au grupat termenii.
Astfel, a× (b× c)=(a× b)× c.
 1 este element neutru, adicã 1× a=a× 1=a, pentru orice a din Z.
 Distributivitatea înmulţirii fatã de adunare şi scãdere, este sintetizatã de fomulele:
a× (b+c)=a× b+a× c
a× (b-c)=a× b-a× c.
Profesorul prezintă o fişă de lucru pe grupe. Elevii ies la tablă şi rezolvă exerciţiile propuse. Exerciţiile rămase
se fac ca temă acasă pentru data viitoare
3.TRANSMITEREA NOILOR CUNOŞTINŢE
Profesorulprezintăelevilorcompetenţelespecificenoiilecţiişimotivaţia care stă la bazaei, după care
scriepetablătitlullecţieiÎMPĂRŢIREA NUMERELOR ÎNTREGI
Profesorul dă regulile la împărţirea nr. Întregi:
Regula 1. Dacă numerele au acelaşi semn, rezultatul va avea semnul +, după care facem împărţirea modulelor
numerelor.
Regula 2. Dacă numerele au semne diferite, rezultatul va avea semnul -, după care facem împărţirea modulelor
numerelor.
Fie a, b numere naturale. Avem: (+a):(+b)= +a:b (-a):(-b)= +a:b (+a):(-b)= -a:b (-a):(+b)= -a:b
Observaţie: Înmulţirea şi împărţirea nr. întregi au aceleaşi reguli.
Profesorul dă exemple de împărţiri pentru fiecare regulă în parte.
Profesorul invită elevii la tablă pentru a rezolva exerciţii simple de împărţire a nr. întregi. Fiecare elev iese la tablă.
4. OBŢINEREA PERFORMANŢEI
Profesorul împarte elevilor fişă de lucru individuală, pe care elevii o rezolvă la tablă.
5. SECVENŢA FINALĂ. APRECIEREA DESFĂŞURĂRII LECŢIEI ŞI A ASIMILĂRII CUNOŞTINŢELOR
Profesorul formulează aprecieri, observaţii şi recomandări.
6. TEMA PENTRU ACASĂ
Exerciţiile care nu au fostrezolvate în clase din fişele date rămân temă pentru acasă.
Fişa
Reproduceţi şi completaţi folosind modelul:
a+b
a b
-60
-56 -4 38 -29 17 -15
Completaţi pînza de păianjen:

PROIECT DIDACTIC LIMBAJUL HTML
BOGHIU OANA TEODORA

LICEUL TEHNOLOGIC DE MECATRONICĂ ȘI AUTOMATIZĂRI - IASI
Unitatea şcolară:
An şcolar:
Disciplina: Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (T. I. C.)
Cadrul didactic:
Clasa: a XII-a
Nr. ore/ săptămȃnă: 1 oră/săptămȃnă
Data:
Proiect de lecţie
Unitatea de invatare: Crearea documentelor Web.
Tema lectiei: Limbajul HTML.
Tipul lecţiei: Lecție de evaluare.
Locul de desfasurare: Laboratorul de informatică.
Competenţe cheie (* Legea Educaţiei Naţionale - Nr. 1/2011, art.68 (10): 8 domenii de Competenţe – cheie care determină profilul
de formare a elevului)
 CC1. Comunicareîn limba maternă.
 CC2. Comunicare în limbi străine.
 CC3. Competenţa matematică şi competenţe de bază în ştiinţă şi tehnologie.
 CC4. Competenţa digitală.
 CC5. A învăţa să înveţi.
 CC6. Competenţe sociale şi civice.
 CC7. Spirit de iniţiativă şi antreprenorial.
 CC8. Sensibilizare şiexprimare culturală.
Competențe generale:
 CG. Utilizarea calculatorului și prelucrarea informației
Competențe specifie:
 CS3. Utilizează tehnologii IT multimedia (Web, comunicare) pentru crearea documentelor Web în limbajul HTML.
Competențe derivare:
 CD1. Să utilizeze corect noțiunile teoretice referitoare la crearea paginilor web.
 CD2. Să cunoască și să utilizeze corect structura unei pagini web.
 CD3.Să utilizeze corect tagurile HTML.
 CD4. Să definească titluri și paragrafe într-un document HTML.
 CD5. Să modifice tipuri de caractere, mărimea sau culoarea acestora într-un document HTML.
 CD6. Să creeze liste ordonate si nerdonate cu ajutorul tag-urilor HTML specializate.
 CD7. Să creeze hyperlink-uri in documente HTML.
 CD8. Să adauge imagini unei pagini HTML.
 CD9. Să creeze tabele si să modifice proprietațile acestora în limbajul HTML.
Competențe afective:
 CA1. Elevul să manifeste interes pentru lecție.
 CA2. Elevul săreacționeze pozitiv la solicitarea profesorului.
 Metode și procedee de instruire: conversația, explicația, problematizarea.
 Mijloace de învățământ: calculator, tablă, videoproiector.
 Resurse:
 Pedagogice: Metodica predării disciplinei informatică, ghid pentru profesori.
 Oficiale: Programa școlară.
 Umane: colectivul este format dinelevi cu nivel mediu de pregătire şi motivaţie superioară în studierea disciplinei TIC
(colectiv eterogen, interesat de obiect)
 Materiale: rebusul, testul (fișierul PowerPoint pentru proba teoreticăși fișierul de lucru HTML pentru proba practică).
 Temporale: 50 de minute
Scenariul activității didactice:
Profesorul: anunță elevii ca vor face o recapitulare a limbajului HTML (prin rezolvarea rebusului propus), după care vor susține un
test.
Elevii: răspund și îndeplinesc sarcinile de lucru, conștientizează conținutul și cerințele acestora independent.
Desfăşurarea lecţiei
Resurse
Momentele Descrierea situațiilor materiale
Conținutul instruiric Metode Evaluare
lecției de instruire și
temporale
Moment Crearea cadrului adecvat desfășurării Trecerea absențelor în Catalogul - conversația
organizatoric lecției. catalog 2 min
Captarea Profesorul anunță elevii că vor face o Profesorul explică elevilor - conversația
atenției recapitulare a limbajului HTML, după care ce au de făcut,care sunt
vor susține un test. obiectivele acestei lecții. 5 min
Reactualizar 1. Structura unei pagini create în HTML Sub îndrumarea Rebusul -conversația Aprecieri
ea 2. Tag-urile HTML de bază profesorului elevii vor -explicația verbale
cunoștintelor • Formatarea textului reactualiza cunoștințele -
• Heading-uri necesare creării unui site cu problematiza
• Paragrafe ajutorul limbajului HTML, rea
• Rânduri noi rezolvând rebusul propus.
• Linii de delimitare
3. Table După rezolvarea rebusului
4. Liste profesorul va lămuri
5. Hyperlink-uri neclaritățile, dacă este
6. Imagini cazul, și va face aprecieri în
Resurse
temporale
7. Caractere speciale funcție de numărul de 15 min
8. Vizualizarea sursei unui document răspunsuri corecte.
HTML
Evaluare Profesorul le propune elevilor o fișă de Elevii rezolvă exercițiile - fișa de -munca Lucrare
lucru care este formată dintr-o parte individual lucru individuală scrisă
teoreticăși una practică. Pentru proba -
teoretică vor utiliza prezentarea prezentarea
PowerPoint (care se găsește pe fiecare PowerPoin
calculator în parte), iar pentru proba t
practică vor utiliza fișierul de lucru -fișierul
comp_h.html. comp_h
23 min
Discuții și Profesorul adresează elevilor întrebările Profesorul va adresa - conversația Aprecieri
concluzii din test, iar elevii vor răspunde și vor fi elevilor fiecare întrebare în verbale
clarificate eventualele neclarități. parte iar elevii numiți de
profesor vor prezenta pe
scurt răspunsul la intrebare
până vor fi clarificate toate 6 min
Resurse
temporale
întrebările din test.
PROIECT DIDACTIC ACTIVITATE INTEGRATĂ

PROF. EDUCATIE TIMPURIE SCĂRLĂTESCU ELENA
„CINE EŞTI TU, PRIMĂVARA?”
GRUPA: Mare
TEMA ANUALĂ: „Când, cum şi de ce se întampla ?”
TEMA PROIECT: „Ce mă înconjoară?”
SUBTEMA: „Poveştile primaverii”
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi
CATEGORII DE ACTIVITĂŢI :
♦ ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)
Rutine: - Întâlnirea de dimineaţă (salutul, calendarul naturii, noutatea zilei)
- Servirea micului dejun(deprinderi de igiena si autoservire)
- „Ce idee genială!” – deprinderea de a lua decizii in grup
Tranziţii: - ”Amestecă, îngheaţă, formează perechi” – joc distractiv
-„Primăvara” - cantec
♦ ALA I:
- Ştiinţă– „Surprizele primăverii” – probleme ilustrate
- Joc de masă – „Tablou de primavară” - puzzle
- Construcţii – „Construim cuiburi pentru rândunele”
♦ ADE:
-DLC: Educarea limbajului: „Cine eşti tu primavară?” – lectură dupa imagini
- DEC: Educatie plastică: „Tablou de primavară” - desen
♦ ALA II:
- Dans: „Samba florilor”
- Joc distractiv:”Randunică, mută-ţi cuibul!”
- Joc de atenţie: „Jocul florilor de primavară”
-stimularea capacităţii de a lucra in echipă şi de a colabora în realizarea unei sarcini comune;
-dezvoltarea capacităţii de relaţionare, a imaginaţiei creatoare si a creativităţii verbale, a exersării gândirii cauzale, divergente,
deductive.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
ALA I :
Ştiinţă :
- să compună probleme lucrând în echipă, având ca suport elemente de primavară ;
- să rezolve corect problemele ilustrare, utilizând un limbaj matematic adecvat ;
- să opereze cu numere naturale în concentrul 1-10.
Joc de masă :
- să îmbine corect piesele de puzzle pentru a obţine un tablou de primavară.
Construcţii :
- să realizeze prin suprapunerea şi îmbinarea cuburilor cuiburi pentru rândunele ;
ADE :
DLC : Educarea limbajului :
- să formuleze întrebări în direcţia de investigare aferentă grupului de lucru, în urma colaborării în cadrul echipei ;
- să realizeze conexiuni între ideile descoperite, pentru a rezolva sarcina finală ;
- să demonstreze spirit de echipă, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor.
DEC : Educaţie plastică :
- să creeze forme si modele corespunzatoare temei prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic(punctul, linia) ;
- să compună spaţiul plastic lucrând în echipă, redând prin intermediul desenului elemente specifice anotimpului primavara ;
- să realizeze lucrări originale dând dovadă de creativitate ;
STRATEGII DIDACTICE :
Metode si procedeee : conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, descrierea, exerciţiul, problematizarea, lucrul în grup, explozia
stelară.
Mijloace învaţământ: planşă cu aspecte de primăvară, o stea mare, 5 stele mici de diferite culori, bol cu steluţe colorate, jetoane cu
flori, fluturi, albine, buburuze, folie din plastic transparentă, markere colorate, imagini de primavară, elemente de primavară decupate,
jetoane cu cifre şi semne matematice, aracet, beţişoare, puzzle-uri cu imagini de primavară, cuburi, fâşii de hârtie creponată, rândunele
din hârtie.
FORME DE ORGANIZARE:
- în grupuri mici, în perechi, frontal
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. « Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi integrate pentru preşcolari », Editura Didactică si Pedagogică Bucureşti 2008.
2.« Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere si 6/7 ani – 2008 ».
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineaţă:
Copiii vor intra in sala de grupă pe melodia grupului Rogvaiv – „Primăvara”.
Salutul se va realiza prin versurile urmatoare: „Dimineaţa a sosit/ Toţi copiii au venit/ În cerc sa ne adunăm/ Cu toţi sa ne
salutăm!”.Prezenţa este realizată tot prin intermediul unor versuri: „După ce ne-am adunat/ Şi frumos ne-am salutat/ Colegii ne-am
întalnit/ Cine oare n-a venit?”.
Calendarul zilei. Într-o scurtă discuţie cu copiii se vor prezenta câteva aspecte ale vremii, alegându-se simbolurile potrivite. Se
vor asocia aceste aspecte anotimpului primăvara.
În cadrul activităţii de grup , care va face tranziţia către tematica activităţilor ce se vor desfăşura pe parcursul întregii zile, se va
realiza jocul „Adevărat sau fals!”. Preşcolarii vor corecta enunţurile pe care le aud, spunând „adevărat” sau „fals”, apoi vor formula
propoziţia corect. De exemplu: „Suntem în anotimpul iarna. Fals! – Suntem în anotimpul primavara.”
Noutatea zilei: Se va deschide în prezenţa copiilor un plic care conţine două mesaje de la Zâna Primavara. Primul mesaj este o
întrebare: „Cum crezi că arată primăvara?”. Copiii vor raspunde în funcţie de modul în care işi reprezintă fiecare noţiunea de
primavară. Cel de-al doilea mesaj este următorul:
Dragi copii,
Astăzi voi poposi în grădiniţa voastra.Prin toate activităţile pe care le veţi desfăşura astăzi veţi descoperi cine sunt eu cu
adevărat.Veţi reuşi să raspundeţi la întrebarea:”Cine eşti tu, Primavară?”
Dar, înainte de a începe să lucraţi, trebuie să vă spun un secret: veţi reuşi numai dacă sunteţi uniţi, dacă lucraţi în echipă şi vă
ajutaţi unii pe alţii.Este singurul mod în care vă veţi da seama cum sunt eu cu adevărat.
Dacă veţi ţine seama de micul nostru secret, veţi duce la bun sfârşit toate sarcinile activităţilor de astăzi şi munca voastră va fi
răsplătită .
Vă multumesc şi vă doresc spor la lucru!
Zâna Primăvara
Se vor prezenta în continuare sectoarele de activitate din cadrul Activităţilor alese:
La Artă vor forma o echipă şi vor reda prin desen elemente specifice anotimpului primăvara, realizând un “Tablou de primăvară”.
La Ştiinţă se vor forma două echipe a câte doi copii care vor compune probleme utilizând materialele puse la dispoziţie, apoi le vor
da spre rezolvare celeilalte echipe, care, cu ajutorul cifrelor de pe jetoane va scrie soluţia problemelor.
La Joc de masă se va lucra tot în perechi, fiecare echipă realizând tablouri de primavară din piese de puzzle. Ȋnsa vor avea
amestecate printre propriile piese si alte elemente din puzzel-ul celeilalte echipe şi vor trebui să interactioneze şi să le schimbe între ei
pentru a putea finaliza tabloul.
La Construcţii copiii vor colabora construind cuiburi pentru rândunele din cuburi, în interiorul cărora vor aranja “iarbă şi crenguţe”
realizate din fâşii de hartie creponată, iar în final vor aşeza rândunele.
Activitatea de Educare a limbajului se va desfasura prin metoda Explozia stelara. Prin această activitate vor descoperi cine
este Primăvara cu adevarat.
Atenţia copiilor va fi îndreptată spre surpriza acoperită : jos, în mijlocul clasei, copiii observa o stea mare, cinci steluţe mici ce
conţin întrebările : “Ce?”,”Cine?”,Unde?”,”Când?”.De ce?”.
Pentru început copiii descriu imaginea Primăverii contemplând tabloul asezat îin mijlocul stelei mari şi vor descoperi elementele ce
definesc acest anotimp. Pentru a afla mai multe lucruri despre primavară, fiecare copil ales de clopoţelul fermecat va extrage câte o
steluţă colorată. Devenind “căpitanul” grupului, îşi va alege doi, trei colaboratori şi se vor grupa în jurul steluţei de aceeaşi culoare .Se
vor forma cinci echipe.
Copiii reţin intrebarea de pe steluta ,se consulta, colaboreaza in elaborarea de intrebari. Pentru a obtine cat mai multe conexiuni intre
ideile descoperite se stabileste ordinea adresarii intrebarilor: “Ce?”,”Cine?”,Unde?”,”Când?”.De ce?”.
Pe rand,fiecare grup isi alege o echipa careia ii va adresa intrebari.Daca raspunsurile au fost corecte.”adversarii” vor primi
recompense. Cea mai interesanta intrebare va fi scrisa pe steluta.
In final se va desfaura Programul distractiv din cadrul ALA II:
- Dans: „Samba florilor”
- Joc distractiv:”Rândunică, mută-ţi cuibul!”
DEMERSUL DIDACTIC
Strategii didactice Evaluare

Evenimen Metode şi Mijloace de Forma de
te Conţinutul ştiinţific procedee Învăţământ organizare
didactice
Se vor asigura condiţiile necesare pentru desfăşurarea
optimă a activităţii: Observarea
1. Moment - se va aerisi sala de grupă comporta-
organizatoric - mijloacele de învăţământ vor fi distribuite în fiecare mentului
sector. iniţial.
Întâlnirea de dimineaţă: „Buna dimineaţa...”, Salutul, Conversaţi Calendarul
Prezenţa, Calendarul naturii. a naturii Frontal
Activitatea de grup se va desfasura prin jocul Răspunsurile
„Adevarat sau fals” date
Se va realiza printr-un joc. Copiii vor inchide ochii si Explicaţia
2. Captarea isi vor imagina cum arata Zana Primavara.Apoi,vor Conversaţi Răspunsurile
atenţiei forma perechi si isi vor impartasi parerea unul altuia. a In perechi date
copiilor Cativa copii vor comunica impresiile lor intregii grupe. Problemati
zarea
Se deschide scrisoarea de la Zana Primavara si se

3. Anunţarea va citi mesajul, prin care sunt indemnati sa fie uniti, sa Explicaţia Scrisoarea Observarea
temei şi a se ajute unii pe altii, pentru a reusi sa finalizeze cu Conversaţi Zanei Frontal comporta-
obiectivelor succes sarcinile activitatilor. a Primaverii mentului
4. Dirijarea Se prezintă centrele şi împreună cu preşcolarii, se Explicatia
învăţării intuiesc materialele şi temele fiecărui sector, se explică Conversaţi folie din
modul de lucru. a plastic
La Arta vor forma o echipa si vor reda prin desen transparenta În grup
elemente specifice anotimpului primavara, realizand un Lucrul în , markere
“Tablou de primavara”. grup colorate,
La Stiinta se vor forma doua echipe a cate doi copii Exerciţiul imagini de
care vor compune probleme utilizand materialele puse primavara, În grup
la dispozitie, apoi le vor da spre rezolvare celeilalte elemente de
echipe, care, cu ajutorul cifrelor de pe jetoane va scrie Explicaţia primavara Observarea
solutia problemelor. Lucrul in decupate, comporta-
La Joc de masa se va lucra tot in perechi, fiecare echipa grup jetoane cu mentului
realizand tablouri de primavara din piese de puzzle. cifre si În perechi
Insa vor avea amestecate printre propriile piese si alte semne
elemente din puzzel-ul celeilalte echipe si vor trebui sa matematice,
interactioneze si sa le schimbe intre ei pentru a putea Explicaţia aracet,
finaliza tabloul. Exerciţiul betisoare
La Constructii copiii vor colabora construind cuiburi Lucrul in puzzle-uri
pentru randunele din cuburi, in interiorul carora vor perechi cu imagini În perechi
aranja “iarba si crengute” realizate din fasii de hartie de
creponata, iar in final vor aseza randunele. Explicaţia primavara
Înainte de a merge în centre se realizează împreună Exerciţiul cubu
cu preşcolarii exerciţii pentru încălzirea muşchilor mici Lucrul in ri, fasii de
ai mâinilor (recitativ „Ne jucam noi, ne jucăm!) perechi hartie
Preşcolarii îşi vor alege centrul unde doresc să creponata, Individual
lucreze, rotindu-se în ordinea preferinţelor. randunele
Fiecare grupă de copii va duce la îndeplinire sarcinile Exerciţiul din hartie.
respectând indicaţiile primite.
Educatoarea va trece pe la fiecare centru şi va oferi
informaţiile suplimentare celor care au nevoie de ajutor
si ii incurajeaza sa colaboreze. Explicaţia
5. Obţinerea Analiza
performanţei Copiii finalizează sarcinile propuse. Exerciţiul produselor
activităţii
6. Evaluarea Se trece cu întreaga grupă pe la fiecare centru. Câte un

activităţii copil prezintă sarcinile pe care le-au avut de îndeplinit, Explicaţia Analiza
iar ceilalţi completează cu aprecieri sau recomandări Conversati Lucrările produselor
asupra lucrărilor realizate. Se vor raporta rezultatele a realizate Frontal activităţii
obţinute la sarcinile şi obiectivele propuse.
Dirijarea
învăţării Activitatea de Educare a limbajului se va desfasura prin
metoda Explozia stelara. Prin aceasta activitate vor Explicatia
descoperi cine este Primavara cu adevarat.
Atenţia copiilor va fi indreptata spre surpriza Observatia planşă cu Observarea
acoperita : jos, in mijlocul clasei, copiii observa o stea aspecte de Frontal comporta-
mare, cinci steluţe mici ce contin intrebarile : Lucrul in primăvară, mentului
“Ce?”,”Cine?”,Unde?”,”Cand?”.De ce?”. grup o stea mare,
Pentru inceput copiii descriu imaginea Primaverii 5 stele mici
contempland tabloul asezat in mijlocul stelei mari si de diferite
vor descoperi elementele ce definesc acest culori, bol Raspunsurile
anotimp.Pentru a afla mai multe lucruri despre Observatia cu stelute date
primavara, fiecare copil ales de clopotelul fermecat va colorate
extrage cate o steluta colorata.Devenind “capitanul”
grupului, isi va alege doi, trei colaboratori si se vor
grupa in jurul stelutei de aceeasi culoare .Se vor forma
cinci echipe.
Copiii retin intrebarea de pe steluta ,se consulta,
colaboreaza in elaborarea de intrebari. Pentru a obtine
cat mai multe conexiuni intre ideile descoperite se Conversati
stabileste ordinea adresarii intrebarilor: a In grupuri
“Ce?”,”Cine?”,Unde?”,”Cand?”.De ce?”. Problemati mici
Pe rand,fiecare grup isi alege o echipa careia ii va zarea
adresa intrebari.Daca raspunsurile au fost
corecte.”adversarii” vor primi recompense. Cea mai Explicati Intrebarile
interesanta intrebare va fi scrisa pe steluta. Stimulente formulate
In final se va desfaura Programul distractiv Explicaţia
din cadrul ALA II: Conversaţi
- Dans: „Samba florilor” a Observarea
- Joc distractiv:”Randunica, muta-ti cuibul!” Demonstraţ comporta-
- Joc de atentie: „Jocul florilor de primavara” ia mentului
Jocul
7. Aprecieri Se emit aprecieri asupra modului în care preşcolarii au Conversaţi Frontal Aprecieri
şi participat la activitate si se ofera simulente. a verbale.
recomandări
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ
PROF.BORDEANU MARIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL BEREVOEŞTI- ARGEŞ
DATA:
GRUPA: MIJLOCIE
TEMA ANUALĂ: „ Când, cum şi de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI: : „Magia primăverii”
SUBTEMA: „ Legumele timpurii “
TEMA ZILEI: ,,Ridichea uriaşă”
TIPUL DE ACTIVITATE DIDACTICĂ : predare-învăţare.
FORMA DE REALIZARE : ACTIVITATE PE DOMENIU EXPERIENŢIAL
DLC: „Ridichea uriaşă” - lectura educatoarei
DURATA: 25 MIN.
SCOP:Consolidarea deprinderii copiilor de a asculta lectura şi de a întelege mesajul transmis
-să audieze cu atenţie lectura reţinând mesajul transmis;
- să ordoneze planşele cu imaginile din poveste în ordinea întâmplărilor;
-să descrie imaginile prezentate în propozitii corecte din punct de vedere gramatical ;
-să reproducă fragmente din poveste, folosindu-se de imagini, cu ajutorul întrebărilor puse de educatoare.
METODE ŞI PROCEDEE: lectura , conversaţia, explicaţia, brainstormingul, mâna oarbă.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cutie cu surprize,planşe care reprezintă momentele principale din poveste, siluetă cu
ridichea,jetoane,carte cu povestea ilustrată,buline,
recompense.
FORMA DE ORGANIZARE :Frontal,individual şi în grupuri
BIBLIOGRAFIE :
-Georgeta Toma, Daniela Petre, Maruţa Ristoiu, Magdalena Anghel (2009), Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru
învăţământul preşcolar, Editura Europroduct Piteşti;
-Mihaela Păişi Lăzărescu , Liliana Ezechil, Laborator preşcolar, Ghid Metod., Buc., 2002;
-***, 2009, Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Ed. Did. Publishing House, Bucureşti .
OBIECTIV
NR. EVENIMEN-TELE E OPE- CONŢINUTURILE ESENŢIALIZATE STRATEGIA METODE DE
CRT. RAŢIONA DIDACTICĂ EVALUARE
LE
1. Moment Crearea condiţiilor necesare unei bune desfăşurări Conversaţia -evaluare
organizatoric a activităţii: globală
- aerisirea sălii de grupă
- pregătirea materialului didactic;
- copiii vor intra organizat în sala de grupă.
2. Captarea Se va face prin apariţia Zânei Primăvara.,care Povestirea observarea
atenţiei anunţă că a venit cu mai multe surprize. comporta-
-Vreau să fiţi atenţi pentru că am să vă spun o mentului
ghicitoare despre una din legumele de primăvară: copiilor
,,Are frunze, lucru mare,
Rădăcina-i de mâncare
Roşie şi bucălată,
O amesteci în salată. (ridichea)
,,Ce vă vine în minte când auziţi cuvântul ,,ridichi”? Brainstor-ming
3. Enunţarea -Astăzi am să vă spun o poveste foarte frumoasă -să reţină ideile
obiectivelor şi a O1 despre o ridiche foarte mare, adică o ridiche uriaşă. şi
titlului jocului Povestea se numeşte ,, Ridichea uriaşă. obiectivele
precizate
4. Reactualizarea Se reactualizează cunoştinţele Conversaţia,
cunoştinţelor referitoare la poveştile, lecturile cunoscute de copii.
anterioare
5. Dirijarea învăţării Preşcolarii vor fi împărţiţi prin procedeul <Mâna <Mâna oarbă>
oarbă> în grupa „Fluturaşilor Galbeni ” şi grupa
Fluturaşilor Verzi”.Se va lectura povestea
respectând momentele cronologice ale acţiunii,
O1 folosind nuanţarea vocii si mimica adecvată
continutului de idei. Lectura va fi sustinută prin
suport intuitiv.Se va ţine cont de Expunerea
următoarele:adaptarea vocii şi a tonului, în
concordanţă cu importanţa faptelor povestite,
schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii,
respectarea pauzelor logice, psihologice şi
gramaticale, accentuarea unor cuvinte sau propoziţii Conversaţia
în funcţie de sensul lor logic, mimică şi gesticulaţie Explicaţia
adecvată. exerciţiul
Explic cuvintele necunoscute copiilor
înlocuindu-le cu cele cunoscute de ei: să smulgă=să
scoată, moşneag=moş, om bătrân, poală =partea de
jos a rochiei .
6. Obţinerea Se va face o scurtă convorbire pentru a asigura Conversaţia relaţionarea în
performanţei şi O2 înţelegerea mesajului. Exerciţiul cadrul grupului
asigurarea ,,-Cum se numeşte povestea pe care aţi ascultat-o? prin acţiune;
transferului -Cine a semănat ridichea?
cunoştinţelor -Ce a vrut moşul să facă când ridichea a crescut?
-A reuşit să smulgă singur ridichea?
-De ce credeţi voi că nu a reuşit?
O3 -Pe cine a chemat moşul în ajutor?”
Fixarea continutului povestii se va face prin
prezentarea unor imagini cu cele mai semnificative
momente din poveste.
,,-Copii,acestea sunt imagini din poveste.Cred că le-
am amestecat si nu mai stiu cum să le asez.Vreti să
mă ajutaţi voi?”
O4 Pe rând cate un copil – reprezentant al fiecarei
grupe ,va alege imaginea respectând firul logic al
povestii si va reda pe scurt fragmentul respectiv.
Grupa care va răspunde cel mai frumos,va primi
câte o bulină.Va fi desemnată câştigătoare echipa
care a acumulat mai multe buline.
-Acum eu am să prind pe panou silueta de la
ridichea uriaşă.Voi va trebui să veniţi pe rând şi să
alegeţi pe cei care au încercat să scoată ridichea şi
să îi aşezăm în ordinea corectă.Cu ajutorul copiilor
reconstituim ordinea personajelor din poveste.
7. Asigurarea O2 Se vor regla lacunele identificate prin corectarea Conversaţia
conexiunii răspunsurilor copiilor. Explicaţia
inverse
8. Evaluarea O3 Se fac aprecieri generale şi individuale asupra Conversaţia Apreciere
rezultatelor modului cum au răspuns la activitate şi asupra verbală
învăţării O4 comportamentului copiilor pe parcursul activităţii.
9. Retenţia și transferul Se fac precizări asupra cunoştinţelor consolidate Conversaţia

prin lectură:
Ce am învăţat astăzi?
Cum s-a numit lectura?
PROIECT DIDACTIC
PROF. MARINKAS ELEONORA FLORICA

SCOALA GIMNAZIALĂ ”SILVANIA”, ȘIMLEU SILVANIEI,
JUDEȚUL SĂLAJ
Aria curriculară : Limbă şi comunicare

Obiectul : Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare : Salutare, primăvară!
Tema : « Au sosit cocorii » după Cezar Petrescu
Tipul lecţei : consolidarea cunostintelor
Obiective operaţionale :
O1 : să citească corect, cursiv şi expresiv textul ;
O2 : să enumere semnele primăverii;
O3 : să găsească cuvinte cu sens asemănător şi cu sens opus pentru cuvinte extrase din
text;
O4 : să răspundă corect la întrebări;
Strategia didactică : semidirijată, deductivă
Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, observaţia, lectura explicativă,metoda
palariilor ganditoare, metoda cadranelor, brainstorming, exerciţiul
Forme de organizare : frontal, pe grupe, in perechi, individual
Mijloace de învăţământ : tablou de primavara, tablou de iarna , sac, calculator, materiale
ppt, fişe de lucru , fişa cadrane, palarii, flori, lipici, creioane colorate
Durata : 45 minute
Bibliografia : Strategii activ-participative de predare învăţare în ciclul primar ,Rodica
Leonte, Mihai Stanciu,Metodica predării limbii române, Limba şi literatura română ,
Editura Ana
Scenariul didactic
1. Moment organizatoric
Asigur condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a lecţiei.Pregătesc materialul didactic necesar.
2. Captarea atenţiei
DISCUTIE DESPRE PRIMĂVARĂ
În ce anotimp suntem? Care sunt celelalte
anotimpuri?
Care sunt lunile de primăvară? Ce schimbări se
petrec în natură primăvara? Care sunt pasarile care
se reîntorc în țară? Cine doreste să imite o pasăre?
Cunoaşteţi o poezie despre primăvară? (un elev
recită poezia Primăvara de V. Alecsandri)
Prezint surpiza pe care am pregatit-o pentru elevi
( un tablou de primavara peste care am pus un puzzle cu un tablou de iarna).
Tabloul de iarna a fost ales in asa fel incat sa nu placa prea mult. Elevii vor reactiona pe masura,
asa ca le propun sa dam o mana de ajutor primaverii, alungand iarna. Acest lucru il vom face
rezolvand diferite sarcini, pe care le avem pregatite in TRAISTUŢA PRIMĂVERII de sub
tablou si care ne-au fost trimise de ZANA PRIMAVARA. Cu fiecare sarcina pe care o vom
rezolva vom inlatura o piesa din puzzle-ul cu iarna.
3Actualizarea cunoştinţelor
Se extrage din sac sarcina cu numarul 1 , prin care se cere sa se completeze rebusul
Vom completa un rebus
1 C E Z A R
1. …Petrescu
2 O S T E N I T A
2. obosita
3 C O L T
3. il prinsese iarba fraged si nou
4. ele vor durui 4 MO R I L E
5. anotimpul care urmeaza dupa iarna 5 P R I MA V A R A
6. se impodobeau cu flori albe 6 L I V E Z I L E
7. si le strangeau cu fosnet de matase 7 A R I P I L E
Se inlatura o piesa din puzzle.

4.Anunţarea temei şi a obiectivelor
De la A la B vom descoperi un cuvant cu care vom completa titlul lectiei de astazi “Au sosit
cocorii” de Cezar Petrescu
Prezint obiectivele pe înţelesul elevilor
5.Dirijarea învăţării
Se extrage biletul cu numarul 2 prin care se cere ca elevii să citească lecţia în lanţ, pe fragmente,
seleciv
Deschidem manualele si elevii citesc lectia in lanţ.
-explicaţi cuvântul cocor (prezint imaginea)
-explicaţi expresiile în înălţimile albastre (în înaltul cerului senin) , soseau din depărtările cu
lumină (se întorceau din ţările calde), vor arunca sămânţa în brazdă (vor semăna)
Se reia citirea primului fragment
-selectati cuvinte care conţin grupul de sunete ea (seară, tânguirea, soseau)
-spuneţi cuvinte cu sens asemănător cuvintelor tânguirea (jeluirea), ostenita (obosită)
Se citeşte fragmentul al doilea
-spuneţi cuvinte cu sens opus cuvimtelor deasupra (dedesupt), vechi (noi), cunoscute
(necunoscute), albe (negre)
-alcătuiţi o problemă cu cocori după exerciţiul 123+347=
Se citeste fragmentul al treilea
-spuneţi cuvinte cu sens asemănător cuvintelor a grăit (a vorbit), holde (lanuri)
-de ce s-a folosit linia de dialog
-citiţi propoziţia exclamativă
-se citeste fragmentul pe roluri
-povestiti oral acest fragment
Se citeste ultimul fragment
-spuneţi cuvinte cu sens asemănător cuvântului strângeau (adunau) si cu sens opus cuvântului
veche (nouă)
Se inlatura altă piesa din puzzle
Se extrage biletul cu numărul 3 în care se cere să rezolve fişa de lucru (în perechi)Elevii rezolvă
fişele de lucru
Se inlatura trei piese din puzzle
6. Obţinerea performanţei
Se extrage biletul cu numărul 4 pe care este propus jocul Pălariile gânditoareSe împart elevii în
6 grupe. Fiecare grupă va rezolva sarcina scrisa sub pălărie
 pălăria albă:INFORMEAZĂ “Despre cine este vorba în text?”
 pălăria roşie :SPUNE CE SIMŢI „ Ce iti place cel mai mult din text?De ce?”
 pălăria neagră:ASPECTE NEGATIVE„Ce se auzea într-o seară de primăvară?”
 pălăria galbenă:ASPECTE POZITIVE„Ce schimbări se petrec în natură?”
 pălăria albastră:CLARIFICĂ „Adresează colegilor o întrebare din text să vedem dacă l-au
înţeles”
 pălăria verde:GENEREAZĂ IDEI NOI „Imaginează-ţi că i-ai văzut pe cocori întorcându-se
din ţările calde. Ce le-ai fi spus?”
7.Feedback-ul
Se extrage biletul cu numărul 5 în care se cere să completeze cadranele
Elevii rezolvă o fisa cu cadranele
8.Asigurarea retenţiei si a transferului
Se extrage biletul cu numărul 6 în care se cere să decoreze pălăriile
Gânditi-va că fiecare pălărie este primăvara
Decoraţi-o cât mai frumos
Se extrage biletul cu numărul 7 in care se cere să răspundă la întrebarea “A ce miroase
primăvara?”
Înainte de a răspunde urmărim câteva imagini (prezentare PP)
Elevii răspund la întrebarea propusă
Se reciteşte lecţia
9.Incheierea activităţii
Se extrage biletul cu numărul 8 în care se cere ca elevii să cânte un cântec si sa faca miscarile pe
care le sugereaza cantecul
Cântec “Primăvara iarăşi a sosit”
Se inlatura ultima piesa din puzzle
Se fac aprecieri asupra activităţii
UTILIZAREA METODEI CUBULUI LA LECȚIA ELEMENTE
DE COMBINATORICĂ
PROFESOR GHEȚIU RADU MIHAIL

COLEGIUL TEHNIC TÂRNĂVENI
Clasa: a X-a
Obiectul: Matematică
Subiectul: Elemente de combinatorică
Tipul lecţiei: Recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
Scopul lecţiei: Fixarea cunoştinţelor referitoare la elemente de combinatorică
Cognitive:
Până la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
C1) Să utilizeze formulele de calcul pentru numărul permutărilor, aranjamentelor, combinărilor,
precum şi proprietăţile acestora
C2) Să interpreteze situaţii problemă cu ajutorul elementelor de combinatorică
Afective:
A1) Să fie atenți
A2 ) Să participe afectiv la lecție
A3) Să-şi dezvolte interesul pentru studiul matematicii
Psihomotorii:
PM1) Să participe activ la desfăşurarea lecţiei
 Resurse materiale: manuale, fişe de lucru, cub din carton
 Resurse procedurale: metoda cubului, explicaţia, conversaţia euristică, observarea
dirijată, exercițiul, turul galeriei
 Forme de organizare a învăţării: grupe de elevi, frontală
Procedee de evaluare: analiza răspunsurilor primite, observația sistematică a activității
elevilor , rezolvarea corectă a sarcinilor de pe fiecare faţă a cubului, aprecierea corectitudinii
rezolvării aplicaţiilor
DESFǍŞURAREA LECŢIEI
Moment organizatoric şi captarea atenţiei
Profesorul anunţă titlul lecţiei şi comunică elevilor obiectivele operaţionale, scopul lecţiei,
modul de obţinere a feedback-ului. Elevii răspund solicitărilor profesorului. Sunt atenţi . Notează
în caiete titlul lecţiei. Prezintă elevilor metoda ,,Cubul - metodă modernă de învăţare prin
cooperare”. Această metodă presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective,
contribuind la o abordare complexă şi integratoare a temei. Se prezintă elevilor un cub din carton
având feţele colorate diferit, fiind inscripţionate cu următoarele verbe active:
Faţa 1: Albastru - verbul descrie
Faţa 2: Roşu - verbul compară
Faţa 3: Verde - verbul asociază
Faţa 4: Negru - verbul analizează
Faţa 5: Roz - verbul aplică
Faţa 6: Portocaliu - verbul argumentează
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene. Fiecare grupă primeşte o coală colorată în nuanţele
precizate mai sus. Echipele aleg un lider de grup care va arunca zarul pentru a vedea faţa pe care
este scris verbul definitoriu pentru acea grupă (descrie, compară, asociază, analizează , aplică şi
argumentează).
Se anunţă tema de discutat şi timpul de lucru alocat fiecărei grupe. Se împart fişele cu sarcinile
de lucru în grup (F1-F6). Timp de 20-25 de minute elevii lucrează în echipă la sarcina de lucru
primită. Profesorul supraveghează atent activitatea elevilor şi dă indicaţii acolo unde este nevoie.
Intervine, dacă este cazul, în grupul în care există elevi care nu se implică în activitatea de grup
sau elevi care lucrează singuri, fără să se consulte cu ceilalți membri din grup.
Desfășurarea activității elevilor

 Elevii din grupa a I-a
- Vor enumera metodele de numărare studiate
- Vor defini noţiunile de permutări, aranjamente, combinări
- Vor sistematiza datele într-un tabel
 Elevii din grupa a II-a
- Vor compara noțiunile studiate
- Vor stabili asemănări și deosebiri între noțiunile studiate prin exemple pe mulțimi de
elemente
 Elevii din grupa a III-a
- Vor asocia fiecărei noțiuni, formulele de calcul
- Vor da exemple pentru fiecare noțiune: permutări, aranjamente, combinări
 Elevii din grupa a IV-a
- Vor analiza diferite proprietăți ale acestora
 Elevii din grupa a V-a
- Vor rezolva exerciții cu permutări, aranjamente, combinări
 Elevii din grupa a VI-a
- Vor argumenta rezolvarea unor tipuri de exerciți prin demonstrarea rezultatelor obținute
Turul galeriei
La finalul timpului de lucru acordat pentru activitățile desfășurate pe grupe, se va aplica metoda
,, Turul galeriei”.
 Profesorul cere elevilor să-şi expună posterele.
 Materialele realizate, posterele vor fi expuse în clasă în cele 6 locuri vizibile.
 Elevii din fiecare grup îşi vor prezenta mai întâi modul în care au rezolvat sarcina de
lucru şi apoi, vor trece pe rând pe la fiecare poster al colegilor de la altă grupă, vor
analiza şi evalua produsele realizate de colegii lor, vor formula comentarii şi observaţii în
scris. Ulterior, fiecare grup va reexamina produsul propriu prin prisma comentariilor şi
observaţiilor notate de colegii celorlalte grupe.
 Elevii au oportunitatea să ofere şi să primească feed-back referitor la munca lor, au şansa
să vorbească despre produsul lor simultan cu ceilalţi, în mod organizat şi productiv.
 Liderul fiecărei grupe, la finalul lecţiei poate să aprecieze activitatea propriei grupe: cine
a participat mai activ, cine nu s-a angajat în realizarea sarcinilor, ce activităţi au avut un
rol hotărâtor în ajungerea la concluzii.
Concluzii
Prin aplicarea tehnicii cubului la Matematică- Elemente de combinatorică- elevii își dezvoltă o
serie de abilităţi de comunicare, de structurare a informaţiei, de toleranţă faţă de opiniile
celorlaţi, imaginaţia, creativitatea, gândirea critică, capacităţile de analiză, sinteză, aplicare,
transfer, argumentare . Elevii își formează o imagine globală asupra problemei abordate, având
în vedere cele şase perspective luate în calcul.
Bibliografie
1. M. Bocoş, F. Ciomoş, Proiectarea şi Evaluarea secvenţelor de instruire, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţa, Cluj-Napoca, 2001
2. M.E. Dulamă, Metodologia didactică, Editura Clasium, Cluj-Napoca, 2006
3. I. Cerghit, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
4. Manual pentru clasa a X-a Matematică, M. Ganga , Ed. Mathpress, 2005
5. Manual pentru clasa a X-a Matematică, C. Năstăsescu, C. Niţă , E.D.P, 2012
6. Suport de curs C.C.D.- ,,Proiectare didactică si metode moderne în predarea matematicii”
METODA CUBULUI UTILIZATĂ LA LECȚIA „MATERIALE
PLASTICE“
PROFESOR MATHE MARIA
Clasa: a IX-a
Obiectul: Studiul materialelor
Unitatea de învăţare: Materiale avansate
Subiectul: Materiale plastice
Scopul lecţiei: Însuşirea cunoştinţelor referitoare la materiale plastice
Tipul lecţiei: De comunicare a noilor cunoştinţe
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
O1) Să descrie elementele componente ale materialelor plastice
O2) Să compare materialele termoplastice cu materialele plastice termoreactive
O3) Să realizeze o asociere între proprietăţile materialelor plastice şi elementele componente
O4) Să analizeze din ce se compun materialele plastice
O5) Să prezinte utilizări ale materialelor plastice
O6) Să argumenteze necesitatea reciclării materialelor plastice
 Resurse materiale: manual, obiecte confecţionate din materiale plastice, planşă, text-
suport, cubul,fișa de lucru ,test
 Resurse procedurale: metoda cubului, lanţul ideilor, turul galeriei, explicaţia,
conversaţia euristică, observarea dirijată, demonstraţia
 Forme de organizare a învăţării: grupe de elevi
 Forma de participare a elevilor: dirijată şi individual
Evaluarea: Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?
a) De conţinut: rezolvarea corectă a sarcinilor de pe fiecare faţă a cubului
b) De utilizare a operaţiilor gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, argumentarea răspunsurilor
c) De rezolvare a sarcinilor din test, fișă de lucru
I. Moment organizatoric
II. Evocarea
III. Realizarea sensului
IV. Reflecţia
Tabelul strategiilor care pot fi utilizate în cele trei etape:
Evocare Realizarea sensului Reflecţie

 Lanţul ideilor  Metoda Cubului  Turul galeriei
 Brainstormingul în grup
Etapele realizării lecției:

Prezintă modul în care se va desfăşura lecţia, asigură ordinea, liniştea şi un climat favorabil în
clasă.
Anunţă titlul lecţiei şi comunică elevilor obiectivele operaţionale, scopul lecţiei, modul de
obţinere a feedback-ului. Elevii răspund solicitărilor profesorului. Sunt atenţi . Notează în caiete
titlul lecţiei. Reţin obiectivele operaţionale urmărite, modul în care vor fi evaluaţi şi se va obţine
conexiunea inversă
II . Evocarea
Lanţul ideilor, Brainstormingul în grup
Sarcina de lucru: Profesorul cere elevilor să scrie câte o informaţie despre materialele plastice,
fără însă să le repete pe cele spuse anterior. Informaţiile primite de la elevi vor fi organizate
într-un copac al ideilor. Elevii sunt implicaţi activ în încercarea de a-şi aminti ce ştiu despre acest
subiect
Comunică profesorului informaţii despre subiectul propus
Polietilena
Electrotehnică Pung Dielectrice

i
P.V.C.
Plastic
e
Răşină
Uşoare
Ţevi
conducte
Material
e
Copacul ideilor
III. Realizarea sensului (desen cub)

Metoda Cubului
Se realizează un cub din carton. Feţele cubului sunt colorate diferit. Fiecărei feţe îi corespunde
un verb.
Faţa 1: Albastru – verbul descrie
Faţa 2: Roşu – verbul compară
Faţa 3: Verde – verbul asociază
Faţa 4: Galben – verbul analizează
Faţa 5: Portocaliu – verbul aplică
Faţa 6: Maro – verbul argumentează
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene; fiecare grupă va primi o coală colorată în nuanţele
precizate mai sus. Echipele aleg un lider de grup care va extrage un bilet pe care este scris
verbul definitoriu pentru acea grupă (descrie, compară, asociază, analizează, aplică,
argumentează), astfel încât fiecărei grupe îi revine sarcina de a răspunde unei cerinţe. Se anunţă
tema pusă în discuţie şi timpul alocat fiecărei grupe pentru rezolvarea sarcinii de învăţare. Elevii
au sarcini diferenţiate de învăţare; prin rezolvarea integrală a acestora au posibilitatea să înveţe
unii de la alţii. Fiecare grupă va primi textul-suport pentru citire.
 Elevii din grupa a I-a
- descriu elementele componente ale materialelor plastice
- fac conexiuni între informaţiile dobândite în lecţiile anterioare şi noile informaţii
 Elevii din grupa a II-a
- stabilesc asemănări şi deosebiri între materialele termoplastice şi materialele plastice
termoreactive
- compară materialele plastice şi materialele metalice din punct de vedere al proprietăţilor
fizice, chimice, mecanice
 Elevii din grupa a III-a
- realizează o asociere corectă între proprietăţile materialelor plastice şi elementele componente
ale acestora: proprietăţile fizice, mecanice, dielectrice; şi între proprietăţile chimice, de fricţiune
ale materialelor plastice şi utilizări
 Elevii din grupa a IV-a
- analizează din ce sunt compuse materialele plastice, modalitatea de obţinere a diferitelor tipuri
de materiale plastice: polietilena, policlorura de vinil, teflonul
 Elevii din grupa a V-a
- cauta domeniile unde pot fi utilizate materialele plastice, cu exemplificări concrete pe tipuri de
materiale, mod de livrare
 Elevii din grupa a VI-a
- argumentează utilizarea materialelor plastice în domeniul electrotehnic
- argumentează necesitatea recuperării şi revalorificării materialelor plastice
IV. Reflecţie
Turul galeriei
 Profesorul cere elevilor să-şi expună posterele.
 Materialele realizate, posterele vor fi expuse în clasă în cele 6 locuri vizibile.
 Elevii din fiecare grup îşi vor prezenta mai întâi modul în care au rezolvat sarcina de
lucru şi apoi, vor trece pe rând pe la fiecare poster al colegilor de la altă grupă, vor
analiza şi evalua produsele realizate de colegii lor, vor formula comentarii şi observaţii în
scris. Ulterior, fiecare grup va reexamina produsul propriu prin prisma comentariilor şi
observaţiilor notate de colegii celorlalte grupe.
 Elevii au oportunitatea să ofere şi să primească feed-back referitor la munca lor, au şansa
să vorbească despre produsul lor simultan cu ceilalţi, în mod organizat şi productiv.
 Liderul fiecărei grupe, la finalul lecţiei poate să aprecieze activitatea propriei grupe: cine
a participat mai activ, cine nu s-a angajat în realizarea sarcinilor, ce activităţi au avut un
rol hotărâtor în ajungerea la concluzii.
Evaluarea:
Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?
De conţinut: Rezolvarea corectă a sarcinilor de pe fiecare faţă a cubului;
De utilizare a operaţiilor gândirii: Analiza, sinteza, comparaţia, argumentarea răspunsurilor.
Feedback, reflecţii:
Reflecţii ale cadrului didactic :
 A fost o lecţie antrenantă, în care elevii au aflat noţiuni noi despre materialele plastice
precum: elemente componente, utilizări, tipuri de materiale plastice, reciclarea materialelor
plastice;
 Au fost utilizate operaţii ale gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, argumentarea;
 Prin desfăşurarea activităţii pe grupe, elevii comunică, cooperează, sunt interesaţi să
înveţe unii de la alţii, prin rezolvarea integrală a sarcinilor.
Reflecţii ale elevilor :

 Suntem încântaţi de informaţiile primite, de modul în care s-a desfăşurat activitatea
 Am aplicat cunoştinţele din lecţie, prin colectarea materialelor plastice chiar în clasa
noastră
 Am recuperat diferite tipuri de materiale plastice şi am încercat să le dăm o altă utilizare.
Produs realizat de elevi:

Concluzii:
Metoda cubului:
 Solicită gândirea elevului
 Ajută la formularea unor păreri personale
 Ajută la dobândirea respectului și a încrederii în sine.
Elevii s-au implicat în desfășurarea lecției, iar entuziasmul constatat la ei arată veridicitatea
următoarelor cuvinte: „ Daca imi spui, o să uit, daca îmi arăți, o să țin minte, daca mă
implici, o să înțeleg .“
Bibliografie
1. M. Bocoş, F. Ciomoş, Proiectarea şi Evaluarea secvenţelor de instruire, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţa, Cluj-Napoca, 2001
2. M.E. Dulamă, Metodologia didactică, Editura Clasium, Cluj-Napoca, 2006
3. I. Cerghit, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
4. T. Rusu, M. Bejan , Deşeul sursă de venit, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2006
5. I. Arieș, A.C.-Vasilescu, M. Constantin, I.C.-Vasilescu, Studiul Materialelor, Editura CD
PRESS, București, 2010
METODA „ȘTIU- VREAU SĂ ȘTIU- AM ÎNVĂȚAT” LA LECȚIA
CUPRUL
PROFESOR CSISZAR EUGENIA

Chiar dacă s-au schimbat planurile de învăţământ, programele şcolare, manualele

constatăm adesea că: elevii nu învaţă, nu ştiu să înveţe, nu-i interesează conţinutul studiat în
şcoală, nu au o motivaţie clară şi nu văd foloasele învăţării.
Care sunt cauzele? Oferta şcolară nu corespunde expectanţelor elevilor, ar trebui făcută o
analiză atentă a nevoilor elevilor, a societăţii, pentru ca întreg procesul didactic să fie adaptat la
acestea. Prin abordarea tradiţională, conţinuturile se constituie punctual în mintea elevilor, iar
procesul de învăţare se reduce la un efort de memorare de la sine înţeles.
Punându-ne în locul elevului, devine firească şi explicabilă reacţia de refuz a acestuia faţă de
manualele de neînţeles, faţă de avalanşa de informaţii adesea irelevante şi inutile, care se revarsă
asupra lui în fiecare lecţie, şi atunci ne întrebăm:
 Cum am putea să organizăm activitatea la clasă astfel încât lecţiile să fie plăcute,
interesante, atractive pentru elevi?
 Cum să-i învăţăm pe elevi să înveţe cu plăcere, eficient şi durabil?
Ioan Cerghit afirma: „Pedagogia modernă consideră că rutina excesivă, conservatorismul (…)
aduc mari prejudicii învăţământului. În fond, creaţia, în materie de metodologie, înseamnă o
necontenită căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile şcolare”.
Se conturează mai multe variante de structurare a lecţiei, care să răspundă necesităţilor reale
ale elevilor:
 Modelul tradiţional: axat pe verificarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor, pe
predarea efectuată de profesor, pe fixarea şi evaluarea noilor cunoştinţe;
 Modelul „Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie”, prin care informaţiile noi sunt
integrate în sistemul cunoştinţelor anterioare prin gândire critică;
 Modelul „Ştiu- Vreau să ştiu- Am învăţat”, în care conţinutul care va fi învăţat este
relaţionat de cunoştinţele anterioare şi de nevoile de învăţare ale elevilor.
Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu- Vreau să ştiu- Am învăţat”
Modelul de structurare a lecţiei „Ştiu- Vreau să ştiu- Am învăţat” („Know- Want to know-
Learned” sau „K- W – L”) a fost creat cu scopul lecturării textelor expozitive şi poate fi utilizat
în mod eficient în lecţii. Semnificaţia iniţialelor K– W– L este explicitată prin întrebările: Ce
ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?. Acest model este structurat în 5 etape în care se
evidenţiază clar situaţia de plecare (ceea ce Știu elevii), aspectele pe care doresc să le cunoscă în
timpul activităţii (consemnate în rubrica Vreau să ştiu) şi ceea ce au dobândit prin procesul de
învăţare (idei consemnate în rubrica Am învăţat).
PROIECT DE LECŢIE
Data:
Clasa: a IX-a
Obiectul: Studiul Materialelor
Subiectul: Cuprul
Scopul lecţiei: Însuşirea cunoştinţelor referitoare la Cu
Tipul lecţiei: Transmitere de noi cunoștințe
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
O1) Prezinte noţiuni generale despre Cu
O2) Descrie principalele proprietăţi ale Cu
O3) Identifice utilizări ale Cu
O4) Argumenteze necesitatea alierii Cu
 Resurse materiale: manualul, text suport, piese, semifabricate executate din Cu
 Resurse procedurale: scriere liberă, știu/vreau să ştiu/am învăţat, conversația, explicația,
eseul de 5 minute
 Forme de organizare a învăţării: individuală, frontală, în perechi
a) De conţinut: răspunsurile la întrebări, completarea rubricii „Am învăţat”
b) De utilizare a operaţiilor gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, argumentarea
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
II. Verificarea cunoştinţelor anterioare
III. Dobândirea cunoştinţelor
Etapa 1: Ce ştiu despre subiect?
1.a Conexiuni cu cunoştinţele anterioare prin scriere liberă
Sarcina de lucru: Elevii scriu timp de două minute o listă cu ideile pe care le au despre Cu. Voi
lua opinii de la fiecare elev.
1.b Organizarea cunoştinţelor anterioare după modelul „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat”.
 Activitate individuală pentru completarea rubricii „Ştiu”. Împart tabla în trei coloane. În
prima coloană scriu „Ştiu”, în a doua „Vreau să ştiu”, iar în a treia scriu „Am învăţat.”
Sarcina de lucru: Elaboraţi tabelul de pe tablă. Împărţiţi o filă a caietului în trei coloane, conform
modelului. Completaţi fiecare în mod individual ce ştiţi despre Cu, timp de două minute.
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
 Activitate frontală pentru completarea rubricii „Ştiu” . Voi lua de la fiecare elev câte o
idee dintre cele scrise în caiete, ca răspuns la întrebarea „Ce ştiţi despre Cu?”. Solicit
răspunsurile pe care elevii sunt relativi siguri. Scriu răspunsurile pe scurt în coloana „Ştiu”.
Cunoştinţele nesigure le trec în coloana următoare.
- metal neferos
- culoare roșiatică
- metal greu
- rezistență mică
- se găsește sub formă de cuprit
- se utilizează la realizarea conductorilor electrici,
la realizarea conductelor de gaz și apă
- este un bun conducător de electricitate și căldură
- există aliaje pe bază de cupru: alama, bronzul
- se prelucrează sub formă de sârme
- rezistență mare la coroziune
- există vase, cazane, monezi din cupru
I.1. Clasificarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor
Scriem toate aceste informaţii în tabel, ordonat , ținând cont de mai multe criterii: criteriul fizico-
chimic, proprietăţi, răspândire, aliaje, utilizări.
Etapa 2: Ce vreau să ştiu despre subiect? Comunicarea titlului lecţiei noi şi motivarea
elevilor pentru învăţarea noilor cunoştinţe.
 Activitate în perechi
Sarcina de lucru: Fiecare pereche va scrie timp de două minute ce anume doreşte să ştie despre
Cu, cunoştinţele pe care doreşte să le lămurească sau despre care are îndoieli.
 Activitate frontală
Voi lua de la fiecare pereche câte o întrebare despre Al şi o voi scrie pe tablă în rubrica „Vreau
să ştiu”.

Tip material după criteriul fizico- Care sunt alte proprietăţi fizice,
chimic: metal neferos proprietăţi chimice,
Proprietăţi: propietăţi mecanice, proprietăţi
Fizice tehnologice ale Cu?
- culoare: roșiatică Care este procedeul prin care se
3
- densitate: greu d=8,96 g/cm obţine Cu din minereuri?
- conductibilitate electrică și termică: Ce înseamnă Cu de înaltă
mare puritate?
Mecanice: rezistență mică Ce influenţă au impurităţile
Chimice: rezistență mare la asupra Cu?
coroziune De ce se aliază Cu?
Tehnologice: ductil Care sunt aliajele Cu?
Răspândire: sub formă de Ce utilizări prezintă Cu?
combinații-cupritul
Cu se aliază cu diferite elemente: Sn,
Zn, formând aliaje ca bronz, alama.
Utilizări: industria electrotehnică,
chimică, vase, cazane.
Etapa 3: Confruntarea cu noile informaţii. Lectura textului: se poate face individual, pe

perechi sau profesorul citeşte textul.
Sarcina de lucru: Citiţi textul. Căutaţi răspunsurile la întrebările din rubrica „Vreau să ştiu”.
Completaţi fiecare rubrica „Am învăţat”, apoi comunicaţi colegului de bancă ce aţi descoperit.
Etapa 4: Ce am învăţat?
Analizarea noilor informaţii, în relaţie cu cunoştinţele anterioare, completarea rubricii Am
învăţat. Se discută cu întreaga clasă informaţiile descoperite şi se completează rubrica pe tablă.
Voi citi pe rând întrebările scrise în rubrica „Vreau să ştiu” şi vom răspunde la ele. Vom trece
răspunsurile la întrebări în rubrica „Am învăţat”.
Am învăţat
Proprietăți ale Cu
Proprietăți fizice
- prezintă punct de topire ridicat (1083ºC)
Proprietăți mecanice
- duritate 40 -50 HB
- rezistă la șoc
- foarte tenace - un fir de cupru cu diametrul de 2 mm poate susţine o greutate de 140 kg
Proprietăți tehnologice
- maleabil (foiţa subţire este albastră - verzuie)
- se prelucrează ușor prin deformare plastică la rece
Proprietăți chimice
- este un metal cu reactivitate mică
- în aer uscat, la temperatura obişnuită, este stabil, dar în mediu umed şi în prezenţa dioxidului de carbon, se
acoperă cu un strat verde de carbonat bazic de cupru CuCO3∙Cu(OH)2 , cunoscut sub numele de cocleală
şi care este foarte toxic. Din acest motiv vasele din cupru se acoperă cu un strat de staniu, operaţie numită
cositorire.
- încălzit în aer sau oxigen la 300ºC, cuprul se combină cu oxigenul şi formează oxidul de Cu(II) negru, iar
la temperatură mai înaltă se formează oxidul de Cu(I) roşu.
- cuprul reacţionează cu sulful obţinându-se sulfura de cupru(II), neagră
Alierea Cu
Proprietățile cuprului pot fi îmbunătățite prin aliere cu alte elemente ca: zincul, staniul, aluminiul, siliciu,
beriliul, nichelul.
Conductibilitatea electrică scade însă considerabil, când cuprul este impurificat, chiar și cu cantități mici de
P, As, Si sau Fe. (Cantități sub 0,1% din aceste elemente reduc valoarea conductibilității electrice cu 20%
sau chiar mai mult.)
Aliaje pe bază de cupru și nichel: constantanul, nichelina, manganina- adăugând nichel în cupru se produce
o scădere însemnată a conductibilității electrice, astfel încât aliajele Cu-Ni devin rezistive, fiind utilizate la
fabricarea rezistențelor electrice pentru reostate.
Aliaje pe bază de cupru, nichel și zinc se folosesc sub formă de table, bare, țevi, sârme , în industria
chimică, alimentară și electrotehnică.
Obținerea Cu
Cuprul metalic pur se obține din minereurile sale. Pentru extragerea cuprului, concentratele minereurilor
sale se prelucrează prin procese piro- sau hidrometalurgice. Prin prăjirea sulfurilor de cupru rezultă
monoxid de cupru care prin reducere cu carbon și oxid de fier cu valența 3 se obține cupru brut. După
obținerea cuprului brut acesta este afânat și rafinat, în final obținându-se Cu de puritate 93-98,5%.
Utilizări
Industria electrotehnică pentru fabricarea de colectoare ale motoarelor şi dinamuri electrice, capete de
contacte, plăci de circuite imprimate, etc.. Datorită conductibilităţii sale termice este utilizat pentru
fabricarea de schimbătoare de căldură, cazane, radiatoare, serpentine, ţevi pentru fierbătoare. Pentru marea
sa maleabilitate, este folosit la fabricarea de vase şi căldări, aparate pentru cercetări ştiinţifice, vase de
bucătărie, ceasornice, muniţii, statui, monezi, medalii, acoperişuri pentru clădiri, etc..
Industria metalurgică: aliaje (alame, bronzuri, aliaje pentru monede şi medalii), recipiente industriale, etc..
Industria chimică : catalizator de hidrogenare şi de descompunere; coloranţi pentru vopsele sau artificii.
Cuprul care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz şi apă, a materialelor
pentru acoperişuri, a ustensilelor şi a unor obiecte ornamentale.
Etapa 5: Ce altceva aş dori să aflu despre subiect?
Dacă există întrebări la care elevii nu au găsit răspunsul se creează rubrica „Unde aflu? ” în care
se vor specifica sursele în care vor fi căutate (reviste, Internet, enciclopedii, manuale)
informațiile.
Fixarea cunoştinţelor (reflecţie) Se utilizează eseul de cinci minute; un eseu nestructurat în
care se cere elevilor să prezinte idei legate de Cu, pe scurt.
Rezumatul lucrării
Metoda „Ştiu- Vreau să ştiu- Am învăţat” este o metodă ce urmăreşte conştientizarea
elevilor în legătură cu propria lor activitate de cunoaştere, respectiv de stimulare a
abilităţilor metacognitive şi a gândirii critice. Prin aplicarea ei la lecția Cuprul , elevii au fost
solicitați să se gândească la ceea ce ştiu despre temă, să îşi adreseze întrebări despre temă şi să
formuleze răspunsuri la întrebările adresate, să-și confirme achizițiile noi. Participarea activă a
elevilor la întregul proces de predare, face posibilă evaluarea continuă a cunoştinţelor pe care le
deţin. Elevii sunt atenți, interesați, colaborează, caută informații, analizează textul , într-un
cuvânt se implică activ pe tot parcursul lecției.
Această metodă a mobilizat întregul colectiv de elevi, fiind o modalitate de învăţare
interactivă. Angajarea elevilor în procesul de predare, participarea efectivă, conştientă şi deplină
a lor în procesul propriei formări, sunt absolut necesare pentru ca ei să asimileze logic noile
achiziţii şi să le dezvăluie funcţionalitatea.
Bibliografie
1. Bocoş, M. , Didactica disciplinelor pedagogice, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007;
2. Dulamă, M. E. , Metodologii didactice activizante, Editura Clasium, 2008;
3. Bocoş, M. , Ciomoş, F. , Proiectarea şi Evaluarea secvenţelor de instruire, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2001;
4. Cerghit, I. , Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;
5. Arieș, I. , Vasilescu, A. C. , Constantin M. , Vasilescu I. C. , Studiul Materialelor, Editura CD
PRESS, București, 2010;
9. cls9studiulmaterialelorpa.wikispaces.com/;
10. chimistii2011.wikispaces.com/.../Cuprul+si+viata;
PREDAREA LITERATURII ROMÂNE ÎN SECOLUL AL XXI-
LEA
PROF. MIHAELA CĂTANĂ
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BAIA-SPRIE, JUDEȚUL MARAMUREȘ
În era calculatorului nu poți să te prefaci că predarea mai poate să stagneze în

demonstrații cu ajutorul planșelor sau cu fișe bătute la mașina de scris. Zilnic venim cu fișe de
lucru tehnoredactate cu ajutorul computerului, cerem elevilor să lucreze în echipe pentru
realizarea de proiecte și de portofolii. Cursurile legate de dezvoltarea competențelor TIC, urmate
în ultimii ani, ajută cadrele didactice să prindă din mers evoluțiile tehnologiei informației și
comunicării și să le utilizeze cu eficiență în procesul instructiv-educativ.
Un exemplu în acest sens îl constituie desfășurarea unei lecții de aprofundare la opera
epică Pașa Hassan de George Coșbuc, la clasa a VII-a, la Școala Gimnazială Baia-Sprie, în
cadrul căreia am aplicat atât metode tradiționale cât și moderne, apelând totodată și la
instrumentele T.I.C.: conversaţia, expunerea, lectura explicativă, brainstorming-ul, reflecţia,
gândirea activă, activitatea pe grupe), munca independentă, instruirea e–Learning: învăţarea
combinată (blended learning) / învăţare hibridă sau mixtă, învăţarea colaborativă sprijinită de
calculator, învăţarea individuală asistată.
În demersul meu am avut în vedere competențe generale, sociale și civice (utilizarea
corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare
monologată şi dialogată; receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri
diverse), dar și instrumente T.I.C. (accesarea de informaţii, prezentate în moduri diferite de
vizualizare; utilizarea multiplelor reprezentări statice şi dinamice în exersarea competenţelor de
limbă și comunicare şi în aprofundarea înţelegerii şi reţinerii cunoştinţelor noi; îmbinarea în mod
echilibrat a activităţilor de învăţare individuală cu cele de învăţare colaborativă).
Competențele specifice vizate au fost: cognitive (prezentarea succintă a datelor despre
autor și operă; evidențierea surselor de inspirație ale autorului – evenimentele și personalitățile
istorice la care se face referire în text; povestirea textului prin evidenţierea momentelor
subiectului; evidențierea locului și timpului desfășurării evenimentelor – prin analiză literară și
reprezentare grafică/desen etc.; argumentarea principalelor calităţi ale lui Mihai Viteazul în text;
portretizarea sumară a personajelor prezente în text – prin analiză literară și reprezentare
grafică/desen etc.; motivarea apartenenţei textului la genul epic); afective (manifestarea spiritului
de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei; manifestarea interesului pentru rezolvarea
sarcinilor date; manifestarea interesului pentru mijloacele T.I.C.); psihomotorii (utilizarea
corectă a mijloacelor auxiliare, în special cele T.I.C. – internet - wikispaces, prezi, glogster,
youtube, wikipedia etc.; Microsoft Word și PowerPoint; calculatoare – AEL, CDI, laptop;
videoproiector; ortografierea corectă a cuvintelor; dirijarea atenţiei – văzul, auzul – către
centrul de interes sugerat; controlarea mişcărilor, gesturilor şi a vocii în timpul lecţiei, astfel
încât să corespundă sarcinilor de lucru şi regulilor de disciplină stabilite).
Profesorul anunţă elevii că în cadrul acestei ore vor încerca să prezinte succint viața și
opera autorului, să evidențieze sursele de inspirație ale autorului (evenimentele și personalitățile
istorice la care se face referire în text), să evidențieze locul și timpul desfășurării evenimentelor
(prin analiză literară și reprezentare grafică/desen etc.), să demonstreze apartenenţa textului la
genul epic, evidenţiind subiectul operei, împreună cu momentele subiectului, prezenţa
personajelor (prin conturarea lor succintă) şi existenţa în text a unei voci enunţiatoare la persoana
a III-a, să remarce mijloacele de realizare artistică.
În scopul atingerii obiectivelor propuse, clasa de elevi s-a împărțit în 5 grupe:
grupa I – biografii (date despre autor și operă);
grupa a II-a – istoricii (date despre sursele de inspirație ale autorului; informații istorice despre
bătălia de la Călugăreni);
grupa a III-a – geografii (date despre locul desfășurării acțiunii baladei Pașa Hassan);
grupa a IV-a – lingviștii (analiza literară a textului prin evidențierea mijloacelor expresive în
realizarea descrierii, narațiunii și dialogului);
grupa a V-a – artiștii (portretizarea personajelor; tabloul luptei).
Elevii au fost îndrumați să acceseze, prin intermediul calculatorului, internetul (site-uri
educaționale și de socializare: wikispaces, prezi, glogster, youtube, wikipedia etc.) și soft-uri de
editare de text și imagine (Microsoft Word, Paint, PowerPoint etc.) pentru o mai bună și atractivă
înțelegere a textului studiat.
Fiecare grupă, alcătuită din câte 4 elevi, a lucrat pe calculator, selectând informațiile
necesare îndeplinirii sarcinilor de lucru, a primit sfaturi necesare de la profesor, s-a consultat cu
coechipierii și, la finalul lecției, şi-au prezentat, prin purtătorul de cuvânt, materialul realizat, cu
ajutorului calculatorului/laptopului și a videoproiectorului, timp în care ceilalţi elevi şi-au luat
notiţe.
Materialele realizate au fost postate pe site-uri educaționale pe care elevii le-au putut
completa, consulta, păstra și transmite în format electronic sau pe suport clasic (extras prin
printare pe hârtie).
La finalul lecției s-au formulat concluziile, elevii reușind să prezinte cânteva date despre
a utor și operă, să vorbească despre sursele de inspirație ale baladei culte Pașa Hassan, să
precizeze contextul istoric al luptei de la Călugăreni, să prezinte locul desfășurării acțiunii, să
încadreze textul în genul epic (prezenţa subiectului şi a momentelor subiectului, timpul și spaţiul
acțiunii, personajele individuale şi colective, vocea enunţiatoare la persoana a III-a, prezența
modurilor de expunere: narațiune, descriere, dialog), să caracterizeze succint personajele, să
remarce mijloacele de realizare artistică.
Lecția s-a dovedit un succes, elevii fiind activi, dornici de colaborare și foarte receptivi la
aplicațiile asistate pe calculator, fapt pentru care recomand acest tip de activitate care utilizează
metodele tradiționale în contextul și cu ajutorul celor moderne.
Bibliografie:
Denoleanu, F., Ilinca, Şt., M., Repere de limbă şi literatură română, Ed. Didactika, Bucureşti,
2005;
Pamfil, A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela
45 Educaţional, Piteşti, 2006.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ- ”POVESTEA
CASTANELOR”
POP SIMONA, GRĂDINIȚA CU P.P. ”UNIVERSUL COPIILOR” CLUJ
NAPOCA
Grupa: Mare
Tema anuală de studiu: “Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului tematic: “De vorbă cu zâna Toamna”
Tema săptămânii: “Toamna aurie”
Tema activității: “Povestea castanelor”
Categorii de activităţi de învăţare: ADP+DLC+DOS
ADP
”Castane zâmbărețe”
”Povestea
Castanelor”
(ADP+DLC+DOS)
DLC DOS
”Povestea (activitate practică)
Castanelor” ”Castanul și
-povestirea ficele lui”
educatoarei- -decupare și lipire-
Scopurile activităţilor de învăţare:
Formarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
Dezvoltarea limbajului prin îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte și expresii;
Exersarea deprinderii de a reda în propoziţii corect formulate, secvenţele unei povestiri.
- să exerseze deprinderile de a utiliza formule de salut şi de a răspunde adecvat acestora;
- să descrie caracteristici ale vremii specifice zilei:temperatură, fenomene ale naturii, stabilind un
raport între cuvinte şi imagini;
- să coopereze în cadrul grupului, manifestând prietenie, toleranţă şi disponibilitate;
- să respecte regulile stabilite de educatoare;
- să asculte cu atenţie povestea;
- să redea conţinutul poveştii urmărind imaginile cu scenele semnificative din poveste;
- să aşeze imaginile în ordinea desfăşurării evenimentelor;
- să se exprime în propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;)
- să execute exercițiile de încălzire a mușchilor mâinii, conform indicațiilor educatoarei;
- să lipească materialele primite în spațiul indicat, respectând cerințele educatoarei;
- să taie cu foarfeca hârtia pe conturul dat.
- să lucreze curat şi îngrijit, utilizând, cu atenţie, materialele puse la dispoziţie;
- să-și exprime opinia față de lucrarea proprie și față de lucrarea celorlalți utilizănd un limbaj
specific;
a.)Metode: explicaţia, demonstraţia, conversaţia, exerciţiul, metoda Lotus, turul galeriei,
povestirea;
b.)Mijloace didactice: creioane colorate, planșe cu imagini reprezentative din poveste, foarfeci,
foi colorate, frunze de hartie, lipici, bucăți de material, carton, bucăți de șervețele, castane;
c.)Forme de organizare: frontal, în grupuri mici, individual;
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
1. Momentul organizatoric
Se creează condiţile psiho-pedagogice necesare desfăşurării activităţii în bune condiţii:
pregătirea materialelor didactice; aerisirea sălii de grupă; așezarea ordonată a copiilor pe
scăunelele așezate în semicerc.
2. Întâlnirea de dimineaţa
Întâlnirea de dimineaţă începe cu salutul realizat prin următoarele versuri:„Dimineaţa
ne-am trezit,/La grădiniţă am venit./De mână să ne luăm /Şi frumos să salutăm/Bună
dimineaţa!”
După ce s-au salutat se face prezenţa. Când îşi aude numele, fiecare copil spune
„prezent” şi îţi pune fotografia la panoul de prezenţă. Se completează apoi calendarul naturii.
Educatoarea stabileşte împreună cu copiii data, ziua şi vremea.
Împărtăşirea se realizează sub forma unui joc care se numeşte „Castane zâmbăreţe”.
Copiii dau din mână în mână un microfon . Copilul la care a ajuns microfonul, în momentul în
care educatoarea bate din palme, le spune copiilor un motiv pentru care el zâmbeşte. De
exemplu: „Eu zâmbesc atunci când îmi reuşeşte ceva.”
Activitatea de grup este realizată printr-un joc numit „Îmbrăţişarea călătoare” .
Educatoarea îl îmbrăţişează pe primul copil din semicerc, iar acesta îl îmbrăţişează pe următorul,
şi aşa mai departe, până când ultimul copil o îmbrăţişează pe educatoare.
Momentul de mișcare se realizează printr-un joc numit “Dansul castanelor”. În poziția
inițială toate „castanele” dorm. Când aceatea aud muzica, ele se trezesc și dansează. Când
muzica s-a oprit e seară și toate merg grăbite la locurile lor unde vor dormi până se aude iar
muzica.
3. Captarea atenției pentru activitățile de învățare
În cadrul etapei „Noutăţile zilei” educatoarea le povestește copiilor o întâmplare
petrecută de curând în parc și le citește o scrisoare misterioasă căzută dintre crengile unui castan.
În acea scrisoare copiii sunt rugați să realizeze 3 tablouri despre schimbările care au loc în viața
unui castan primăvara, vara și toamna. Pentru a ști ce trebuie să conțină acele tablouri,
educatoarea le propune copiilor să asculte povestea numită ”Povestea castanelor”, urmând ca
apoi ei să realizeze tablourile.
4. Anuntarea temei şi a obiectivelor activității
Educatoarea le spune copiilor titlul și autorul poveştii şi le atrage atenţia asupra ce vor
trebui să remarce şi să reţină după ce vor audia povestea, informații necesare pentru realizarea
tablourilor prin decupare și lipire.
5. Dirijarea învățării și obținerea performanței
Activități pe domenii experiențiale: DLC+DOS
Dupa ce discută cu copiii despre semnificaţia titlului și despre schimbările care au loc în
viața unui castan primăvara, vara și toamna, educatoarea le povestește copiilor povestea pe un
ton cald, modelându-și vocea în funcție de fiecare moment al acțiunii. Expunerea poveştii de
către educatoare de realizează utilizându-se un suport intuitiv adecvat- imagini cu semne
semnificative din poveste și ”Ghemul de aur al poveștii” . Odată cu expunerea textului vor fi
explicate cuvintele și expresiile care pot fi necunoscute , alăturând un cuvânt sinonim sau o
sintagmă lămuritoare, fără a întrerupe firul povestirii.
Pe baza planșelor, discuția cu preșcolarii va fi direcționată spre identificarea etapelor din
viața unei castane.Apoi, copii expun conţinutul poveştii , cu ajutorul educatoarei atunci când e
nevoie, iar la final se repetă titlul şi ideea principală a poveştii.
Prin tranziţia „Bat din palme clap, clap, clap / Din picioare trap, trap, trap / Mă
învârtesc, mă răsucesc şi spre masă eu pornesc” copiii se îndreaptă spre mese şi ocupă loc.
Copiii intuiesc materialul, iar după aceea educatoarea le anunţă tema şi le prezintă
modelul. După anunţarea temei şi prezentarea modelului urmează analizarea acestuia de către
educatoare și demonstrarea procedeelor de lucru.
În timp ce recită poezia “Umerii îi vom mișca/ Spatele vom îndrepta/ Degetele-mi sunt
petale/Se deschid ca la o floare,/ Iar apoi le răsfirăm/ Ca la pian noi cântăm./Mâinile mi le
rotesc/ Morișca o învârtesc / Și la lucru eu pornesc”, copiii vor executa exercițiile de încălzire a
mușchilor mici ai mâinii, iar la semnalul educatoarei copiii încep să lucreze. Un grup de copii
vor lipi pe rochițele ”fetelor castanului” bucăți de șervețele , altul bucăți de hârtii verzi, iar alt
grup bucăți de material maro. După decorarea rochițelor, copiii au ca sarcina decuparea ”fetelor
castanului” . Înainte de lipirea lor în copac, copiii trebuie să lipească în copac frunze colorate în
funcție de anotimp.
6. Asigurarea retenției și a transferului
După ce lucrările au fost finalizate se face analiza lor, iar la final copiii repovestesc
conţinutul poveştii pe baza tablourilor realizate de ei.
7. Încheierea activității. Aprecieri finale
La finalul activităţilor pe domenii experienţiale se vor face aprecieri privind implicarea
copiilor în activităţile propuse şi se vor împărţi recompense.
Pe tot parcursul activității, educatoarea va observa comportamentul copiiilor și gradul de
implicare în activități, va oferi întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback
constructivși va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiiilor.
PROIECT DE LECŢIE
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GEORGE COŞBUC” ZALĂU
PROFESOR: MUREŞAN DANA-MARCELA
Data: 18.05.2016
Clasa: a III-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Subiectul lecţiei: „Să ne jucăm cu literele, cu silabele și cuvintele”-Exerciții de scriere și citire
Tipul lecţiei: fixarea şi consolidarea cunoştinţelor
Scopul lecției: formarea deprinderilor de scris și citit
-să recunoască literele învățate;
-să scrie corect litere, silabe, cuvinte, propoziții;
-să despartă corect în silabe cuvintele date;
-să alcătuiască propoziții folosind cuvintele date;
-să citească corect cuvintele și propozițiile.
Forma de organizare: individuală, frontală.
Metode şi procedee: explicaţia conversaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic, învățarea prin descoperire
Mijloace didactice: planşa cu anotimpul primăvara, fișe de lucru, caietul, cartonașe cu imagini,cartonașe cu litere, cartonașe cu silabe,
creta,creioanele colorate, fişe de lucru, plicuri, farfurii de plastic
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice Evaluare
activităţii Metode şi Material
procedee didactic
1.Moment Asigur climatul optim desfăşurării Elevii se pregătesc Conversaţia Se pregăteşte Observaţia
organizatoric lecţiei; pentru începerea orei. materialul
Pregătesc materialele necesare. didactic
2.Captarea Trezirea interesului elevilor pentru Elevii sunt atenți la Conversaţia
atenţiei subiectul lecţiei ce urmează a se întrebările adresate de Planșa cu Orală
desfăşura; doamna profesoară. anotimpul
„Ce anotimp avem prezentat în primăvara
imagine?”
„Care sunt anotimpurile Elevii răspund oral la Problematizare
anului?” în-trebări a
„În ce anotimp ne aflăm acum?”
„Ce se întâmplă primăvara cu
natura?”
Pentru a putea comunica cu cei din
jur trebuie să vorbim și să scriem
corect.
3. Reactualizarea Adresez elevilor câteva întrebări: Elevii răspund la Conversaţia
cunoştinţelor „Care este diferența dintre litere întrebă-ri:
și silabe?” -literele sunt:a,
„Dați exemple.” b,..., iar silabele sunt Problematizare
formate din una sau a Orală
mai multe litere
„Există diferență între silabă și -cuvântul este
cuvânt?” format din una sau
„Mai multe cuvinte formează mai multe silabe. Explicaţia
o .......... .” -......propoziția
4. Anunţarea Informez elevi, printr-un limbaj Elevii sunt atenţi la Explicaţia
temei şi adecvat înțelegerii lor despre ceea doamna profesoară şi Tabla
obiectivelor ce vom discuta în cadrul acestei la explicaţiile date de creta
ore. ea; caietul
Astăzi vom efectua exerciții de creionul
scriere și citire corectă a literelor,
silabelor, cuvintelor și Elevii scriu pe caiete
propozițiilor. titlul lecţiei.
Scriu la tablă titlul lecției:Exerciții
de scriere și citire
5. Dirijarea Se revine la planșa cu anotimpul
învăţării primăvara și se cere elevilor să Elevii scriu pe caiete Explicaţia Planşa cu Orală
alcă-tuiască o propoziție după pro-poziția. anotimpul
imaginile observate.Propoziția primăvara
spusă va fi analizată.
În continuare propun spre analiză Elevii răspund oral la
ur-mătoarea propoziție:„Primăvara în-trebările adresate. Conversaţia
copa-cii înfloresc.” Creionul
Câte cuvinte are propoziția? -trei cuvinte
Care este primul cuvânt al -primăvara
propoziți-ei? Caietu
Câte silabe are primul cuvânt? -patru cuvinte Exerciţiul
Care este ultimul cuvânt? -înfloresc Realizarea
Câte silabe are ultimul cuvânt? -trei silabe sarcini
În continuare am pregătit niște
jocuri: Elevii formează Plicuri de
Jocul 1:Cuvinte amestecate cuvinte-le, ordonând Problematizare hârtie Scrisă
Fiecare elev alege câte un plic în corect literele, și scriu a Cartonașe cu
care se află un cartonaș cu imagine pe caiete. imagini
și litere-le care îl denumesc.Elevii Cartonașe cu
trebuie să recunoască cuvântul și să litere
ordoneze corect literele care îl Cartonașe cu
compun. Elevii formează Jocul didactic silabe Realizarea
Jocu 2:Jocul silabelor cuvântul, cu ajutorul sarcinilor
Fiecare elev primește cartonașe cu cartonașelor cu silabe,
silabe.Așez pe panou o scriu pe caiete.
imagine.Elevii o vor denumi, apoi
elevul care are prima silabă vine și
o așează sub imagine, apoi vine cel
care are următoarea sila-bă, și tot Elevii aranjează pe Învățarea prin Farfurie de
așa până la completarea cuvântului. pa-nou cuvintele, descoperire plastic
Jocul 3:Scrieți corect propoziția astfel în-cât să se Bilețele cu
Elevii primesc cartonașe pe care obțină o propo-ziție cuvinte
sunt scrise cuvinte.Într-o farfurie corectă, logică. Cartonașe cu
de plastic se află bilețele cu cuvinte
cuvintele amesteca-te, iar elevii vor
găsi ordinea corectă a cuvintelor și
vor forma propoziția, astfel încât să
se obțină o propoziție logică.
6. Împart fişe de evaluare elevilor şi Elevii studiază cu Explicaţia
Obţinerea le explic cerinţele. (Anexa 1) atenţie fişa de Conversaţia Fişe de lucru Scrisă
performanţelor evaluare apoi trec la Exerciţiul
rezolvarea ei.
7.
Încheierea Fac aprecierea asupra modului de Elevii se arată Conversaţia
activităţii desfăşurare a lecţiei şi mulţumesc mulţumiţi .
elevilor pentru partcipare.
Anexa 1
Coloraţirespectândurmătoareacorespondenţă:
 coş --------------------- roşu
 aşa --------------------- portocaliu
 şi ----------------------- roz
 şa ---------------------- roz
 şcolar ----------------- portocaliu
 şase -------------------- portocaliu
 şoricel ----------------- galben
 sar --------------------- galben
 caş -------------------- galben
 are -------------------- maro
 am -------------------- maro
PROIECT DIDACTIC: BALTAGUL, MIHAIL SADOVEANU – TIPOLOGIA ROMANULUI
PROF. MODORANU BLANCA, COLEGIUL NAȚIONAL „COSTACHE NEGRI” TG. OCNA
Obiectul: limba şi literatura română; Unitatea de învăţare: Aventura. Călătoria; Tipul lecţiei: consolidare a cunoștințelor
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.3. Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate
1.4. Redactarea unor texte diverse
1.5. Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare
2.1. Aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare.
a) COGNITIVE: La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
OC1 – să prezinte aspectele monografice ale romanului;
OC2 – să explice substratul mitic al romanului;
OC3 - să prezinte caracterul inițiatic al romanului;
OC4 - să expună elementele care justifică interpretarea ca roman polițist;
OC5 – să evidențieze elementele de roman de dragoste;
b) AFECTIVE: Elevii:
OA1 – vor dovedi receptivitate şi interes faţă de bogăţia de tipuri de roman;
OA2 – vor lua atitudine manifestându-şi opinia originalităţii romanului sadovenian.
c) MOTRICE: Pe parcursul lecţiei, elevii vor fi capabili să:
OM1 – să foileteze în condiţii de igienă şi securitate materialele: cărţi, fișe;
OM2 – să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes al demersului didactic.
RESURSE A. Bibliografice :
A1. ştiinţifice:
 Călinescu, George – „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, București, Editura Minerva, 1985
 Crohmălniceanu, S. Ovid – „Cinci prozatori în cinci feluri de lectură” București, Editura Cartea Românească, 1984
A3. pedagogice:
 Constatin Cucoş, „Pedagogie”, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000, pp. 127-142;
 Ioan Nicola, „Tratat de pedagogie şcolară”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, pp. 437-449;
A4. metodico-didactice:
 Corneliu Crăciun, „Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu”, Deva, Editura „EMIA”, 2004, pp. 119-
121;
B. Metodologice:
B1. Strategia didactică: mixtă

B2. Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire, problematizarea, învăţarea prin cooperare, conversaţia euristică, explicaţia,
OPEN SPACE;
B3. Mijloace de învăţământ: romanul, fişe de lucru, calculator, videoproiector, videoclip, planșe, markere.
B4. Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.
SCENARIUL DIDACTIC
Eveniment Obi Conţinutul instructiv-educativ Conexiune inversă Mi Strategia didactică Evaluare
instrucționa ectiv nut
l aj
- Se prezintă un videoclip prin care se - Elevii vizualizează videoclipul, - conversaţie frontală Observare
1. Captarea OA1 pătrunde treptat în atmosferă. exprimându-și opinia asupra - videoclip sistemati-
atenţiei OM - Profesorul atrage atenţia elevilor simbolisticii imaginilor. 4’ - problematizarea că a
1 asupra simbolisticii imaginilor. elevilor
OM
2
2.Enunţarea OA1 - Profesorul anunţă tema lecţiei - Elevii notează titlul lecţiei pe - conversaţia
temei şi a OM (Tipologia romanului Baltagul) şi caiete şi planul discuţiei. 2` introductivă
obiectivelor 2 obiectivele. - activitate frontală
3. OC2 Elevii răspund la întrebările
Actualizare - Se actualizează cunoştinţele elevilor propunătorului: - conversaţia euristică
a informaţii OM privitoare la apariţia, geneza, tema şi - când apare;
lor - ancoră 1 structura romanului. - care sunt sursele de inspirație; 4` - activitate frontală
- care e tema abordată; Chestiona
- structura romanului. - conversaţia rea orală
catehetică
Se împarte clasa în 5 grupe de elevi, - Elevii rezolvă sarcinile de lucru - conversaţia Observare
4. Dirijarea fiecare primind sarcini precise, primite și punctează aspectele 30` euristică sistemati-
învăţării referitoare la un anumit tip de roman. esențiale pe o planșă, folosind - explicaţia că a
-roman mitic metoda OPEN SPACE (fiecare grupă - OPEN SPACE elevilor
-roman social va conține 2 albinuțe și 3-4 fluturași; - observaţia
-roman de dragoste albinuțele colectează, sintetizează - activitate pe grupe
-bildungsroman ideile și le scriu pe planșe, în timp ce - fișe de lucru
-roman polițist fluturașii zboară și contribuie cu - planșe
-Profesorul punctează aspectele esenţiale idei). - învăţarea prin Proba
şi le indică elevilor scrierea lor pe caiet. - Albinuțele prezintă rezultatele, descoperire orală
expunându-și planșele realizate. - învăţarea prin
cooperare
5. Obţinerea - Profesorul propune elevilor ca prin - scaunul autorului
performanţe OC5 metoda „scaunul autorului” să precizeze - Elevii răspund cerinței formulate - problematizarea Proba
lor şi OA2 ce ar dori să schimbe în roman. de profesor. 5` - activitate frontală orală
feedbackul OM
2
6. Evaluarea OC1 - Se realizează evaluarea grupelor prin - Elevii sunt receptivi la aprecierile și - fişa de evaluare Evaluare
OC2 aprecieri verbale și cu notarea unora sugestiile primite. 1’ - activitate individuală scrisă
OC5 dintre ele.
7. - Se sintetizează aspectele discutate pe - Elevii răspund întrebărilor Chestiona
Asigurarea OC5 parcursul orei printr-un organizator profesorului. 2’ - conversaţia euristică rea orală
retenţiei OA1 grafic, ajungându-se la ideea că este un - organizatorul grafic
roman polivalent.
8.Transferul Intern retroactiv: elevii au ca temă - Elevii îşi notează tema pentru acasă - explicaţia
cunoştinţe- OA2 realizarea unui eseu care să surprindă şi sunt receptivi la recomandările 2’ - activitate frontală
lor OM diversitatea tematică a romanului. profesorului.
2
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ: “FLUTURAŞ, DRAG
FLUTURAŞ”
PROF. BRÂNZAN MARIA-DANIELA – GRĂDINIȚA P.P. NR. 5

CARANSEBEȘ
GRUPA: MICĂ
TEMA ANUALĂ DE STUDIU:„ Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI: „Primăvara”
TEMA SĂPTĂMÂNII:„Fluturaș drăgălaș”
TEMA ACTIVITĂȚII: „Fluturaș, drag fluturaș”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată ADP+ALA1+ADE(DLC+ DȘ +DOS)+ALA2
TIPUL ACTIVITĂȚII: mixtă
MIJLOC DE REALIZARE: Povestire, joc didactic, lipire;
FORMĂ DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupe;
DURATA: o zi
SCOP: Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a
semnificațiilor structurilor verbale orale, îmbogățirea și activizarea vocabularului; Sistematizarea
și consolidarea cunoștințelor despre numerația 1-3 și pozițiile spațiale, întrebuințând un
vocabular adecvat; Stimularea expresivității și a creativității prin activitățile practice.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
I. ADP
- Întâlnirea de dimineață: „Suntem fluturași colorați”/Salutul, prezența, calendarul naturii
- Rutine: „Dacă aș fi un fluturaș…” (deprinderea de a-și exprima anumite trăiri)/Sosirea
copiilor(deprinderi de autonomie)/Servirea mesei(deprinderi de autoservire)/Toaleta, spălatul
(deprinderi igienico-sanitare)
-Tranziții:„Zboară, zboară, fluturașii,/ Zboară, zboară, drăgălașii” (recitare și imitarea zborului
fluturașilor)/„Fluturașul meu” (cântec)/„Vine trenul de la Iași/ Încărcat cu fluturași” (mers cu
recitare)
II.ALA1: Artă: „Fluturașul” – colorare în contur/Știință: Joc de masă - „Fluturași” – puzzle
III. ADE: DLC : Educarea limbajului – „Cei trei fluturași” (povestire)DŞ : Activitate
matematică – „Ajută fluturașul!” (joc didactic)/DOS: Activitate practică – „Tabloul fluturașilor”
(lipire)
IV.ALA2 : „Carnavalul fluturașilor” – program distractiv
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE (DLC)
Categoria de activitate: Educarea limbajului/Tema activităţii: „Cei trei fluturași” /Tipul
activităţii: Dobândire de cunoştinţe/Mijloc de realizare: Povestirea educatoarei
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
R1- Să audieze cu atenţie un text , să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles;
R2-Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv, utilizând un limbaj oral corect din punct de
vedere gramatical.
O2.1.-să asculte cu atenție conținutul poveștii; O2.2.-să denumească titlul poveștii; O2.3.-să
enumere personajele poveștii; O2.4.-să răspundă adecvat la întrebări pe baza planșelor;
O2.5.-să desprindă învățătura poveștii;
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, povestirea, observația./Mijloace de învăţământ:
machetă, siluete cu personajele, planşe, panou/Forma de realizare: frontal
DOMENIUL ŞTIINŢE ( DȘ)
Categoria de activitate : Activitate matematică;/Tema activităţii: „Ajută fluturașul!”/Tipul
activităţii: Consolidare de cunoştinţe/Mijloc de realizare: Joc didactic
R3-să numere de la 1 la 3, recunoscând grupele cu 1-3 obiecte și cifrele corespunzătoare;
R4-să înțeleagă și să numească relațiile spațiale relative, să plaseze obiecte într-un spațiu dat, ori
să se plaseze corect el însuși în raport cu un reper dat;
O3.1.-să formeze mulţimi cu un anumit număr de obiecte; O3.2.-să identifice numărul de obiecte
al unei mulțimi; O3.3.-să realizeze corespondența între elementele a două mulţimii; O3.4.-să
identifice poziția spațială a unor obiecte; O3.5.-să plaseze obiecte într-o anumită poziție spațială;
Sarcina didactică: Rezolvarea sarcinilor în mod individual sau cu sprijinul celorlalți copii din
grupă, participarea afectivă , plină de interes la activitate.
Regulile jocului: Copilul ales de educatoare cu ajutorul baghetei-fluturaș se deplasează la
machetă, i se citește sarcina de pe floare, rezolvă sarcina stabilită. Dacă răspunsul e corect
primește recompensa și deplasează Fluturașul la următoarea floare.
Elemente de joc: surpriza, aplauzele, manipularea materialelor, închiderea și deschiderea ochilor.
Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea;
Mijloace de învățământ: macheta, jetoane cu fluturași, jetoane cu flori, jetoane cu cifre, coșulețe,
tabla magnetică, bagheta-fluturaș, ecusoane-fluturaș/Forma de organizare: frontal, individual
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE(DOS)
Categoria de activitate: Activitate practică/Tema activităţii: „Tabloul fluturașilor”/Tipul
activităţii: Consolidare de priceperi şi deprinderi;/Mijloc de realizare: Lipire
R5-să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură și sintetice.
O4.1.-să denumească materialele de lucru necesare activității; O4.2.-să utilizeze corect
materialele puse la dispoziție; O4.3.-să lipească fluturașii pe suprafața dată; O4.4.-să finalizeze
lucrarea într-un timp delimitat;
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul, turul galeriei;
Mijloace de învăţământ: coșulețe, lipici, foaie colorată, fluturași albi, fluturași galbeni, fluturași
roșii, foi de rezervă, șervețele/Forma de organizare: frontal, individual
SCENARIUL ZILEI
Programul zilei începe cu Întâlnirea de dimineață. În timpul acestei activități, copiii
se așează în semicerc,pentru a realiza Salutul. Salutul porneşte de la educatoare: „- Bună
dimineaţa,dragi pitici,/Mă bucur că sunteţi aici./A început o nouă zi./- Bună dimineaţa,copii!”
şi este continuat de toţi copiii grupei, fiecare salutându-şi colegul de lângă el, adresându-i drept
apelativ numele : “Buna dimineața, Cristi!” etc.
Apoi, urmează Prezența: „După ce ne-am adunat,/ Și frumos ne-am salutat,/ Oare cine
azi lipsește?/Să vedem cine ghicește!”. Fiecare copil ia fluturașul cu fotografia lui și îl așează pe
macheta-poieniță.
Mesajul zilei:„Suntem fluturași colorați!”; copiii își vor expune părerea cu privire la
culoarea preferată pentru fluturași, dacă ar fi ei însuși fluturași.
Atenția copiilor se îndreaptă spre Calendarul naturii: „A-nceput o nouă zi/Cum e
vremea dragi copii?”. Sunt adresate următoarele întrebări: „În ce lună ne aflăm?”, „În ce anotimp
suntem?”, „În ce zi a săptămânii suntem?”, „Cum este vremea astăzi?”.
Noutatea zilei:- Dragi copii, azi când veneam la grădiniță, m-am întâlnit pe drum cu
Zâna Primăvara și mi-a dat o scrisoare pentru voi și multe surprize, pe care le vom descoperi
rând pe rând.
Educatoarea le citește copiilor scrisoarea de la Zâna Primăvara, iar apoi menționează
tema activității, mijlocul de realizare și obiectivele urmărite, într-un limbaj accesibil copiilor. Se
prezintă musafirii care vor asista la activitate.
Sunt prezentate apoi centrele la care urmează să-şi desfăşoare activităţile.
Educatoarea trece împreună cu copiii pe la centrele de interes și identifică materialele pe care le
vor utiliza. La centrul de interes Artă vorcolora în contur fluturașul.La centrul de interes Știință
vor asambla piesele de puzzle, reconstituind imagini cu fluturași. Copiii se vor așeza la măsuțe.
Înainte de începerea lucrului se vor executa exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii.
Copiii vor lucra pe rând la ambele centrele de interes. Lucrările realizate vor fi aşezate de către
copii la locurile stabilite. Se fac aprecieri generale și individuale referitoare la modul de realizare
a lucrărilor, precum și la comportamentul din timpul activității. Copiii vor părăsi sala de grupă
recitând versurile și imitând zborul fluturașilor.„Zboară, zboară, fluturașii,/Zboară, zboară,
drăgălașii!”
La întoarcerea în sală, recitând aceleași versuri, copiii se vor așeza pe scăunele în
semicerc pregătiți pentru a asculta povestea „ Cei trei fluturași”.Copiii sunt aşezaţi în semicerc şi
vor asculta povestea „Cei trei fluturași” . Educatoarea va expune povestea, folosind un ton, o
mimică şi gesturi adecvate. În timpul povestirii, se expune la machetă cu ajutorul siluetelor
personajelor conținutul poveștii, iar apoi se prezintă planșele pe panou, cu ajutorul cărora vor
răspunde la întrebările adresate de educatoare şi vor desprindeînvățătura povestirii. La finalul
activităţii copiii vor părăsi sala de grupă pentru a merge la baie, cântând „Fluturașul meu”.
La întoarcerea în sala de grupă copiii vor cânta același cântec.Când vor intra vor găsi
o altă surpriză de laIepuraș, o machetă cu ajutorul căreia se va realizajocul„Ajută fluturașul!”.
Se explică regulile jocului. Copiii stau în semicerc, iar educatoarea va alege un copil
cu ajutorul baghetei-fluturaș. Copilul ales se deplasează la machetă, iar educatoarea citește
sarcina de pe floare. Sarcinile vor consta în: alcătuirea de mulţimi, indicarea
cifreicorespunzătoare numărului de obiecteale unei mulţimii, așezarea obiectelor într-o anumită
poziție spațială, identificarea poziției spațiale a unor obiecte. Dacă răspunsul dat este corect
copiii vor primi recompensa și vor deplasa Fluturașul la următoarea floare. Se vor rezolva toate
sarcinile de pe toate florile, pentru a-l ajuta pe Fluturaș să ajungă la căsuța lui. Apoi jocul se va
complica, iar în cele din urmă Fluturașul va ajunge la căsuța lui. Tranziţia se face prin mers
curecitare „Vine trenul de la Iași,/ Încărcat cu fluturași”.
La întoarcerea în sală, copiii se vor pune la măsuţe pentru activitatea practică. Se
realizează intuirea materialului.Se prezintă modelul pe care l-a trimis Zâna Primăvara şi
modalităţile de lucru. Înainte de începerea lucrării propriu-zisă se fac câteva exerciţii de încălzire
a muşchilor mici ai mâinilor: spălam rufe, le stoarcem, scuturăm rufele, întindemrufele, plouă,
cântam la pian, morișca. Copiii vor realiza în cadrul activității practice „Tabloul fluturașilor”
prin lipirea elementelor, respectând modelul. În timpul activitățiieducatoarea îndrumă copiii,
stimulându-le încrederea în
forţele proprii, încurajându-i,dar şi ajutându-i acolo unde au nevoie. Când sunt gata tablourile,
copiii merg la baie pentru a spăla, cântând ”Fluturașul meu”.
La întoarcerea în sala de grupă, copiii vor primi să rezolve o fișă ce cuprinde toate
activităţile.După expirarea timpului de lucru, se vor aprecia lucrările copiilor prin metoda Turul
galeriei (toţi copiii vor merge şi vor vizualiza lucrările aşezate pe măsuţă, îşi vor expune părerile,
motivând).Se vor face aprecieri finale, generale şi individuale,se împart recompense.
În încheiere, se va desfăşura un program distractiv „Carnavalul fluturașilor” unde toți
copiii vor purta măștile-fluturaș și vor dansa si cânta.
PROIECT DE LECŢIE
KORSINSZKI SINOBIA LIDIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,GEORGE
COŞBUC” SIGHETU MARMATIEI
Clasa: Pregătitoare
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea tematică: ,,Salutare, primăvară!”
Subiectul: ,,Vestitorii primăverii”
Forma de realizare:: Activitate integrată
Tipul lecţiei: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor
 COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

1.1 Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
1.4 Identificarea silabelor şi a sunetelor iniţiale şi finale în cuvinte clar articulate;
 MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

1.4 Identificarea cardinalului unei mulţimi la care s-au adăugat/scos 1-5 elemente;
3.2 Manifestarea curioazităţii pentru observarea unor fenomene/procese/structuri repetitive
simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi;
 EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE

3.1. Relaţionarea pozitivă cu alţi membri ai grupului de apartenenţă, în rezolvarea unor sarcini
simple de lucru;
 DEZVOLTARE PERSONALĂ
2.2. Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea şcolară;
 ARTE VIZUALE ŞI LUCRU MANUAL

2.3 Realizarea de aplicaţii simple, pe baza interesului direct;
 MUZICĂ ŞI MIŞCARE
2.1 Cântarea în colectiv;
- să identifice sunetele iniţiale şi finale din cuvintele date;
- să efectueze operaţiile de adunare şi scădere în concentrul 0-10;
- să aranjeze cuvintele astfel încât să formeze o propoziţie;
- să găsească termenul necunoscut;
- să identifice numărul de silabe din cuvintele date;
RESURSE: de timp – 35 min
de spaţiu – sala de clasă
umane – 34 elevi
 METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.
 MIJLOACE DIDACTICE: calendarul naturii, mesajul zilei, jetoane cu insecte si flori
de primăvară, lipici, piese de puzzle, fişe de lucru.
 FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în perechi, pe grupe
ETAPELE C.S FORME DE
1
METODE ŞI
LECŢIEI . CONŢINUT ŞTIINŢIFIC ORGANIZ
PROCEDEE
ARE
1.Moment Se asigură condiţiile necesare desfăşurării în condiţii optime a orei de
organizatoric Matematică şi explorarea mediului: Conversaţia Frontal
 Aerisirea sălii de clasă
 Amenajarea spaţiului de desfăşurare a activităţii
 Pregătirea materialului didactic
2.Reactualizarea Se va stabili data pe calendarul clasei si cum este vremea în aceasta zi
cunoştinţelor de martie .
In funcţie de Calendarul naturii, se vor adresa câteva întrebări referitoare
la cunoştinţele dobândite anterior :
- În ce an suntem ?
- Ce zi este astǎzi ?
ME - Ce datǎ este astǎzi ? Frontal
M - Ce datǎ a fost alaltǎieri ? Conversaţia
3.2 - Ce datǎ va fi poimâine ?
- În ce lunǎ ne aflǎm ?
- A cǎrui anotimp este aceastǎ lunǎ ?
1
C.S. = Competenţe Specifice
- Care sunt lunile de primăvarǎ ?
- Se alcǎtuiesc enunţuri cu ajutorul cuvântului ,,primǎvara’’.
3.Captarea atenţiei Se citeşte mesajul zilei.

BUNĂ DIMINEAŢA, ISTEŢILOR!
CLR ASTĂZI ESTE _________________ . Conversaţia Frontal
1.1 *PRIMĂVARA NE ADUCE UN BUCHET DE .............. eursitică
4.Anunţarea temei Odatǎ cu acest buchet de ghiocei am primit şi câteva exerciţii pe care le
şi a obiectivelor veţi lucra în perechi şi pe grupe. Pentru fiecare sarcinǎ rezolvatǎ corect
fiecare grupǎ va primi drept recompensǎ câte un vestitor al primăverii
(ANEXA 1) cu care vom completa tabloul acestui anotimp (ANEXA 2) şi Explicaţia Frontal
douǎ piese dintr-un puzzle. (ANEXA 3)
5. Dirijarea Prima sarcinǎ este pe grupe (ANEXA 4) iar elevii trebuie: Explicaţia
învăţării şi CLR a) să scrie în pătrat litera corespunzătoare sunetului cu care începe
asigurarea feed- 1.4 denumirea fiecărei imagini; Pe grupe
back-ului b) să scrie în cerc litera corespunzătoare sunetului cu care se termină Conversaţia
EPS denumirea fiecărei imagini;
3.1 c) să despartă în silabe denumirea fiecărei imagini şi să incercuiască
cifra corespunzătoare numărului de silabe; Exerciţiul
d) să pună un ,,x’’ in dreptul numerelor pare încercuite.
Liderul fiecărei grupe iese cu planşa in faţă, astfel realizându-se
verificarea sarcinilor. Problematizar Frontal
Următoarea sarcinǎ se va rezolva în perechi. Fiecare pereche are la ea
ME dispoziţie 4 flori pe care sunt scrise exerciţii cu câte două operaţii.
M După ce efectuează exerciţiul, elevii, trebuie să caute şi să lipească In perechi
1.4 pe floare albina cu rezultatul corect. (ANEXA 5)
DP Evaluarea se realizează frontal. Exerciţiul
2.2 In continuare, fiecare grupă primeşte o planşă pe care se află câte
AV patru figuri geometrice diferit colorate: (ANEXA 6) Frontal
LM - pătrate albastre;
2.3 - triunghiuri galbene;
- dreptunghiuri roşii;
Se asociază cele trei culori cu cele specifice ţării noastre şi cu cele primare. Explicaţia
Se distribuie fiecărei grupe jetoane, de aceeaşi formă şi culoare cu cele de
ME pe planşă, pe care sunt scise cuvinte. Elevii trebuie să aranjeze cuvintele Pe grupe
M astfel încât să obţină propoziţii.
3.2 1. PRIMĂVARA ADUCE SOARE IUBITOR.. (pătrate albastre) Problematizar
2. BUBURUZA ESTE VESTITORUL PRIMĂVERII. (triunghiuri ea
galbene) Exerciţiul
3. FLUTURII COLORAŢI DANSEAZĂ VESELI.. (dreptunghiuri
roşii) Pe gFrontal
CLR Un membru din fiecare grupă iese cu planşa in faţă, astfel
1 realizându-se verificarea sarcinilor. Explicaţia Pe grupe
ME Înainte de a trece la sarcina a patra, unde elevii trebuie să găsească
M termenul necunoscut poziţionând buburuza la locul potrivit, (Anexa Problematizar
1.4 7) ne vom juca puţin oral. Elevii trebuie să aranjeze buburuzele pe ea
care le-au primit, în ordinea descrescătoare a numerelor de pe ele, Exerciţiul Frontal
EPS să le întoarcă (fiecare buburuză are pe spate o literă) şi să descopere
3.1 cuvântul obţinut. (BRAVO)
6. Activitate în AV Pentru a ne relaxa puţin, am ales să realizăm un fluture din hârtie. Explicaţia Frontal
completare LM Împart materialele necesare asamblării, demonstrez modalitatea de Individual
2.3 realizare a acestuia, iar la sfârşit intonăm cântecelul ,, Fluturaşul”. Demonstraţia Frontal
MM (ANEXA 8) Exerciţiul
2.1
7.Încheierea Se fac aprecieri verbale individuale şi colective cu privire la activitatea
activităţii elevilor. Explicaţia Frontal
Fiecare elev se autoevaluează punând un bileţel cu numele lui în dreptul
imaginii care-i reprezintă activitatea. (ANEXA 9)
PROIECT DIDACTIC
CHIOCHIU LOREDANA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ,, ARON- VODĂ”
MOTTO: „ Folclorul nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi

totul. E mai savant decât toată muzica aşa-zis savantă.Şi asta într-un fel cu totul inconştient. E
mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel şi grav.”
George Enescu
CLASA: a-III-a
SUBIECTUL LECŢIEI: „De la lume adunate şi-n şezătoare prezentate…”
TIPUL LECŢIEI : sistematizare/ consolidare
MIJLOC DE REALIZARE : șezătoare, elemente de transdisciplinaritate
COMPETENȚE GENERALE:
 consolidarea cunoştinţelor despre tradiţii şi obiceiuri transmise din străbuni;
 dezvoltarea dragostei pentru arta populară și costumul național;
COMPETENȚE SPECIFICE:
În timpul lecției elevii vor fi capabili:
O1 – să recite rolurile în mod expresiv, folosind un ton şi o mimică adecvată;
O2 – sǎ desfășoare activități specifice șezătorii (confecționare bundiţe, şerveţele,prosoape,
semne de carte, tablouri )
O3 – să prezinte piesele componente ale costumului popular;
O4 – sǎ cânte respectând linia melodică;
O5 – sǎ prezinte produsul finit și modul de realizare;
STRATEGII DE ÎNVĂŢARE
Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, observaţia, joc de rol,
activitatea practică
Mijloace de învăţare: - decor specific pentru şezătoare, costume populare, tablouri, fir de
cânepă, linguri de lemn, acuarelă, carioci, creioane colorate (pentru
ornarea lingurilor de lemn cu motive naționale)
Moduri de organizare: în echipă, în perechi și individual
BIBLIOGRAFIE :
- Antologie de texte literare
- Culegere de folclor.
- www.didactic.ro
LECŢIE ŞEZĂTOARE
„De la lume adunate şi-n şezătoare prezentate…”
1. Organizarea şezătorii
Poeziile, ghicitorile, cântecele, proverbele şi celelalte activităţi din cuprinsul şezătorii vor fi
repartizate din timp, pentru a fi repetate şi consolidate de elevi.
2. Desfăşurarea activităţii
Prezentator 1: Prezentator 2:
Bună-ziua, dragi invitaţi

Veselia să domnească ,
Astăzi, clasa a III-a
Cântecul să nu lipsească.
O şezătoare a pregătit Ghicitori şi poezii,
Pentru dumneavoastră. Haideţi să spunem copii

Să lucrăm tradițional
Foaie verde de trifoi
Orice lucru popular.
Bine ați venit la noi Am venit cu voie bună
Foaie verde grâu cu spic Să petrecem împreună
Bine-ați venit aici. Şi aducem cu bucurie
Şi iar verde de cicoare , Tradiţii şi obiceiuri străbune
Astăzi este sărbătoare.
Prezentator 1:
Orice zi de șezătoare Și muncesc cu voie bună
E un fel de sărbătoare Fete mândre și feciori
Când prietenii s-adună Pui de românași voinici
O să meargă treaba brici.
Cântecul: Lasă-mă la şezătoare
Elevii vor desfășura activități specifice șezătorii: cos pe etamină, torc, deapănă, etc.
Prezentator 2: Primul invitat a sosit!

Prezentator 1: Prietenul nostru, Păcală! Bine ai venit, Păcală? (Agitaţie mare, urări de bun
venit,
la apariţia lui Păcală.)
Păcală: Bine v-am găsit, copii! Un moment, un moment! Staţi că-mi lipseşte ceva.
Prezentator 2: Glumele îţi lipsesc?
Păcală: NU! Le-am luat.
Prezentator 1: Păcălelile?
Păcală: Sunt aici, în buzunarul acesta! Nu, nu! Altceva îmi lipseşte. Ştiu precis că-mi lipseşte
ceva.
Trebuia să aduc ceva... sau să vin cu ceva... A! Mi-am adus aminte! Uite-l!
Copiii: Cine?
Păcală: Tândală! (Tândală intră molcom şi distrat în scenă.)
Copiii: Tândală! Bine ai venit!
Păcală: Ştiam eu că-l uitasem pe frate-meu, Tândală? Că eu fără el, nu merg nicăieri! E puţin
cam distrat, cam încurcă-lume, dar să ştiţi că orice asemănare cu vreunul dintre voi este cu totul
şi cu totul întâmplătoare. Tândală!
Tândală: Aici erai?
Păcală: Păi unde voiai ca să fiu? Nu a fost vorba că ne întâlnim aici?
Tândală: Aşa e, dar nu ştiam unde este aici, că putea să fie şi acolo, şi aici, şi dincolo, şi
dincoace, şi aşa mai departe.
Păcală : Măi, nu fi Tândală!
Tândală: Păi cum să nu fiu, dacă sunt, am fost şi o să fiu!
Păcală: Dar voi, ce faceţi aici?
Copiii: O şezătoare.
Prezentator1: Păcală şi Tândală poftiţi şi voi la şezătoare! Ştim că fără voi nu prea e multă
veselie!
Păcală: Ce este o şezătoare?
Un copil: O şezătoare este o adunare de oameni. Obiceiul şezătorii se păstrează din timpuri
străvechi, când femeile şi fetele torceau lână şi cânepă la lumina opaiţului sau a lămpii şi se
încălzeau la focul din vatră. Pentru a lucra mai cu spor şi a face economie de combustibil,
gospodinele se adunau în casa uneia dintre ele şi trebăluiau împreună.
Alt copil: Bunicii şi străbunicii noştri organizau deseori astfel de şezători în serile lungi de iarnă.
Femeile torceau, ţeseau, coseau, croşetau, iar bărbaţii împleteau coşuri, panere, ciopleau linguri.
De la bunicii şi străbunicii noştri au rămas numeroase obiecte tradiţionale şi frumoasele costume
populare cu care noi astăzi ne mândrim. Trebuie să-i respectăm pe înaintaşi şi să purtam cu
cinste costumul popular.
Cântecul: Sunt o româncuţă
Un copil: Proverbe despre muncă, adevăr şi minciună ştiţi!

Copiii: Da!
În continuare, pe rând, câte un copil spune proverbe despre muncă, adevăr, minciună.
Cine lucrează are, cine şade răbdă./Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge./Munca e
mama săracilor./Munca ne scăpa de trei mari rele: de urât, de fapte rele şi de
sărăcie./Munceşti azi ca să mănânci mâine./Lucrul bine început e pe jumătate făcut./Lucrul
de azi nu-l lăsa pe mâine./Nu sta că-ţi stă norocul./Omul care nu munceşte în lipsă
trăieşte./Ochii se sperie mâinile se bucură./Numai banul muncit are preţ./După faptă şi
răsplată./Adevărul are inima liniştită./Pentru a îngropa adevărul trebuie multe
lopeţi./Adevărul e cum te văd şi cum mă vezi./A sta drept şi a vorbi strâmb./Când spui
minciuna să o crezi pe jumătate./Adevărul aşteaptă, numai minciuna e grăbită.
Un copil:
Să cântăm şi să lucrăm,/Bine să ne simţim/Şi timpul să-l păcălim./Gurile să nu ne tacă/În
proverbe să se-ntreacă!/În zicale româneşti/Şi vorbe bătrâneşti/Aşa te înţelepţeşti/Şi
munceşti, dar şi gândeşti!
Un copil:
La pomul cel lăudat/Oameni mulţi au alergat/Toţi cu saci, tot cu desagi/Ca la culesul de
fragi./Ei nimic nu au primit/Şi zâmbetul le-a pierit/Bogăţia străluceşte/Însă nu prea
dăruieşte./ Foaie verde de cicoare/Omul bun e o comoară/Când îl ai să-l preţuieşti/Căci
prea des nu-l găseşti.
Cântecul : Mi-am facut bundiță nouă
Un copil:
Dați-mi voie să vă spun/Ce știu despre al Irinei costum:/E o mândră româncuță/Cam
micuță, dar drăguță/În picioare are opincuțe/Uitați cât sunt de drăguțe/Are ie cu altiță/
Cusută în cruciuliță/Iar mai jos peste jupon/ Are catrință tot în ton/
Și în păr poartă o floare/Mândră-i mama ei c- o are.
Un copil:
Obiceiul vechi ne spune/Fetele când vin pe lume/Primesc de la ursitoare/Zestre într-o ladă
mare/Am venit acum la horă/Să-i caut măicuței noră/Și o să-mi aleg o fată/Cu lada mai
încărcată.
Dansuri populare: Hora moldovenească/Hora bătută
Strigături:
Frunză verde trei scaieți/ Hai la horă măi băieţi/ Frunză verde siminoc/Hai cu hora la
mijloc.
Frunză verde de cucută/ Să jucăm hora bătută.
ACTIVITATE PRACTICĂ (pe echipe):
O grupă de elevi va finaliza tablouri din fire de cânepă cu motive florale iar altă grupă va
finaliza macheta cu păpuși din lemn
Se prezintă costumul popular moldovenesc.
3. Încheierea activității
Strigături:
Foaie verde bob năut/Timpul iute a trecut/Cu mult drag noi am muncit/Șezătoarea s-a
sfârșit.
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR PENTRU INVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR CIUCĂ NICULINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IOAN GH. DUCA
STRUCTURA G.P.P TRAIAN RÂMNICU VÂLCEA
Grupa:Mare
Tema anuală:Cine sunt/suntem?
Tema proiectului:”E ziua ta copile drag!”
Subtema:”Jocul cel mai frumos cadou pentru copii”
Domeniul Știntă-Activitate matematică
Subiectul activității:”Raspunde repede și bine!”
Forma de realizare: Joc didactic
Tipul activității:Verificare de cunoștinte si deprinderi
Scopul activității:
-Utilizarea numeralului ordinar;
-Consolidarea si verificarea cunostințelor despre numerația in concentrul 0-10 și utilizarea
limbajului mathematic adecvat;
- Dezvoltarea capacitații de rezolvare de situații problematice, prin achiziția de strategii
adecvate;
Obiective opereționale
a) Cognitive:
-să realizeze correct acordul intre numeral și substantive (primul copil, al doilea balon);
-să recunoască locul ocupat de copil (siluete), lipsa din șirul numeric;
-să numere conștient obiectele mulțimii cu 1-10 elemente
-să raporteze oral cantitatea la numar și invers;
-să numere conștient in ordine cresccatoare si descrescatoare, in concentrul 0-10;
-să efectueze operații de adunare si de scadere in limitele 1-10(cu una sau doua unitați);
-să redea vecinii numerelor naturale in limitele 1-10;
-să utilizeze un limbaj mathematic adecvat;
-să rezolve independent fișa si să aplice correct cunoștințele dobândite.
b) Psiho-motorii:
-să mânuiască materialul pentru formarea de mulțimi cu 1-10 elemente;
-să-și dezvolte muschii mici ai mâinii, prin mișcarea si poziționarea corectă a degetelor pe
obiectele de scris;
-să păstreze poziția corectă pe scăunele și să efectueze correct mișcarile diferitelor segmente ale
corpului.
c)Afective:
-să respecte cerințele formulate de educatoare;
-să participe cu interes la activitate.
Sarcina didactică:
-descrie imaginea;
-să precizeze in cadrul sirului locul ocupat de copil (silueta)și să-I găsească perechea;
-ghicirea raspunsului corect, alegerea jetoanelor corespunzatoare numarului de baloane oferite
copilului (siluetei) ales;
-exerciții de numărare cu respectarea succesiunii numerelor natural (recunoasterea ordinii
numerelor);
- să numere descrescator;
-să precizeze vecinii și locul ocupat de aceștia in șirul numeric;
-să cunoască elementele de relație și să resolve correct operațiile aritmetice propuse .
Reguli de joc: -copilul indicat de educatoare va preciza al catelea copil a primit tot atâtea
baloane si ce loc ocupă el in șirul numeric; participă la munca in echipă, cooperează in joc
- răspunsurile corecte vor fiapreciate cu jetoane reprezentând un porumbel astfel că fiecare copil
are posibilitatea să devină un porumbel asezandu-l in tabloul grupei, aplauze.
Elemente de joc: mișcarea, aplauze, inchiderea și deschiderea ochilor, recompense ,aprecieri
verbale, joc in grup.
Strategia didactică:
1. Metode si procede :explicația, exercițiul, demonstrația, convorbirea, problematizarea,
observarea, turul galeriei, tehnica“Mana oarbă”, tehnica comunicarii rotative, jocul, exercițiul
grafic.
2. Materiale didactice: fișe de lucru, creioane colorate, siluete care infațisază chipul copiilor din
alte continente sau țari, baloane decupate din hartie colorată, ecusoane reprezentate de Soare si
stele avand scris numele fiecarui copil, jetoane cu cifre, imagini representative temei, siluete care
infătisază porumbei .
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Locul de desfășurare urare: sala de grupă.
Resurse umane: copiii grupei mare, educatoare.
Durata:30min-40min
BIBLIOGRAFIE: Curriculum pentru invatămant preșcolar, Ed. DPH, Bucuresti 2009;
Ana A.,Cioflica S. M.-“Jocuri didactice matematice”,Indrumator metodic, Ed Emina,2000
Demers didactic
1.Momentul organizatoric:
Voi asigura condițiile necesare unei bune desfașurări a activitații.
Voi pregăti materialele necesare pentru activitate.
Așez scaunele in formă de semicerc, aerisesc sala de grupă si primesc copii in sala de grupă.
Voi asigura linistea si voi enumera cateva reguli de comportare civilizată.
Explicația, frontal. Observarea interesului și a capacitații de atenție voluntară.
2. Captarea atenției:
Captarea atenției se va realize prin descoperirea materialelor stimul.
Intr-un cosuleț am siluete care infatisazaă chipul de copii din alte continente, jetoane cu
cifre(1-10), baloane, ecusoane reprezentând Soarele și stelele ,siluete de porumbei .
Fiecare copil primește cate un ecuson după cum dorește sa fie soare sau stea pe care voi scrie
numele copilului. Așadar fiecare copil in acest joc va fi un soare sau o stea.
Eexplicația, conversația, frontal, ecusoane. Observarea interesului.
3.Reactualizarea cunoștintelor:
Voi intreba preșcolarii ce am sărbatorit noi de”1Iunie” având ca support mai multe imagini
reprezentative.
In această zi noi sărbatorim ziua copiilor de pretutindeni nunumai a celor care merg la gradinița
si au parinti etc.
Voi solicita copii să numere siluetele. Pentru confirmare voi solicita doi-trei copii care vor
numara din nou.
Le voi cere copiilor care doresc să raspundă, să aseze jetoanele cu chipul copiilor linear de la
stanga la dreapta.
Conversația ,explicația , siluete de copii. Verificarea deprinderii de a numara corect, oral prin
participarea activă si afectivă.
4. Anunțarea temei:
Deoarece voi știti sa numarați correct pana la 10, cunoașteti locul pe care il ocupă fiecare in sirul
numeric, astăzi vom juca un joc ce se numeste: ”Raspunde repede si bine!”
Conversația ,explicația, frontal, ascultăm să intelegem regulile jocului. Observarea
comportamentului verbal și non verbal al copiilor.
5. Dirijarea invătarii
Le voi explica regulile jocului, după care vom executa jocul de probă impreuna cu câtiva copii.
Siluetele sunt așezate in sir liniar astfel incat prescolarii putând să recunoască originea fiecaruia
ajutați de infățisare și port.
Expunerea, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul, jocul, mâna oarbă,
comunicarea, jetoane cu baloane și cifre, accord sprijin dacă este cazul.
Să ințelegem regulile jocului. Verificarea folosirii corecte a numeralului ordinal. Aprecieri
verbale și aplauze . Să raspundă la intrebări.
6. Asigurarea feed-backului:
Având ca support fișele, preșcolarii formați deja in doua echipe se intorc la masuțe pentru a
rezolva fișa.
Explicația, rezolvă fișa, sunt atenți, pe grupe, sprijin dacă este nevoie. Autoevaluarea
Verific dacă și-au fixat denumirea corectă a numeralului ordinal și a elementelor de relație
7. Evaluarea performanței:
Se expun lucrările la expoziție. Fiecare copil va analiza si evalua , va face rectificări dacă este
cazul. Turul galeriei, frontal, conversația, problematizarea. Aprecieri verbale, autoevaluarea.
8. Incheierea activitații:
Voi face aprecieri referitoare la modul de desfășurare a activitații.
Ne exprimăm cu toții bucuria unei copilarii plină de jocuri , jucarii si prieteni.
In cinstea prieteniei si cumințeniei lor , copii primesc câte un jeton reprezentat de porumbel cu
numele fiecaruia scris pe el .Astfel preșcolarii vor alcatui un tablou al prieteniei fiecare copil
fiind porumbelul prieteniei și al cumințeniei. Conversația. Aprecieri verbale si aplauze,
recompense, tabloul prieteniei.
PROIECT DE ACTIVITATE
EDUCATOARE: AVIANA ANCA-ELENA GRADINIȚA M.AP.N NR.1
DATA: 14.12.2015
GRUPA: mare C
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?’’
TEMA PROIECTULUI: ”Magia iernii”;
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Tradiții și obiceiuri de iarnă”;
TEMA ZILEI:“Să-l ajutăm pe Moș Crăciun!”;
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de priceperi și deprinderi
Verificarea și consolidarea cunoştinţelor copiilor despre pozițiile spațiale (pe-sub, sus-
jos, înainte-înapoi/după, deasupra-dedesubt, între, înăuntru-afară)
Dezvoltarea deprinderilor artistico-plastice și practico-aplicative prin mânuirea
materialului pus la dispoziție;
Dezvoltareaunorsentimenteșiatitudinipozitivefață de ceilalți (de voluntariat, de într-
ajutorare, de respect și de toleranță);
La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
- Să precizeze poziţia unor obiecte în spaţiu;
- Să utilizeze corect expresiile care indică pozițiile spațiale ( pe, sub, lângă, înaintea, înapoia etc);
- Să identifice obiectul dintr-o locaţie dată;
- Să se plaseze însuşi în raport cu un reper dat;
- Să participe cu interes la activitate trăind satisfacţia reuşitei;
- Să mânuiască cu îndemânare materialul primit.
- Să utilizeze corect tehnica lipirii și materialele de lucru puse la dispoziție.
- Să manifeste spirit cooperant în realizarea sarcinilor primite.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
I. ADP- ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALA
Rutine
-Întâlnirea de dimineață: salutul, prezența, calendarul naturii, știrea zilei,
rutină și tranziții.
-Împărtăşirea cu ceilalți: Discuție - „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun!”
Tranziții:
Cântece: “Vine, vine, Moș Crăciun”, “Moș Crăciun”
II. ACTIVITĂȚI LIBER ALESE
1. ALA I
ARTĂ: „Globulețele colorate ” – copiii vor colora globulețe.
JOC DE MASĂ: „Găsește umbra ” – copiii vor trebui să găsească umbra diverselor obiecte.
JOC DE ROL: “Prăjituri pentru Moș Crăciun”-copiii vor realiza mici prăjiturele din cocă
folosind diverse forme de Crăciun.
ȘTIINȚĂ: “Ajută-l pe Moș Crăciun”- copiii trebui să găsească și să traseze corect drumul lui
Moș Crăciun către sania cu cadori.
2. ALA II
DansTematic -“Clopoțelul sună!” – copiii vor trebui să execute pașii de dans dovedind
coordonare, ritm și bună orientare spațială.
III. ADE-ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:
Categoria de activitate: activitate interdisciplinară: DȘ+DEC (activitate matematică, activitate
practică);
Mijloc de realizare: joc didactic;
Tipul de activitate: consolidare-evaluare de cunoștințe, priceperi și deprinderi;
Forma de realizare: frontal, pe grupuri;
Tema: „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun”;
1. “Unde este locul meu?” –Activitate matematică- joc didactic
Sarcina didactica:plasarea diferitelor obiecte într-un spațiu dat ori plasarea corectă a
lui însuși în raport cu un reper dat.
Regulile jocului:
Copiii participă la joc pentru a-l ajuta pe Moș Crăciun să se trezească și să-și aminteasc care
este misiunea sa în fiecare an de Crăciun.
Activitatea se desfăşoară frontal si pe grupuri cu întreaga grupă.
Vor răspunde numai copiii desemnaţi de educatoare.
Orice sarcină începe şi se termină la semnalul educatoarei.
Copiii vor folosi materialele puse la dispoziție pentru rezolvarea sarcinilor.
Copilul numit trebuie să se plaseze el însuși în raport cu un reper dat.
Copiii vor trebui să utilizeze corect expersiile care indică locul (pe-sub, sus-jos,
înainte-înapoi/după, deasupra-dedesubt, între, înăuntru-afară)
Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauze, recompense.
2.“Podoabe pentru brad” – Activitate practică.
Metode și procedee:
-conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, observaţia, comparaţia, jocul
didactic, aprecierea verbală;
Material didactic:globulețe din hârtie; creioane colorate; carioci; fișe de lucru; cocă; forme de
prăjituri; șorțulețe; tavă; cd cucântece; casetofon; calculator; jetoane sub formă de brad, om de zăpadă,
sanie, cutie de cadouri; ținte; brazi din polistiren; sfoară; cutii de cadou; planșete din plastic; sucitoare din
plastic; recompense sub formă de MoșCrăciun
Durata: o zi
Bibliografie:
- Bârsan, Nicoleta. (1995). Jocur ididactice. București: Editura Didactică și Pedagogică.
- Dumitrana, Magdalena. (2009). Activități matematice în grădiniță – ghid practic.București:
Editura Compania
- Florescu, Paraschiva. (2002). Proiecte didactice. București: Editura Excelsior
Scenariul zilei
Programul zilei debutează cu întâlnirea de dimineaţă. Dupa ce toti copiii sosesc, le propun să
facem cercul prieteniei pentru a desfășura ,,Întâlnirea de dimineață”.
„Dimineaţa a venit,
Toţi copiii au sosit,
În cerc să ne adunăm,
Cu toţi să ne salutăm”
Copiii se salută.
- Salutul :
Le voi propune ca salutul nostru sa fie legat de tema saptamânii si să ne salutăm folosind unomul
de zăpadăde pluș care a venit în vizită la ei. „Buna dimineața, om de zăpadă Victor!”, „Bine te-
am gasit, om de zăpadă Maia!”, etc. În acest fel se face și prezența copiilor.
-Prezența și calendarul naturii:
Copiii vor completa calendarul de prezență și cel al naturii.
- Activitate de grup: Știrea zilei:
Se revine la omul de zăpadă al lui Moș Crăciun, care a venit la noi ca să caute ajutoare pentru
moșul. Deoarece Moș Crăciun a căzut într-un somn adânc și nu poate fi trezit pentru a-și
îndeplini misiunea de Crăciun. Astfel există riscul ca el să nu poate ajunge la copii anul acesta.
Omul de zăpadă roagă copiii să facă tot posibilul să îl ajute pe Moș Crăciun să se trezească.
Copiii vor trebui să rezolve sarcinile din cadrul jocului didactic, să împodobească bradul și,
astfel omul de zăpadă să il le ducă Moșului ca să îl trezească.
Prezint apoi sectoarele, le explic sarcinile și îi împart la sectoare numărând până la 4.
Copiii desfășoară activitățile de la sectoare, trecând, pe rând, pe la fiecare sector;Se face
evaluarea sectoarelor prin metoda turul galeriei.
La sectorul Arta , copiii vor coloraglobulețe.
La sectorul Știință , copiii vor rezolva labirintul.
La sectorul Joc de rol, copiii vor realiza prăjiturele din cocă.
La sectorul Joc de masă, copiii vor face corespondența între obiecte și umbra lor.
Tranziție (copiii sunt invitați la centre) – „Ca elfii să alergăm,
La centre să ne aşezăm,
Pe Moș Crăciun să-l ajutăm”
Rutină:
Are loc după activitatea de la sectoare:„Rândul iute să-l formăm/ Şi cuminţi să
aşteptăm/ Pe mânuţe ne spălăm/ Este timpul să mâncăm/ Fructele să le gustăm”;
Copiii sunt invitați în semicerc pentru a desfășura activitatea matematică unde vor trebui
să participe la un joc prin care să-i demonstreze moșului că ei cunosc pozițiile spațiale. Astfel
moșul trebuie să se trezească pentru a veni și anul acesta să-i răsplătească.Pentru a-l ajuta pe Moș
Crăciun să -și amintească cum îl așteapă oamenii în prag de sărbători voi prezenta un coș plin cu
colăcei. Printre colăcei vor fi și plicurile cu materialele didactice și sarcinile pentru jocul didactic
“Unde este locul meu?”.
Tranziție –Cântec “Vine, vine Moș Crăciun”
Prin aceasta tranziție, copiii sunt orientați spre activitatea practică unde vor realiza
ornamente pentru brad – globulețele pictat la sectorul Artă în cadrul Activităților liber alese.
Tranziție –„Noi cu toţii am lucrat
Şi lucrul am terminat
Bucuroşi să ne-nvârtim
Şi spre apă să pornim”
Pentru că au îndeplinit sarcinile propuse la începutul activității, copiii vor fi conduși la
ultima probă, dansul tematic, respectiv: “Clopoțelulsună!”.
Finalitatea zilei
La sfarsitul zilei se realizează evaluarea tuturor activiăților din ziua respectivă și copiii
sunt răsplătiți pentru entuziasmul cu care au muncit toată ziua și pentru ajutorul pe care l-au dat
moșului. Se fac aprecieri generale și individuale cu privire la activitatea și comportamentul
copiilor, iar fiecare copil va primi cate o recompensă din partea omului de zăpadă.
PROIECT DIDACTIC
PROF.ÎNV.PRIMAR NEAGOE IRINA
LICEUL TEORETIC CUJMIR, JUDEȚUL MEHEDINȚI
Data: martie 2016

Clasa: a IV-a
Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATE
Disciplina: Geografia României
Subiectul – Transporturile
Tipul lecţiei: consolidarea cunoştinţelor
Scopul lectiei: Consolidarea cunoştinţelor referitoare la reţeaua de căi de comunicaţii şi
mijloacelor de transport.
O1 – să precizeze reteaua de comunicatii din tara noastra;
O2 – să descopere vecinii României în jocul Harta cu buzunăraşe;
O3 – să rezolve cerinţele din jocul Puzzle;
O4 – să realizeze pe grupe jocul Rebus;
O5 – să enumere cât mai multe exemple de mijloace de transport în jocul Cubul;
O6– să realizeze în echipă un cvintet despre un mijloc de transport;
Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia euristică,activitatea independentă, problematizarea,
explicaţia, lucrul pe grupe.
Forme de organizare: frontală, pe grupe, individuală.
Strategia didactică: dirijată.
Mijloace de invatamant: harta fizică a României, harta puzzle, cu buzunăraşe, fişe de lucru,
cubul, clasor filatelic.
Bibliografie:„Curriculum naţional”, „Programa şcolară pentru învăţământul primar”, Bucureşti,
1998, „Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar”, Ed. Pro-Gnoses
,,Ghicitori şi jocuri geografice” , E. Nicoară, Ed. Aramis;, „Geografie”- manual pentru clasa a
IV-a; „Metodica predării Geografiei la clasele I-IV” „Geografia României
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Secvenţele Ob
Nr. Conţinutul şi strategia didactică Evaluare
lecţiei .
1. Moment Se asigură un climat de ordine şi disciplină necesar desfăşurării în bune condiţii a lecţiei .
organizatoric Clasa este împărţită în trei grupe: „Marinarii”, „Aviatorii”, „Drumeţii veseli”.
Elevii pregătesc cele necesare pentru oră: Atlas geografic, caietul, portofoliu.
2. Captarea atenţiei Activitate frontală: Se vor citi câteva ghicitori Aprecieri
1.„Două linii paralele. 2. „Ca un şarpe este frontale
Circulă trenul pe ele.” Cu trup de oţel, individuale
R:Calea ferată Zici că se târăşte
Pe un drum de fier.”
R:Trenul
3.„Pe spinare de beton
A trecut un camion” 4. „Pe substâncilecărunte
R:Podulrutier Trece trenul chiar prin munte.”
R: Tunelul
4. Anunţarea Se va anunţa şi se va scrie pe tablă titlul lecţiei noi „Transporturile”şi apoi se vor enunţa
titlului şi obiectivele lectiei.
enuntarea
obiectivelor
5. Dirijarea Activitate frontală Aprecieri
consolidarii -De ce sunt importante căile de comunicaţii pentru ţara noastră? frontale
-Căile de comunicaţii şi mijloacele de transport constituie un element esenţial al activităţii individuale
economice sociale. Orice activitate umană este dependentă de transport. Observare
O1 -Ce fel de reţea de comunicaţii are România? sistematică
-Ţara noastră are o reţea diversificată de căi de comunicaţii: rutiere, feroviare, aeriene,
fluviale, maritime, multimodale, speciale, mijloace de transport.
-Care sunt transporturile pe uscat?
-Transporturile pe uscat sunt: pe căi ferateşi pe şosele.
-Cum se mai numesc transporturile pe căile ferate?
-Transporturile pe calea ferată sunt denumite şi transporturi feroviare, ce fac legătura între
Bucureşti şi principalele oraşe a le ţării.
-Indicaţi pe hartă magistralele feroviare.
Bucureşti–Craiova–Timişoara;
Bucureşti–Arad–Curtici;
Bucureşti–Ploieşti–Suceava–Vicşani;
Bucureşti – Iaşi – Ungheni;
-Ce mijloace de transport se folosesc pe căile ferate?
-Mijloacele de transport pe căile ferate sunt trenurile de marfă, de persoane(personal,
accelerat, rapid, interciti, săgeata albastră), iar pe căile feroviare subterane , metroul
(Bucureşti).
-Ce rol au şoselele?
-Şoselele leagă localităţile între ele. Ele sunt pietruite sau asfaltate.
-Cum se mai numesc căile de comunicaţii pe şosele?
-Căile de comunicaţii pe şosele se mai numesc căi rutiere. Aprecieri
-Cum se clasifică drumurile în funcţie de felul localităţilor pe care le leagă? frontale
-Drumurile comunale, judeţene, naţionale şi europene. individuale
O2 -Se dă spre rezolvare, pe grupe jocul, „Harta cu buzunăraşe”.Elevii vor primi jetoane cu Observare
numele ţărilor vecine şi le vor aşeza pe harta. Folosind drumurile europene ar trebui să ştim sistematică
care sunt vecinii ţării noastre.
-Ce autostrăzi cunoaşteţi în ţara noastră?
Bucureşti – Piteşti
Bucureşti – Constanţa
-Ce mijloace de transport cunoaşteţi pe căile rutiere?
-Mijloacele de transport pe căile rutiere sunt: vehicule agricole, vehicule cu tracţiune
animală (căruţă, car, şaretă), vehicule cu tracţiune umană (bicicletă), vehicule de tonaj greu
(camioane, tiruri), vehicule de transport persoane (autocar, autobuz, microbuz, autoturism).
-Cum se mai numesc transporturile pe apă?
-Transporturile pe apă se mai numesc transporturi navale.
-Cum se realizează transporturile pe apă?
-Transporturile pe apă se realizează pe Marea Neagră (maritime) şi pe Dunăre (fluviale), pe
Canalul Dunăre – Marea Neagră, pe Canalul Bega.
-Care sunt principalele porturi româneşti la Marea Neagră?
-Principalele porturi româneşti la Marea Neagră sunt : Constanţa, Mangalia şi Sulina.
-Aceste porturi permit legături comerciale directe cu toate ţările care au ieşire la ocean.
-Dar pe Dunăre?
-Principalele porturi româneşti pe Dunăre sunt: Galaţi, Brăila, Tulcea, Olteniţa, Giurgiu,
Drobeta-Turnu Severin.
-Care sunt mijloacele de transport naval?
-Mijloacele de transport naval sunt: barca, şalupă, şlep, vaporul (petrolier, mineralier, navă
de croazieră), yaht.
-Se dă Jocul – Puzzle. „Un turist a venit în România şi doreşte să viziteze locuri frumoase,
O3 dar are nevoie de un ghid. La o agenţie de voiaj a primit nişte hârtii… tăiate. -Deoarece nu
se poate descurca , vă rog pe voi să îl ajutaţi să refacă harta pentru a se putea orienta.”
Câştigă grupa care termină prima.
-Elevii rezolvă cerinţa jocului: asamblează piesele hărţii din bucăţele, pe grupe sub formă Aprecieri
de concurs. frontale
-Care sunt transporturile pe calea aerului? individuale
-Transporturile pe calea aerului se numesc transporturi aeriene. Observare
-De unde decolează şi unde aterizează avioanele? sistematică
-Avioanele aterizează şi decolează de pe aeroport.
-Care sunt aeroporturile internaţionale din România?
-Aeroporturile internaţionale din România sunt la:
-Bucureşti – Băneasa şi Henri Coandă, Constanţa – Mihail Kogălniceanu
-Suceava, Sibiu, Timişoara, Arad, Iaşi, Bacău.
Joc „Rebus”.
O4 -Ce fel de transporturi mai cunoaşteţi?
-Transporturile mai pot fi multimodale (combină mai multe feluri de mjloace de transport –
feroviar, rutier, fluvial şi maritim): ferry-boat-ul din Constanţa până în
portul turcesc Samsum, bac-ul, transporturi transcontainerizate, şi speciale: reţeaua de înaltă
tensiune şi pipe-line-urile.
„Cubul”. Se rostogoleşte cubul care va avea scris pe feţe: aeroporturi, porturi maritime, Evaluare
O5 porturi fluviale, magistrale feroviare, drumuri europene, autostrăzi. Fiecare grupă va pe grupe
enumera exemple din sarcina aleasă.
-Liderii grupelor vor enunţa cerinţa rezolvată.
6. Obţinerea Activitate pe grupe Aprecieri

performanţei O6 -Construiţi, pe grupe, un cvintet despre calea de transport preferată. frontale
pe grupe
Observare
sistematică
7. Fixarea Activitate frontală. Se fixează cunoştinţele utilizând metoda „ciorchinelui”, pe baza Aprecieri
cunoştinţelor planşei-suport. frontale
individuale
Rubrica „Ştiaţi că….” Observare
sistematică
8. Tema pentru Realizaţi un desen în care să ilustraţi unul din tipurile de transport discutate astăzi.
acasă
9. Aprecieri Se apreciază de către propunător activitatea elevilor şi se cere acestora să-şi evalueze Aprecieri
munca. frontale
individuale
pe grupe
PROIECT DIDACTIC
« CALATORIE IMAGINARA PRIN UNIVERS »
PROF. EDUCAŢIE TIMPURIE TUDOSE MARGARETA
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRĂDINIŢA CU P.P. NR.4 MORENI
Grupa: mare
Tema : “Cum este / a fost si va fi aici pe pământ? ”
Tema zilei: “Călătorie imaginară prin Univers”
Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe şi deprinderi
Forma de organizare: activitate integrată
CATEGORII DE ACTIVITATI:
ADP:
Intalnirea de dimineata: “Suntem astronauţi ”
Rutine:  Servirea micului dejun – deprinderi de igienă si autoservire
 „Ce idee genială!” – deprinderea de a lua decizii in grup
Tranzitii:  „Paşii astronauţilor în Cosmos”- exerciţii de mers ce fac trecerea la ALA I;

 „Cu racheta noi zburăm” – joc de mişcare
ADE:
Activitate integrată: ALA I + DS(Activitate matematică)
Activitate frontală: DEC(Educaţie plastică)
DS: Activitate matematică: “Roboţelul savant” – joc didactic
DEC: “Planetele Sistemului Solar” – pictură – culori calde / reci
ALA I:
Bibliotecă: “Călătorie imaginară prin Univers” – antrenament grafic;
Joc de masă: “Sistemul solar”– puzzle;
Construcţii: „Nave spatiale” – îmbinarea cuburilor prin alăturare, suprapunere.
ALA II:
Joc distractiv: „Cosmonautii”
Joc cu text si cant: „Planetele Sistemului Solar”
SCOPUL ACTIVITATII:
-consolidarea si sistematizarea cunostinţelor matematice referitoare la numeraţia in concentrul
1-10;
-consolidarea deprinderii de a picta pe suporturi diverse utilizând culorile calde şi reci;
- consolidarea unor cunoștinţe şi deprinderi însușite anterior și dezvoltarea capacităţii de
relaţionare.
ALA I + DS(Activitate matematica)
Ştiinţă(DS):
- să raporteze corect cantitatea la numar;
- să recunoasca locul unui numar in sirul numeric, precizand vecinii acestuia;
- să compuna probleme avand ca tema Cosmosul;
- să efectueze operatii de adunare si scadere cu 1-2 unitati in limitele 1-10;
- să utilizeze un limbaj matematic adecvat.
Joc de masa:
- să îmbine corect piesele de puzzle pentru a obţine un tablou cu imaginea sistemului solar.
Constructii :
- să realizeze prin suprapunerea si îmbinarea cuburilor „nave spatiale”;
- să colaboreze în realizarea unei sarcini comune.
Biblioteca:
- să realizeze diferite semne grafice, trasând corect linia pe spaţiile punctate.
DEC- Educaţie plastică:
- să execute corect tehnica picturii pe diferite suporturi;
- să utilizeze diferenţiat culorile calde / reci, pentru a reda plastic imaginea planetelor din
sistemul solar.
- ALA II Program distractiv:
- sa raspunda motric adecvat la o comanda data;
- sa participe activ la joc, executand miscari sugerate de cantec;
Metode si procedee: explicaţia, observatia, exerciţiul,problematizarea,
jocul, lucrul individual, lucrul în grup, lucrul în perechi.
Mijloace de învăţămant: cd, laptop, retroproiector, cuburi , fise de lucru, puzzle , imagini si
jetoane cu elemente ale Universului, jetoane cu cifre si semne matematice, acuarele, pensule,
servetele umede, sfere realizate din baloane prin tehnica „papier mâché”
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
***Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3 – 6/7 ani), MEC. – 2008
* Revista învăţământului preşcolar nr.1 – 2 / 2009
* Lăzărescu Mihaela Păşi , Ezechil Liliana, Laborator preşcolar. Ghid metodic, Bucureşti,
2002
DURATA ACTIVITĂŢII: 1 zi
SCENARIUL DIDACTIC
Întâlnirea de dimineaţă:
Copiii vor intra in sala de grupă si vor lua loc pe pernele asezate pe covor.
Salutul se va realiza prin versurile următoare: „Dimineaţa a sosit/ Toţi copiii au venit/ În
cerc să ne adunăm/ Cu toţi să ne salutăm!”
Prezenţa este realizată tot prin intermediul unor versuri: „După ce ne-am adunat/ Şi
frumos ne-am salutat/ Colegii ne-am întalnit/ Cine oare n-a venit?”.
Calendarul naturii. Intr-o scurta discutie cu copiii se vor prezenta cateva aspecte ale
vremii, alegandu-se simbolurile potrivite. Se vor asocia aceste aspecte sfarsitului de primavara si
inceputul anotimpului vara.
Noutatea zilei o reprezintă prezentarea unui film ce reda decolarea si zborul unei rachete
in spatiul cosmic, care ii va introduce in tema zilei si ii va transpune in roluri de astronauti,
calatorind astfel in Univers pentru a descoperi multe lucruri despre Sistemul Solar. Dar, pentru a
descoperi misterele Universului, ei vor trebui sa rezolve sarcinile propuse.
Tranziţia catre sectoarele de activitate se va realiza prin exercitii de mers ce vor
reprezenta”Pasii astronautilor in cosmos”.
La sectorul Bibliotecă vor lucra pe fise de lucru, realizand diferite semne grafice prin
trasarea de linii pe spatiile punctate, descoperind astfel elemente din Univers.
La sectorul Joc de masa vor descoperi sistemului solar, prin imbinarea corecta a pieselor de
puzzle.
La sectorul Constructii vor deveni astronauti si isi vor construi propriile nave cosmice care
ii vor ajuta sa descopere mistere ale Universului.
La Ştiinţă, preşcolarii vor desfasura un joc matematic „Robotelul savant”, care ii va
conduce in lumea cifrelor si a numerelor. Prin rezolvarea tuturor sarcinilor jocului, copiii vor
ajuta robotelul sa fie pregatit pentru a calatori in Univers.
Rotatia se va face astfel incat toti copiii sa participe la sectorul Stiinta – Activitate
matematica.
Evaluarea activităţii se va realiza frontal, prezentandu-se toate produsele activitatilor.
Copiii părăsesc sala de grupă prin jocul de miscare „Cu racheta noi zburam”
In cadrul activitatii de Educatie plastica, copiii vor fi impartiti pe grupe.
Fiecare grupa va avea de pictat o planeta a Sistemului Solar, folosind culori calde sau culori reci,
in functie de caracteristicile planetei respective.
Ziua se va încheia cu jocul distractiv „Cosmonautii” si cu jocul cu text si cant ”Planetele
Sistemului Solar”.
DEMERSUL DIDACTIC
STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

EVENIMENT METODE MIJLOACE FORMA
E CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC ŞI DE DE
DIDACTICE PROCEDE ÎNVĂŢĂ- ORGANIZ
E MÂNT ARE
Moment Se vor asigura condiţiile necesare pentru desfăşurarea Observarea
organizatoric optimă a activităţii: comporta-
- se va aerisi sala de grupă Conversaţia calendarul mentului
- mijloacele de învăţământ vor fi distribuite în fiecare naturii Frontal iniţial.
sector.
Întâlnirea de dimineaţă: „Buna dimineaţa...”, Salutul, Răspunsurile
Prezenţa, Calendarul naturii. date
Captarea Se prezinta un film scurt care reda decolarea si zborul Observarea
atenţiei copiilor unei rachete in spatiul cosmic. Acesta ii va introduce in Conversaţia cd, comporta-
tema zilei si ii va transpune in roluri de astronauti, retroproiector mentului
calatorind astfel in Univers pentru a descoperi multe Explicaţia nonverbal
lucruri despre Sistemul Solar.Dar, pentru a descoperi
misterele Universului, ei vor trebui sa rezolve sarcinile
propuse
Se anunţă sarcinile şi modul de realizare al acestora: Observarea
Anunţarea copiii vor trebui refaca imaginea unui puzzle, sa Explicaţia comporta-
temei şi a construiasca, sa rezolve fise individuale si sa rezolve Conversaţia mentului
obiectivelor sarcini matematice.
Se prezintă centrele şi, împreună cu preşcolarii, se Explicatia imagini si
Dirijarea intuiesc materialele şi temele fiecărui sector, se explică Conversaţia jetoane cu În grupuri
învăţării modul de lucru. elemente ale mici Observarea
(a procesului de La Stiinta se va desfăşura jocul „Robotelul Conversaţia Universului, În perechi comporta-
consolidare a savant” . Pe rând, fiecare preşcolar va extrage un plic ce Exerciţiul jetoane cu cifre mentului
cunoştinţelor şi contine o sarcina: numeratia in limitele Problemati- si semne
deprinderilor) 1-10(raportarea numarului la cantitate, aspectul cardinal zarea matematice,
si ordinal al numerelor, compunere si rezolvare de
probleme – adunare si scadere cu 1-2 unitati)
Individual
Regulile jocului:
Robotelul rosteste cateva versuri, cerand ajutorul
copiilor in rezolvarea sarcinilorjocului. Raspunsul corect
este apreciat de robot prin diverse sunete.Acesta va
solicita ajutorul fiecarui copil din grup pana la
finalizarea tuturor sarcinilor. planse cu
Complicarea jocului: probleme În grup
Copiii vor lucra in grupuri mici/in perechi pentru a ilustrate
compune si rezolva probleme ilustrate pe care le vor
prezenta apoi robotelului. Observarea
La Biblioteca vor lucra pe fise de lucru, realizand fise de lucru cu Individual comporta-
diferite semne grafice prin trasarea de linii pe spatiile semne grafice, mentului
punctate, descoperind astfel elemente din Univers. Explicaţia puzzle cu
La Joc de masa, preşcolarii vor vor descoperi imagini din În grup
spatiul cosmic, prin imbinarea corecta a pieselor de Conversaţia spatiul cosmic
puzzle.
La Construcţii, copiii vor deveni astronauti si isi cuburi de lemn
vor construi propriile nave cosmice care ii vor ajuta sa
descopere mistere ale Universului.
Înainte de a merge în centre se realizează împreună
cu preşcolarii exerciţii pentru încălzirea muşchilor mici Exerciţiul
ai mâinilor.
Preşcolarii îşi vor alege centrul unde doresc să
lucreze, rotindu-se în ordinea preferinţelor.
Fiecare grupă de copii va duce la îndeplinire sarcinile
respectând indicaţiile primite.
Educatoarea va trece pe la fiecare centru şi va oferi
informaţiile suplimentare, rămânând în centrul Stiinta Conversatia
unde va desfăşura jocul „Robotelul savant”.
Explicaţia
Obţinerea Copiii finalizează sarcinile propuse. La Stiinta copiii vor Explicatia In grup
performanţei lucra in grupuri mici/in perechi pentru a compune si Exerciţiul Fi\\şe
rezolva probleme ilustrate pe care le vor prezenta apoi
robotelului.
Evaluarea Se trece cu întreaga grupă pe la fiecare centru. Câte un Analiza

activităţii copil prezintă sarcinile pe care le-au avut de îndeplinit, Explicaţia produselor
iar ceilalţi completează cu aprecieri sau recomandări Lucrările Frontal activităţii
asupra lucrărilor realizate. Se vor raporta rezultatele realizate
obţinute la sarcinile şi obiectivele propuse.
Aprecieri şi Se emit aprecieri asupra modului în care preşcolarii au Conversaţia Aprecieri

recomandări participat la activitate. verbale.
Activitatea de educatie plastica se va desfasura imediat dupa finalizarea activitatilor la alegere.

Se va comunica prescolarilor tema activitatii : « Planetele Explicaţia Frontal Observarea
Anuntarea sistemului solar » , explicandu-se necesitatea diferentierii Conversaţia comporta-
temei si a culorilor calde si reci, in functie de planeta pe care doresc mentului
obiectivelor sa o picteze.
Dirijarea Copiii vor lucra in grupuri mici/in perechi pentru a picta Exerciţiul acuarele, În grup / in
invatarii cate o planeta din Sistemul solar. Se va atrage atentia Explicaţia pensule, perechi
asupra materialelor cu care vor lucra servetele
(« planetele ») precizandu-se cateva indicatii referitoare umede, sfere
la modul in care vor lucra pe aceste suprafete deosebite. realizate din
baloane prin
tehnica „papier
mâché”
Obtinerea Copiii finalizeaza si expun planetele formand Sistemul Produsele Analiza

performantei solar. activitatii produselor
activităţii
Evaluarea Copiii fac aprecieri asupra modului de lucru, exprimandu- Analiza
performantei si sentimentele de bucurie in momentul finalizarii Conversaţia Produsele produselor
lucrarilor, creandu-se astfel o atmosfera placuta . activitatii Frontal activităţii
Aprecieri si Se vor face aprecieri generale asupra modului in care Aprecieri

recomandari copiii au lucrat, pentru a oferi un feed-back pozitiv. Conversaţia verbale
PROGRAM DISTRACTIV (ALA II)
Joc distractiv: „Cosmonautii”
Joc cu text si cant: „Planetele Sistemului solar”
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
EVENIMENT CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC METODE ŞI EVALUARE

DIDACTIC PROCEDEE
1. Moment Se pregăteşte sala de grupă

organizatoric pentru realizarea activităţii.
2.Anunţarea Se comunică preşcolarilor că Observarea

temei vor realiza jocurile distractive: comportamentului
“Cosmonautii” si ”Planetele Conversaţia preşcolarilor
Sistemului Solar”
4.Dirijarea Sub îndrumarea educatoarei Explicaţia Observarea

învăţării se va interpreta jocul cu text si comportamentului
cant ”Planetele Sistemului copiilor
Solar” si se va desfăşura jocul Conversaţia Colaborarea dintre
“Cosmonautii!”. copii din timpul
Copiii ,,cosmonauţi’’sunt jocului
aşezaţi în formaţie de cerc, Demonstraţia
ţinându-se de mâini,cu faţa spre
centru.În spatele lor,la o
distanţă,sunt desenate 6 rachete Jocul
cosmice în care se desenează
trei cercuri care reprezintă
locurile
pentru ,,cosmonauţi’’.Numărul
lor este mai mic decat numărul
cosmonauţilor.
La comanda de începere a
jocului ,,cosmonauţii’’se
învârtesc în cerc repetând :
,,Suntem prichindei isteţi
Şi zburăm prin Univers !
Ne-am făcut cosmonauţi
Şi de-aceea o să zburăm
Cu care navă apucăm !
Jocul are un secret,
Cel ce va întârzia
Acasă, pe Pământ va sta !
Dupa
ultimul,,vers’’cosmonauţii
aleargă spre navele cosmice ca
să ocupe un cerculeţ (loc în
navă),dar cel puţin 2-3 vor
rămâne pe loc. Jocul se repetă.
Sunt emise aprecieri asupra

5. Aprecieri şi desfăşurării activităţii, asupra
recomandări comportamentului individual şi Conversaţia
colectiv al preşcolarilor.
ANEXA 1
Activitate matematica – joc didactic: „Robotelul savant”
Sarcina didactică:
Numeratia in limitele 1-10(raportarea numarului la cantitate, aspectul cardinal si ordinal al
numerelor, compunere si rezolvare de probleme – adunare si scadere cu 1-2 unitati)
Elemente de joc:
Mânuirea materialului, robotul, surpriza, încurajarea, recompensa, aplauze.
Regulile jocului:
Robotelul rosteste cateva versuri, cerand ajutorul copiilor in rezolvarea sarcinilor jocului.
Raspunsul corect este apreciat de robot prin diverse sunete.Acesta va solicita ajutorul fiecarui
copil din grup pana la finalizarea tuturor sarcinilor.
Complicarea jocului:
Copiii vor lucra in grupuri mici/in perechi pentru a compune si rezolva probleme ilustrate pe care
le vor prezenta apoi robotelului. ANEXA 2
Jocuri – Program distractiv
1. Joc : ,,Cosmonauţii’’
Copiii ,,cosmonauţi’’sunt aşezaţi în formaţie de cerc, ţinându-se de mâini,cu faţa spre centru.În
spatele lor,la o distanţă,sunt desenate 6 rachete cosmice în care se desenează trei cercuri care
reprezintă locurile pentru ,,cosmonauţi’’.Numărul lor este mai mic decat numărul
cosmonauţilor.
La comanda de începere a jocului ,,cosmonauţii’’se învârtesc în cerc repetând :
,,Suntem prichindei isteţi
Şi zburăm prin Univers !
Ne-am făcut cosmonauţi
Şi de-aceea o să zburăm
Cu care navă apucăm !
Jocul are un secret,
Cel ce va întârzia
Acasă, pe Pământ va sta !
Dupa ultimul,,vers’’cosmonauţii aleargă spre navele cosmice ca să ocupe un cerculeţ(loc în
navă),dar cel puţin 2-3 vor rămâne pe loc. Jocul se repetă.
PROIECT DIDACTIC- CRITERII DE DIVIZIBILITATE
PROFESOR IVĂNUŞ NICOLAE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ, SAT MOLOGEŞTI
Profesor: Ivănuş Nicolae

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială, sat Mologeşti
Obiectul: Matematică
Clasa: a VI - a
Data: 25.10.2015
Unitatea de învăţare: Divizibilitate
Tema: Criterii de divizibilitate
Tipul lecţiei: Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe
CG3-1. Selectarea şi utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu numere
naturale şi pentru divizibilitatea cu 10, 2,3, 5;
CG6-1. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei
obţinute şi interpretarea rezultatului.
 Obiective cognitive:
Elevul va fi capabil:
2. O1- să folosească corect notaţiile relaţiei de divizibilitate;
3. O2- să identifice numerele divizibile cu 2, 5,3 sau 10 dintr-un şir de numere
naturale;
4. O3- să utilizeze criteriile de divizibilitate pentru numerele scrise în baza 10 care
au în componenţa lor litere în loc de cifre.
 Obiective psihomotorii
 Să scrie citeţ pe tablă şi în caiete;
 Să lucreze ordonat.
 Obiective afective
Elevul va fi capabil:
 Să manifeste curiozitate și simţ critic;
 Să dovedească spirit de observaţie şi concentrare în rezolvare;
 Să fie demonstreze atenţie şi să se implice afectiv şi activ în cadrul lecţiei.
Strategia didactica:
Metode didactice: mozaicul, munca independentă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul.
Mijloace didactice: caietul de studiu al elevului,manual,culegerea,tabla,catalogul.
Forma de organizare a clasei: individual, frontal.
Evaluare: aprecierea activităţiilor,evaluare orală prin sondaj,observare sistematică.
Etapele lecţiei Competenţe Conţinutul lecţiei Strategii didactice
Metode, Forme de
procedee activitate
I. Moment Salutul. conversaţia frontal
organizatoric Consemnarea absenţelor.
Asigurarea unui climat
favorabil desfăşurării lecţiei.
II. Se verifică tema pentru conversaţia frontal
Verificarea acasă, comentându-se ideile de
temei pentru rezolvare enunţate de elevi.
acasă Se clarifică eventualele
nelămuriri
III. Se captează atenţia clasei conversaţia frontal
Anunţarea prin anunţarea temei lecţiei şi a
temei şi a obiectivelor:
obiectivelor Criterii de divizibilitate
IV. O1  copiii se împart în
Dirijarea O2 grupe de câte patru; explicaţia frontal
învăţării O3  fiecare primeşte un observarea
număr (1; 2; 3; 4) şi câte o fişă de sistematică
lucru individuală; mozaicul
 copii se regrupează
după numărul pe care l-au primit,
de exemplu toţi copiii care au grupa
numărul 1 formează o grupă, toţi în echipe
copii care au numărul 2..., toţi
copiii care au numărul 3..., toţi
copii care au numărul 4....;
 astfel grupaţi ei
lucrează în grupul lor, îşi cer sfaturi
acolo unde nu ştiu sau au
neclarităţi, dacă este nevoie sunt
ajutaţi de profesorul de matematică;
 după ce finalizează
fişa de lucru, copiii se regrupează
ca la început şi devin “experti” în
grupul lor; le prezintă şi colegilor
ce conţine fişa lor, le dau explicaţile
necesare unde este cazul;
 profesorul
monitorizează activitatea copiilor.
V. O1 Se va distribui elevilor o conversaţie frontal

Asigurarea O2 nouă fişă de lucru cu exercitii în a
retenției O3 căror rezolvare se folosesc criteriile evaluare
de divizibilitate, după expirarea prin sondaj
timpului se vor rezolva la tablă prin
sondaj.
VI. O1 La sfârşit au loc concluziile conversaţie frontal
Evaluarea O2 şi aprecierile profesorului. aprecierea
O3 Elevii îşi spun opinia în activităţiilor
legătură cu lecţia susţinută.
Sunt notaţi elevii care s-au
remarcat la lecţie.
VII. Tema O1 Elevii 2,3,4, 15, 16 din conversaţie frontal
pentru acasă O2 culegere, de la pagina 24.
O3 Profesorul oferă indicaţii
pentru rezolvarea temei
Bibliografie:
- manual: Matematică-manual pentru clasa a VI-a, George Turcitu, Editura Radical,
2007;
- culegere: Mate 2000 Consolidare. Matematică. Aritmetică.Algebră. Geometrie.
Clasa A VI-A. Partea I (Anul Şcolar 2015-2016);
- Programa şcoalară de matematică.
Fişa „1”
Criteriul de divizibilitate cu 2
Un număr natural se divide cu 2 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este cifră pară.
Fişa „2”
Un număr natural se divide cu 5 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este 0 sau 5.
Fişa „3”
Un număr natural se divide cu 10 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este 0.
Fişa „4”
Un număr natural se divide cu 3 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale este multiplu de 3.
PROIECT DIDACTIC - PROTEJAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR DE CĂTRE COPII
PROF.ÎNV.PRIMAR RAMONA BELDIMAN
LIC.TEORETIC “MIHAI EMINESCU” CLUJ-NAPOCA
Unitatea de învăţământ Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Cluj-Napoca

Clasa a III -a
Propunător prof.înv.primar Ramona Beldiman
Disciplina Cunoaşterea mediului
Unitatea de învăţare Mediul înconjurător şi protejarea lui
Tema lecţiei Protejarea mediului înconjurător de către copii
Tipul lecţiei transmitere de noi cunostinţe
Scopul lecţiei S1 Dobândirea de noi cunoştinte referitoare la protecţia mediului înconjurator
S2 Dezvoltarea capacităţii de înţelegere, analiza, a gândirii cauzale, determinative;
S3 Stimularea sentimentelor de respect faţă de mediul inconjurator.
Obiective specifice:
1.1. -să descrie caracteristici ale mediului natural;
1.3. -să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor
2.3. -să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul
înconjurător
3.1. -să identifice căi prin care poate contribui la menţinerea unui mediu sănătos;
Obiective operaţionale
O1 folosind experienţa de viaţă sau ilustraţiile suport, să identifice surse de poluare,
distrugere a mediului înconjurător, precum şi activităţi de protejare a pamântului;;
O2 să pună în pereche diferite activităţi pe baza relaţiei cauză-efect;
O3 să-şi expuna ideile pe marginea unui text suport despre mediu, respectând anumite cerinţe
date;
O4 să realizeze pe echipe câte un studiu de caz având ca suport un text ce prezintă o situaţie
de poluare a mediului
O5 să scrie cât mai multe mijloace de protecţie pentru mediul reprezentat de tema posterului
ales, să expună posterele pe perete şi să realizeze turul galeriei,în vederea completării ideilor şi
acordarea formei finale
O6 să realizeze un joc de rol, în maximum 5 minute,pe tema protecţiei mediului înconjurător
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia,analiza, studiul de caz, turul de galerie, jocul de
rol,munca independentă şi în echipă
Material didactic: prezentare power point,filmuleţe având ca subiect protejarea mediului
înconjurător şi salvarea planetei albastre, articole decupate din ziare şi reviste, imagini cu
activităţi de protejare a mediului, fişe de muncă independentă., planşe mari pentru turul de
galerie ,markere, material adeziv pentru hârtie, afişe ce îndeamnă la protejarea mediului,
videoproiector,planşă de proiecţie, cd, flip-chart
Material bibliografic: Cunoaşterea mediului – manual pentru clasa a II- a, Tudora Piţilă,
Cleopatra Mihăilescu, Ed. Aramis 2004
Dezvoltarea gândirii critice şi învăţare eficientă – Dumitru I. Alexandru – Editura de Vest,
Timişoara 2000, www. Didactic.ro, site-uri ale organizaţiilor nonguvernamentale ce luptă pentru
protecţia mediului înconjurător, ppt-uri pe tema ocrotirii pământului, filmuleţe având ca subiect
ocrotirea planetei albastre
Secv. lecţie Ob. Contiţnutu Activitati de Dozar Evaluare/Feed-

opera ri învăţare/Strategii e back
ţional
e
Moment - *Stabilirea ordinii şi *observarea
organizatoric disciplinei în clasa 1 min comportamentul
*Asigurarea condiţiilor ui elevilor
necesare pentru lucrul în *gradul în care
echipă activităţile
*Pregătirea materialelor propuse îşi
necesare pentru desfăşurarea realizează
Reactualizar *Conţinutu activitătţii (cărţi, caiete, coli obiectivele
ea ancorelor ri despre hârtie A3, mat. adezive, 5 min
O2 poluare markere, planşe, ilustraţii, fişe *frontal prin
-sursele de de muncă independentă, flip- răspunsurile la
poluare chart etc) întrebări
-efectele *frontal;
acestora Activitate frontala directă stabilirea relaţiei
asupra *Povestire “De ce plânge cauză-efect
O2 mediului pădurea?”(anexa 1)
Activitate frontala directă
Captarea Se poartă discuţii pe marginea
atenţiei povestirii, făcându-se referire *gradul de
la natură, la mediul implicare a
înconjurător, la poluarea fiecărui membru
acesteia, la modurile în care a al echipei
fost poluata natura/pădurea 4 min
prietenă a băieţelului şi la
modalităţile în care acest rău *evaluare în
poate fi reparat. echipă
Anunţarea *coevaluare pe
temei lecţiei Va rula un filmuleţ de 30 de marginea a ceea
şi a - secunde în care se va ce s-a scris în
obiectivelor evidenţia transformarea ciorchine
planetei de la starea perfectă 3 min *selectarea
în care ne-a lăsat-o Dumnezeu mijloacelor de
şi până în zilele noastre, când poluare
e excesiv de murdară,
- îmbâcsita de fum şi gaze şi *autoevaluare
bolnavă.
Dirijarea O1, 15
învăţării O2 Ce măsuri trebuie să luam min
pentru ca planeta să nu se
îmbolnăvească?
Să o protejăm.
Se anunţă elevii că tema va
fi« Protejarea mediului
înconjurător », pe întreg
parcursul zilei , iar scopul este
să vedem cât de bine suntem
pregătiţi pentru a proteja
mediul, pentru că protejând
natura, ne protejăm pe noi
înşine. Sănătatea planetei
înseamnă sănătatea
fiecăruia dintre noi.
Titlul lecţiei este scris pe
tablă.
Se prezinta un PPT cu tema
“SALVAŢI PĂMÂNTUL!”,
ce se va constitui în baza
informativă a lecţiei.Pe
marginea acestui material, pe
măsura rulării slide- show-
urilor, se vor purta discuţii
despre aspectele mediului
înconjurător, despre
necesitatea protejării lor,
despre modalităţile de
poluare, curiozităţi, precum şi
modalităţi de intervenţie în
vindecarea naturii şi
restabilirea echilibrului
acesteia, la care se pot preta şi
copiii, chiar dacă sunt mai
mici.
Activitate directă individual
*Joc de rol
-Prezentarea jocului de rol
“Peştişorul şi copacul”
(imaginează-ţi că un biet
peştişor încerca să înoate
printr-o apă murdară, plină de
gunoaie, intoxicată cu petrol
şi resturi de mâncare şi trece
în drumul urmat de cursul
apei pe lângă un copac a cărui
scoarţă a fost scrijelită de un
copil rău cu un cuţit şi ale
cărui crengi au fost
rupte.Pune-te în pielea
personajelor şi redă un dialog
între acestea.)
*Identificar Activitate independentă, în

ea echipă
mijloacelor
de
protejare a
mediului *Studiu de caz
-Fiecare echipă va primi o fişă
cu un text ce prezintă o
situaţie de poluare a mediului *gradul în care
O1; şi va trebui să răspundă la liderul echipei
O2; *Identificar cerinţele date (Anexa 2) 6 min reuşeşte să
O3 ea unor explice sarcinile
surse de Activitate directa frontala de lucru
poluare si -Se prezintă soluţiile stabilite colegilor
si *gradul de
mijloacele Se comentează soluţiile şi se implicare în
de ajunge la un numitor comun, găsirea
prevenire formulându-se concluzia soluţiilor, a
exerciţiului: Trebuie nu numai membrilor
să cunoastem, ci să şi aplicăm echipelor
regulile de ocrotire a planetei. *corespondenţa
Planeta e casa noastră. ideilor stabilite
*redactarea Păstraţi-vă casa curată! cu imaginea
unor norme Dă câteva motive pentru care dată
ale clasei ar trebui protejată
privind planeta(problematizarea)
protecţia pentru că ne bucură cu *gradul de
mediului frumuseţea ei implicare a
apropiat pentru că ea ne dă tuturor colegilor
(acasă, sala aerul/oxigenul necesar pentru *concordanta
de clasă) a trăi solutiilor cu
pentru că ne face mai buni problematica
pentru că ne inspiră(pe poeţi, data
pictori, compozitori)
pentru că fără ea am trăi într-
un mediu urât, plictisitor
clasă, Activitate independentă în

O4 curtea echipă
şcolii, *Turul de galerie(daca
pădure) timpul o permite)
“Codul -Pe pereţii clasei vor fi afişate
prietenului 4 postere cu următoarele
naturii” titluri: (Anexa 3)
#Codul prietenului naturii –
acasă
#Codul prietenului naturii –
sala de clasă 6 min *observaţii
#Codul prietenului naturii – directe asupra
curtea şcolii modului în care
#Codul prietenului naturii – membri echipei
pădurea se implică în
-Elevii vor avea sarcina să se 4 min active.
grupeze în jurul posterelor *nr ideilor
după preferinţele personale adăugate
-Odată grupele stabilite, vor
lua posterul de pe perete şi *coevaluare
vor scrie cât mai multe *modul în care
mijloace de protecţie pentru fiecare echipă
O5 mediul reprezentat de tema ştie să-şi
posterului 3 min argumenteze
*Mijloace -Fiecare echipă îţi expune ideile
de protecţie posterul
a mediului -Toate echipele vor trece pe la
inconjurato fiecare poster şi vor face
r completări, daca este necesar
-La final rămân doar liderii ce
recitesc ce este acum pe
Asigurarea poster, se negociazaă şi se dă
retenţiei şi forma finală 3 min *autoevaluarea
transferului -Într-o oră viitoare de *coevaluarea
cunoaşterea mediului se va
trece la întocmirea pe clasă a
Codului prietenului naturii pe
un carton duplex şi cu
desene/benzi/imagini
decupate din
broşuri/reviste/ziare sau
Încheierea desenate/pictate de către elevi,
activităţii având ca temă natura,
poluarea acesteia şi protecţia
*Tema planetei, inclusiv prin acţiuni
pentru de vindecare şi reparare de
acasă către om a răului enorm făcut
acesteia prin poluare.
Activitate independenta
individuala
*Ţii în mâinile tale
pământul!Cum îl ocroteşti?
-Redactarea pe postit-uri de
culori specifice planetei
Pământ şi răspunsurilor pe
care le vor formula a unor idei
ce trebuie puse în practică
pentru protejarea naturii de
către om. Aceste postit-uri vor
fi lipite pe o coala de flip-
chart pe care este ilustrată
Planeta albastră bolnavă,
tristă, poluată.
Voi trebuie ăa contribuiţi
prin acţiunile voastre(în faza
incipientă sub formă de idei)
la curăţarea, vindecarea şi
protejarea pământului care e,
până la urmă, casa noastră. O
faptă bună de-a voastră şterge
una rea.(anexa 4)
Activitate directă
-Citirea şi lipirea postit-urilor.
*Realizarea unui afiş cu tema

“Salvaţi Pământul!”
*Aprecieri globale şi
individuale asupra activităţii
Anexe
Anexa 1
Am vorbit cu pădurea.
Tot acolo unde obişnuiam să o caut de atâţia ani…Mă aştepta împodobită şi fremătând ca de
fiecare dată, de emoţia reîntâlnirii.
Însa putin altfel; de parcă ceva se întâmplase între timp. ca şi cum ar fi vrut să mă certe sau
îmi spunea că e vina mea dacă…Şi atunci am înţeles. O lăsasem prea mult singură şi oamenii răi
imi luaseră locul…Flori uscate sau călcate în picioare…crengi rupte sau desfrunzite şi
pretutindeni, foarte, foarte mult gunoi. Conserve, ambalaje, bidoane de plastic…
Era tristă pădurea…Prietena mea aproape că plângea…Mi-a povestit atunci şi cum îi tăiasera
copacii, cum îi omorâseră gâzele, cum i-au stricat tot ceea ce s-ar fi putut strica, până şi
izvorul…Da, izvorul, firicelul acela de apă care se strecura susurând printre bulgării de pământ
şi ierburi, din care băusem de atâtea ori…Şi lângă care adormisem ascultând poveşti. Care mă
legănase sau mă încântase cu răcoarea lui.Zăcea aproape sleit, sufocat, alunecând cu greu printre
hârtii, resturi de hrană sau pahare, printre multe alte lucruri părăsite sau uitate de excursionişti.
Am alergat într-un suflet până acasă. Nu ştiu în cât timp am fost iar înapoi…Zeci de picături
de transpiraţie mi se prelingeau pe faţă, pe gât…Dar nu conta. Pădurea trebuie salvată! I-am adus
şi pe ceilalti prieteni ai mei…Am udat florile, am adunat gunoaiele, am strâns crengile şi
frunzele uscate. Am plantat copăcei şi plante noi, am curăţat apele izvorului şi malurile lui.
Pădurea era din nou fericită şi parcă îmi cânta prin frunze şi prin păsări: despre dragostea de
natură şi prietenie, despre ajutor şi solidaritate, despre tinereţe şi despre optimism, despre
omenie, despre…
Anexa 2
Studiu de caz
Plicul I
Ionel merge cu tatăl său la pădure. Tatăl său adună vreascuri. El scoate cuţitul din traistă şi
începe să scrie pe coaja unui copac. După o jumătate de oră de muncă este foarte fericit. A reuşit
să scobească în scoarţa copacului numele lui şi ale prietenilor săi,
Descoperă greşala făcută de Ionel.

__________________________________________________________________________
Ce efect poate avea fapta lui Ionel asupra pădurii
_______________________________________________________________
Cum putem proteja acest mediu
_____________________________________________________________________________
Plicul 2
Se apropie sărbătoarea de Paşti. Părintii mei încep să cureţe curtea şi casa. Ajut şi eu la
treburile mai uşoare. S-a adunat foarte mult gunoi. Tata adună tot ceea ce poate arde şi le dă foc
în fundul curţii. După o jumătate de oră au ars. Acum curtea străluceşte de curăţenie.
Descoperă greşala făcută de tata

___________________________________________________________________________
Ce efect poate avea această faptă asupra naturii
________________________________________________________________
Cum trebuia să acţioneze tata
______________________________________________________________________________
Plicul 3
S-a sunat de pauză. Eram tare nerăbdători să ieşim la aer. Ne cam luase foamea. Am luat
pachetelele şi sticla cu suc şi am mers la băncuţe în curtea şcolii. Am desfăcut cu grijă pachetele,
am aruncat hârtia pe jos şi am început să mâncăm. La sfârsit am băut şi restul de suc din
recipientul de plastic. După aceea am aruncat cu acesta după un coleg.
Descoperă greşelile făcute de şcolar

__________________________________________________________________________
Ce efect pot avea acestea asupra naturii
_______________________________________________________________________
Cum trebuia să acţioneze
_____________________________________________________________________________
Plicul 4
Tata a rezolvat problema cu apa murdară şi cu detergent de la maşina de spălat. A pus un furtun
lung şi acum toată curge pe şanţul de la drum. S-au supărat puţin vecinii, dar acum s-au obişnuit.
Descoperă ce este greşit
______________________________________________________________________________
Ce efect poate avea aceasta asupra naturii
_____________________________________________________________________
Cum trebuia să acţioneze
______________________________________________________________________________
Anexa 3
Temele de pe posterele afişate pentru Turul de galerie
Codul prietenului naturii – acasă

Codul prietenului naturii – sala de clasă
Codul prietenului naturii – curtea şcolii
Codul prietenului naturii – pădurea
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR BOGDAN MIRELA
Clasa: a IX-a D
Obiectul: Studiul Materialelor
Unitatea de învăţare: Protecţia Ambientală
Subiectul: Reciclarea materialelor
Scopul lecţiei: Înţelegerea importanţei reciclării materialelor în contextul actual
Tipul lecţiei: de comunicare de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
O1) Să definească conceptul de reciclare
O2) Să identifice tipurile de acţiuni prin care se realizează reciclarea
O3) Să compare reutilizarea cu valorificarea
O4) Să enumere sursele din care pot proveni materialele reciclabile
O5) Să prezinte avantajele reciclării
 Resurse materiale: text suport, fotografii cu materiale reciclabile
 Resurse procedurale: organizator grafic de tip ciorchine, explicaţia, conversaţia,
demonstraţia, tehnica gândiţi-lucraţi în perechi-comunicaţi
 Forme de organizare a învăţării: individuală, frontală, în perechi
a) De conţinut: răspunsurile la întrebări, ciorchinii elaboraţi
b) De utilizare a operaţiilor gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, argumentarea răspunsurilor.
II. Evocarea
III. Realizarea sensului
IV. Reflecţia
Metodele interactive care se utilizează în cele trei etape
Evocare Realizarea sensului Reflecţie
Tehnica Gândiţi – Metoda ciorchinelui Metoda ciorchinelui
Lucraţi în perechi –
Comunicaţi
Conţinuturi de instruire
C1.Conceptul de reciclare
C2.Acţiuni prin care se realizează reciclarea
C3.Surse de materiale reciclabile
C4.Avantajele reciclării
Evenimentel Activitatea Activitatea elevilor Strategii didactice Evaluare Timp

e instruirii profesorului min
Conţinut Metode Mijloace Forme
de învățământ de învățământ de
organizare
1. Moment organizatoric:
7min
Salutul. Notează absenţii . Comunică profesorului absenţii. Conver Frontal 7 min
Prezintă modul în care se va Răspund solicitărilor profesorului. saţia ă
desfăşura lecţia, asigură Sunt atenţi . Explica
ordinea, liniştea şi un climat Notează în caiete titlul lecţiei. Reţin obiectivele ţia
favorabil în clasă. operaţionale urmărite, modul în care vor fi
Anunţă titlul lecţiei şi evaluaţi şi se va obţine conexiunea inversă.
comunică elevilor
obiectivele operaţionale,
scopul lecţiei, modul de
obţinere a feedback-ului.
2 . Evocarea
15 min
Profesorul solicită elevilor Elevii sunt implicaţi activ în încercarea de a-şi Tehnica Caiet Indi Or 15
să noteze toate cuvintele aminti ce ştiu despre acest subiect. gândiţi-lucraţi de vid ală min
care le vin în minte despre Lucrează în perechi pentru a realiza ciorchinele. în perechi- notiţe uală
Reciclare, să realizeze Comunică profesorului câte o informaţie despre comunicaţi Tablă Pe
conexiunile între ele şi să Reciclare. Explicaţia pere
prezinte fiecare colegului Răspund solicitărilor profesorului. Conversaţia chi
de bancă ciorchinele euristică Fro
realizat,urmând Demonstraţia ntal
să -l completeze cu ă
informaţiile primite de la el.
Va realiza un ciorchine pe
tablă cu informaţiile primite
de la fiecare pereche.
3. Realizarea sensului
20 min
O1-O5 Profesorul Elevii sunt atenţi. Explicaţia Text Fro Or 25
C1,C2,C3,C Comunică titlul lecţiei noi. Citesc textul. Observarea suport ntal ală min
4 Solicită elevilor să citească Corectează si completează ciorchinele. dirijată Tablă ă
textul despre reciclare ,să Răspund solicitărilor profesorului . Conversaţia Indi
confrunte ideile lor cu Realizează ciorchinele semistructurat. euristică vid
informaţiile din text,să Metoda uală
clarifice aspectele marcate ciorchinelui
cu semnul întrebării ,să Demonstraţia
găsească noi informaţii care
să completeze ciorchinele
Pentru explorarea sensului şi
organizarea cunoştinţelor noi
într-un organizator grafic de
tip ciorchine profesorul
adresează întrebări elevilor
pe marginea textului
Susţine şi monitorizează
eforturile elevilor în dirijarea
propriei înţelegeri
4. Reflecţie
8 minute
Sintetizează cunoştinţele Realizează ciorchinele structurat cu 7 sateliţi Metoda Text Fro Or 8
Solicită elevilor organizarea ciorchinelui suport ntal ală min
informaţiilor într-un Tablă ă
ciorchine cu 7 sateliţi
Notează elevii
Argumentează notele
Bibliografie
1. M. Bocoş, Didactica disciplinelor pedagogice, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007;
2. M. E. Dulamă, Metodologii didactice activizante, Editura Clasium, 2008;
3. M.Bocoş, F. Ciomoş, Proiectarea şi Evaluarea secvenţelor de instruire, Editura Casa Cărţii de Ştiinţa, Cluj-Napoca, 2001;
4. I. Cerghit, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;
5. I.Arieș, A.C.-Vasilescu, M. Constantin, I.C.-Vasilescu, Studiul Materialelor, Editura CD PRESS, București, 2010;
6. C. Căpăţână, C.M. Simionescu – Depozitarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor şi materialelor recuperabile, Editura
MATRIXROM, Bucureşti, 2006
PROIECT DIDACTIC
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR SPIREA DANIELA
GRADINIȚA MANEȘTI-DAMBOVIȚA
GRUPA :Mare
TEMA ANUALĂ :”Când,cum şi de ce se întâmplă ?”
TEMA PROIECTULUI :”Pleacă toamna de la noi ”
TEMA SĂPTĂMÂNII :”Toamna în pădure”
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare de priceperi și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE:Frontal,pe grupuri,individual;
CATEGORIA DE ACTIVITATE:
DOS:Activitate practică:„Toamna în pădure”-Tablou de toamna(tehnica de lucru:îmbinare,asamblare,lipire)
SCOP:
●Consolidarea unor abilitati practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
●Consolidarea deprinderii de a păstra ordinea și curățenia la locul de muncă și cooperarea în cadrul grupurilor;
●Stimularea creativității copiilor;
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1-să îmbine materialele pentru a realiza imaginea dată;
O2-să lipească frunze colorate din hârtie în copăcei;
O3-să asambleze şi să lipeasca materiale ce imită obiecte din natură, realizând astfel ciupercuţe,arici, copăcei cu frunze;
O4-să comunice impresii,gânduri despre propria lucrare și a colegilor;
♦METODE SI PROCEDEE:conversația,explicația,observația,povestirea,exercițiul,turul galeriilor;
♦MATERIAL DIDACTIC: ciupercuţe,iarbă,copăcei,frunze, arici din carton colorat,lipici;
DURATA: 25 minute.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:MEC
”Currículum pentru învățamantul preșcolar,20
”Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii,Buc. 2008
DEMERSUL DIDACTIC
EVENIMENTE CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC METODE MIJLOACE EVALUA
DIDACTICE ȘI DE RE
PROCEDE ÎNVĂȚĂMÂNT INSTRUMENTE
E ȘI INDICATORI
MOMENT Se asigură condițiile optime pentru buna
ORGANIZATORIC desfășurare a activităţii:
-aerisirea sălii de grupă; Conversaţia Observarea
-aranjarea mobilierului şi a materialului didactic; comportamentului
-introducerea copiilor în sala de clasă; Explicaţia copiilor și
-prezentarea musafirilor; interesal copiilor
CAPTAREA ȘI Se va realiza printr-o scurtă povestioară despre
ORIENTAREA toamna în pădure, numită ”Ţepi,înţepători”.
ATENȚIEI „Toamna,copii,este cea de-a treia fiică a
bătrânului An.
O auzim cum suspină prin grădini și livezi,prin vii și Pove Frontal
crengile copacilor, când trimite vântul să dea stirea
frunzele jos din copaci.Are culori cum numai ea le
poate avea,miresme ca ale nici uneia dintre surori.
Dăruieşte animalelor pădurii numai bunătăţi,dar şi
prilejul de a sta alături,împreună atunci cnd frigul le Expl
strange la o laltă,facându-le să înţeleagă că numai icaţia
aşa pot învinge greutăţile ce apar.
ANUNȚAREA Pentru că frigul toamnei i-a făcut pe aricii din
TEMEI ȘI A poveste să înţeleagă că numai alături unii de alţii vor Expl Raspunsur
OBIECTIVELOR reuşi, haide-ţi şi noi să ne alăturăm unii altora, icaţia ile copiilor
formand echipe,pentru a realiza un frumos tablou
de toamnă cu componente ale
acesteia:ciupercuţe,arici,copaci cu frunze arămii,pe
care după ce le vom îmbina şi apoi lipii, le von
asambla formand tabloul”Toamna în pădure”. Ce
ziceţi?
După ce intuiesc materialelele primite,anunț
obiectivele activității practice.
EXPLICAREA Le explic copiilor care este sarcina de lucru,cum
MODULUI DE se utilizează instrumentele de lucru,care sunt Explicaţia
LUCRU criteriile de apreciere a lucrărilor.
PREZENTAREA La acest centru de interes,copiii vor fi împărţiţi în
OPTIMĂ A trei grupe ,fiecare grupă având o sarcină.
CONȚINUTULUI ȘI Grupa I: vor lipi frunzele în copaci; Tulpinele
DIRIJAREA Grupa a II-a: va asambla părțile componente ale copacilor
ÎNVĂȚĂRII corpului aricilor,lipindu-le; Frunze de
Grupa a III-a: va lipi elementele pentru realizarea diferite culori Pe grupuri
ciupercuţelor din iarbă; Din produsele realizate de
cele trei grupe ,se va alcătui întregul:tabloul
-“Toamna în pădure”. Arici
Stabilesc criteriile de evaluare pentru fiecare Explicaţia
deprindere,revin cu explicaţii acolo unde este cazul. Ciupercu
Voi insista pe respectarea etapelor de lucru, pe ţe
finalizarea lucrărilor şi păstrarea curățeniei la
măsuțe.
Urmăresc colaborarea în cadrul grupurilor.
Încălzirea mușchilor mici ai mâinii:
”Lovim palmele uşor, Conversaţia
Un-doi-trei ,un-doi-trei.
Lovim palmele cu spor,
Un-doi-trei,un-doi-trei.
Eu strang pumnii şi-i desfac,
Degetelor fac pe plac;
Un-doi,un-doi.
Toti suntem acum vioi
La piana cum cantam, Demonstraţi
Degetele-mpreunam. a
La,la,la;la,la,la. Lucrul Individual
Exersam mereu aşa.” în echipă
OBȚINEREA Le pun la dispoziție copiiilor materiale și le cer să Demonstraţi Probă practică
PERFORMANȚEI realizeze lucrări originale. a Diverse Imaginaţia
materiale
EVALUAREA Propun ca lucrările să fie îmbinate şi asamblate Frontal
într.-un tablou,după care ,pornind de la Conversaţ Tabloul de Individual
criteriile de apreciere stabilite la începutul ia toamna Analiza
activității,vor analiza propriile lucrări şi pe ale Explicaţia produselor
altora
ÎNCHEIEREA Fac aprecieri generale şi nominale referitoare la

ACTIVITĂȚII modul în care au lucrat şi s-au comportat copiii. Finală
Activitatea se va încheia cu cântecul ”Vine Conver
ploaia”în timpul căruia copiii vor executa mişcări ce saţia Aprecieri verbale
imita căderea picăturilor de ploaie,a
tunetului,rotindu-se într-un cerc după melodía
cantecului.
PROIECT DIDACTIC AJUTOARELE LUI
MOȘ CRĂCIUN
INST. STANCU VERGINIA GRĂDINIŢA M.AP.N NR.1
CALEA PLEVNEI, NR. 137 B
SECTOR 6, BUCUREŞTI
GRADINIȚA M.Ap.N Nr.1

EDUCATOARE: Stancu Verginia
GRUPA: mare C “Steluțe”
TEMA PROIECTULUI: ”Magia iernii”;
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Tradiții și obiceiuri de iarnă”;
TEMA ZILEI: “Să-l ajutăm pe Moș Crăciun!”;
- SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Consolidarea deprinderii copiilor de a formula propoziții simple și dezvoltate și de a le

reprezenta grafic;
Consolidarea deprinderii de a despărți corect cuvintele în silabe și de a recunoaște sunetul
inițial al unor cuvinte;
Dezvoltarea gândirii și a operațiilor ei;
Dezvoltarea deprinderilor artistico-plastice și practico-aplicative prin mânuirea
materialului pus la dispoziție;
Dezvoltarea unor sentimente și atitudini pozitive față de ceilalți (de voluntariat, de într-
ajutorare, de respect și de toleranță);
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Rutine
-Împărtăşirea cu ceilalți: Discuție - „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun!”
Tranziții:
Cântecele Moșului – cântece despre iarnă;
1. ALA I
 ARTA: “Pictăm bradul 3 D” – copiii vor picta un brad 3D de 139cm
folosind trafaleți.
 BIBLIOTECĂ: “Crenguța de brad” – copiii vor reprezenta crenguța de
brad prin exerciții grafice.
 JOC DE ROL: “”Cofetarii lui Moș Crăciun”- copiii vor realiza mici
prăjiturele din cocă folosind diverse forme de Crăciun.
 JOC DE MASĂ: “Găsește-mi umbra” – copiii vor trebui să găsească
umbra diverselor obiecte.
2. ALA II
JOC DISTRACTIV: ”Eu sunt renul lui Moș Crăciun”
Sarcina de lucru: Copiii vor trebui sa cânte și să execute diferite forme de mers și
lergare.
JOC DE MIȘCARE : “Ștafeta globulețelor!”
Sarcina de lucru: Copiii vor trebui sa transporte globulețe colorate dintru-un punct
stabilt în altul prin diferite forme de mers si alergare.
III. ADE- ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:
 ”Să-l ajutăm pe Moș Crăciun!” (DLC+DOS)
1. “Pregătiri pentru Crăciun” –Activitate de educarea limbajului- joc didactic
Sarcina didactica: alcatuirea de propozitii si reprezentarea grafica a propozitiilor, aflarea
numarului silabelor dintr-un cuvant, identificarea sunetelor initiale.
Regulile jocului:
Copiii participă la joc pentru a-l ajuta pe Moș Crăciun să se trezească și să-și aminteasc care
este misiunea sa în fiecare an de Crăciun.
Activitatea se desfăşoară frontal cu întreaga grupă.
Vor răspunde numai copiii desemnaţi de educatoare.
Orice sarcină începe şi se termină la semnalul educatoarei
Copii vor folosi materialele puse la dispoziție pentru rezolvarea sarcinilor
Copilul numit denumește obiectul din imagine și alcătuiește propoziții cu cuvântul respectiv,
Copiii despart în silabe cuvintele care denumesc obiectele obținute prin puzzle;
Copiii găsesc obiecte al cărui nume începe cu un sunet indicat de educatoare;
Copiii reprezintă grafic propoziția enunțată de educatoare.
Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauze, fișe de lucru, recompense.
2.“Podoabe pentru brad” – Activitate practică.
Obiective: La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
- Să idetifice cele mai importante tradiții și obiceiuri de Crăciun
- Să denumească persoana/obiectul identificat în imagine.
- Să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate pornind de la imaginile date.
- Să despartă correct în silabe cuvântul sugerat de imagine și să precizeze numărul
silabelor din care este alcătuit.
- Să găsescă cuvinte sugerare de imagini care încep cu un anumit sunet.
- Să reprezinte grafic propozițiile și cuvintele.
- Să rezolve fișa de lucru.
- Să utilizeze corect tehnica mototolirii și lipirii și materialele de lucru puse la
dispoziție.
- - Să manifeste spirit cooperant în realizarea sarcinilor primite.
-conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă.
Material didactic:.
Durata: o zi
Bibliografie:
 Bârsan, Nicoleta. (1995). Jocuri didactice. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
 Dumitrana, Magdalena. (2009). Educarea limbajului în învățământul preșcolar.
București: Editura Compania
 Florescu, paraschiva. (2002). Proiecte didactice. București: Editura Excelsior
 Mitu, Florica; Antonovici, Ștefania. (2005). Metodica activităților de educarea
limbajului în învățământul preșcolar. București: Editura Humanitas.
Scenariul zilei
Programul zilei debutează cu întâlnirea de dimineaţă. Dupa ce toti copiii sosesc, le propun sa
facem cercul prieteniei pentru a desfășura ,,Întâlnirea de dimineață”.
Copiii răspund:
“În fiecare dimineață
S-avem zâmbetul pe față
Către soare să privim
Iubire să dăruim”
- Salutul :
Le voi propune ca salutul nostru sa fie legat de tema saptamânii si să ne salutăm folosind
un ren de pluș care a venit în vizită la ei. „Buna dimineața, ren Mălina!”, „Bine te-am
gasit, ren Cezar!”, etc. În acest fel se face și prezența copiilor.
-Prezența și calendarul naturii:

Copiii vor completa calendarul de prezență și cel al naturii.
- Activitate de grup: Știrea zilei:

Se revine la renul lui Moș Crăciun, care a venit la noi ca să caute ajutoare pentru moșul.
Deoarece Moș Crăciun a căzut într/un somn adânc și nu poate fi trezit pentru a/și îndeplini
misiunea de Crăciun. Astfel există riscul ca el să nu poate ajunge la copii anul acesta. Renul
roagă copiii să facă tot posibilul să îș ajute pe Moș Crăciun să se trezească. Copiii vor trebui să
descrie și să realizeze obiceiuri de Crăciun, să picteze și să împodobească bradul, să împacheteze
cadouri și să scrie urări pentru Moș Crăciun.
Prezint apoi sectoarele, le explic sarcinile și îi împart la sectoare numărând până la 4.
Copiii desfășoară activitățile de la sectoare, trecând, pe rând, pe la fiecare sector;
Se face evaluarea sectoarelor prin metoda turul galeriei;
La sectorul Arta , copiii vor picta bradul 3D.
La sectorul Bibliotecă , copiii vor reprezenta grafic crenguța de brad.
La sectorul Joc de rol, copiii vor realija prăjiturele din cocă.
La sectorul Joc de masă, copiii vor face corespondența între obiecte și umbra lor.
Tranziție (copiii sunt invitați la centre) – „Ca elfii să alergăm,

Pe Moș Crăciun să-l ajutăm”
Rutină:
Are loc după activitatea de la sectoare:
„Rândul iute să-l formăm/ Şi cuminţi să aşteptăm/ Pe mânuţe ne spălăm/ Este timpul să
mâncăm/ Fructele să le gustăm”;
Copiii sunt invitați în semicerc pentru a desfășura activitatea de educare a limbajului
unde vor trebui să participe la un joc prin care să-i demonstreze moșului că ei știu să alcătuiască
propoziții, să despartă în silabe și să reprezinte grafic propozițiile. Astfel moșul trebuie să se
trezească pentru a veni și anul acesta să-i răsplătească. pentru a-l ajuta pe Moș Crăciun să -și
amintească cum îl așteapă oamenii în prag de sărbători descriind imagini, împodobind bradul și
împachetând cadouri, scriind urări pentru cei dragi . Aceștia vor denumi cuvintele reprezentate
de imagini, vor alcătui propoziții cu ele, vor realiza puzzle și vor despărți în silabe cuvintele
reprezentate de acestea, vor găsi cuvinte care încep cu un anumit sunet, vor reprezenta grafic
propoziții și cuvintele și vor realiza fișe de lucru.
Tranziție –
ornamente pentru bradul pictat la sectorul Artă în cadrul Activităților liber alese.
Pentru că au îndeplinit sarcinile propuse la începutul activității, copiii vor fi conduși la ultima
probă, jocurile de mișcare, respectiv: “Eu sunt renul lui Moș Crăciun” și “Ștafeta globulețlor”.
Finalitatea zilei
La sfarsitul zilei se realizează evaluarea tuturor activiăților din ziua respectivă și copiii
sunt răsplătiți pentru entuziasmul cu care au muncit toată ziua și pentru ajutorul pe care l-au dat
moșului. Se fac aprecieri generale și individuale cu privire la activitatea și comportamentul
copiilor, iar fiecare copil va primi cate o recompensă din partea renului.
CENTRE DESCHISE SI MATERIALE PUSE LA DISPOZITIA COPIILOR:

BIBLIOTECĂ ARTĂ Joc de rol JOC DE
MASĂ
Foi de Brad 3D, trafaleți, Cocă, făcăleț, Jocul
matematică cu acuarele, forme prăjituri, Umbrelor.
exerciții castronele, șorțuri. tavă.
grafice,
creioane
negre.
Etapele Conținutul activității Strategii Evaluare
activității didactice
1. Moment Se crează condiţii optime pentru desfăşurarea activităţiilor:
organizatoric - aerisirea sălii de grupă;
- se aranjează mobilierul;
- se aranjează materialul didactic în ordinea folosirii lui;
- se organizează colectivul de copii pentru « Întâlnirea de dimineaţă »
2. Captarea Se va completa calendarul naturii. Povestirea Frontală

atenţiei Deodată apare renul lui Moș Crăciun. Le povestesc copiilor că renul a plecat prin Conversația
lume să caute copii pentru a-l ajuta deoarece Moș Crăciun a adormit și nu mai poate fi
trezit. Dacă Moșul nu va fi trezit este foarte posibil ca anul acesta Moș Crăciun să nu
mai aducă cadouri.
Le propun copiilor să fim noi cei care îl ajută pe Moș Crăciun să se trezeacă din
somnul său și să-și dea seama că se apropie Crăciunul.
Vom interpreta cântecul renului.
3. Anunţarea Se anunță copiii că vor trebui să înceapă pregătirile pentru Crăciun pentru a-l determina Explicaţia
temei pe Moș Crăciun să se trezească și să înceapă să pregătească cadourile. Conversația
Astfel vom începe pregătirile pentru Crăciun făcând prăjituri, reprezentând crenguța de Demonstrația
brad ca simbol al Crăciunului, vopsind și împodobind bradul. Ne vom juca și ne vom Problematiza
distra și pe Moș îl vom scula. rea
Se va intui materialul și se vor explica sarcinile de la sectoare.
4.Dirijarea Împart copiii pe 4 grupuri, corespunzătoare celor 4 sectoare ptrintr-o numărătoare: Explicația
învăţării 1,2,3,4! Fiecare copil merge la sectorul corespunzător numărului său.
La sectorul JOC DE ROL copiii vor realiza mini prăjiturele din cocă folosind diverse Demonstraţia Frontală
forme. Problematiza
La sectorul BIBLIOTECĂ copiii vor reprezenta grafic crenguța de brad. rea
La sectorul JOC DE MASĂ copiii vor face corespondența între diverse obiecte și Exercițiul
umbra lor. (Pictura
La sectotul ARTĂ copiii vor vopsi un brad 3D folosind trafaleți. Aprecieri
Copiii vor rezolva sarcinile de la cele 4 sectoare, trecând, pe rând, pe la toate. Turul galeriei verbala
Copiii vor lucra în liniște, respectând partenerii de activitate și regulile sectorului;
Se vor evalua la sfârșit lucrările prin metoda turul galeriei, insistându-se pe aspectele
pozitive, bune ale fiecărui produs realizat.
Se va evalua activitatea de la sectoare prin metoda turul galeriei.
Tranziții: Copiii vor intona cântecul Renului așezându-se în trenuleț.
Rutină: Copiii părăsesc sala de grupă. Conversaţia
La întoarcerea în clasă le propun copiilor să ne continuăm misiunea de a încerca să-l Explicaţia
trezim pe Moș Crăciun demonstrându-i că ei știu să se exprime corect, să alcătuiască
propoziții, să despartă cuvinte în silabe și chiar să scrie.
Vom desfășura jocul didactic “” în cadrul activității de Educarea limbajului. Copiii vor
fi dispuși în semicerc.
Ei vor fi anunțați că vor trebui să rezolve mai multe sarcini pentru a încerca să-l
trezească pe Moș Crăciun. (Să observe imagini legate de Crăciun și să alcătuiască
propoziții. Să împodobească bradul denumind podoabele și despărțind în silabe
cuvintele care le denumesc. Să pregătească cadouri grupând în cutii obiectele care
încep cu același sunet. Să scrie urări pentru cei dragi.).
Exerciţiul
Jocul de proba:
Pentru realizarea jocului de probă educatoarea alege o imagine cu aspecte legate de
Crăciun și întreabă un copil cine este în imagine. Copilul denumește obiectul din
imagine. Un alt copil este solicitat să despartă în silabe acel cuvânt și să numere
silabele din care este format. Un alt copil este solicitat să găscescă alte cuvinte care
încep cu același sunet. Un alt copil va alcătui o propoziție cu acel cuvând pe baza Demonstrația
imaginii. Un alt copil va reprezenta grafic una din propozițiile enunțate.
Urmează executarea jocului propriu zis
Sarcina I. Conversația Frontal
Pentru a-l ajuta pe Moș Crăciun să se trezească va trebui să descriem imagini care
înfățișează obiceiurile ce țin de venirea sa.
Un copil va denumi obiectul/persoana din imagine și va alcătui propoziții cu acel
cuvânt. Un alt copil va despărți în silabe acel cuvânt. Exercițiul se repetă până la
finalizarea imaginilor.
Sarcina II.
Vom trece apoi la împodobirea bradului. Un copil va căuta printre bucățile de puzzle Explicația
singura imagine întreagă (stea). Va denumi obiectul și va despărți cuvântul în silabe. În
fucție de numărul silabelor va așeza acel obiect în brad (de sus în jos, de la o silaba la Demonstraț
cinci silabe). Un alt copil va veni să formeze un alt puzzle și va denumi obiectul găsit, Explicați
îl va despărți în silabe și îl va așeza la nivelul corespunzător al bradului. Exercițiul se
repetă până la împodobirea bradului. Explicația
Sarcina III.
Copiii vor trebui să împacheteze cadouri și să le pună sub brad, așa cum făcea și Moș Demonstrația
Crăciun. Pe fiecare cutie este un obiect. Un copil va denumi obiectul și va preciza cu ce Frontal
sunet începe. Copiii vor trebui să găsescă toate obiectele care încep cu același sunet
pentru a le pune în cutie.
Sarcina IV.
După ce au împodobit bradul și au pregătit cadourile copiiilor le mai rămâne să îi Frontal
trimită moșului urări prin cărți poștale poate atfel se va trezi. Copiii vor număra
cuvintele din propoziții și le vor reprezenta grafic.
(Craciun fericit!Noroc!
Să fii sănătos!
Multă sănătate și fericire!)
În final copiilor li se propune să rezolve o fișă de lucru pentru a o trimite apoi prin Explicația
poștă moșului împreună cu urările. Astfel copiii îi vor dovedi că ei se decurcă foarte
bine, știu să alcătuiscă propoziții, să despartă în silabe, chiar să scrie, iar moșul trebuie Demonstrația
să se trezească și să vină negreșit și Crăciunul acesta pentru a-i răsplăti.
Se fac aprecieri globale asupra modului în care copiii au participat la jocul propus
pentru a-l ajuta pe Moș Crăciun.
5. Obținerea Prin tranziția “.......”, copiii se așează la mesele deja pregatite pentru Activitatea
performanței practică.
Aici copiii vor trebui să împodobească și bradul pictat la sectorul Artă confecționând
ornamente de Crăciun.
Se explică și se demonstrează tehnicile de lucru (mototolire, lipire) de către educatoare.
Explicarea modului de lucru se face frontal: - ..................................
Se realizează încălzirea mușchilor fini ai mâinii printr-un set de exerciții.
„Mişcăm degeţelele
Batem tare palmele Conversația
Pumnii îi rotim uşor Explicația
Şi lucrăm apoi cu spor”.
În timp ce copiii lucrează vor fi supravegheați, ajutați şi îndrumați acolo unde
este nevoie. Demonstrația
După ce vor termina de realizat ornamentele de brad fiecare copil va veni pe rând
pentru a-l lipi în brad. Individuală
se vor face aprecieri asupra modului de lucru și se vor oferi stimulente pentru întreaga
activitate desfășurată..
6. Asigurarea Vom trece la etapa a treia a zilei unde voi propune copiilor Jocul de mișcare “Renul
retenției și lui Moș Crăciun” și Jocul de mișcare “Ștafeta globulețelor”.
transferului 1.Pentru jocul “Renul lui Moș Crăciun” copiii vor executa în timp ce cântă diferite
forme de mers
Frontal
2. Pentru jocul “Ștafeta globulețelor” copiii vor fi împărțiți în două echipe și vor trebui Explicația
să transporte globuțele executând diferite variante de mers indicate de educatoare. Individual
Ei trebuie sa transporte globulețe dntru-un punct delimitat la altul prin diferite forme de
mers si alergare, apoi sa predea stafeta urmatorului copil din echipa.Echipa care Exercițiul
termina prima de treansoportat globulețe este desemnata câștigătoare. Pe echipe
7. Încheierea Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare al întregii activităţi, încercând să se Conversația.
activității evidențieze, în mod deosebit, cum s-au simțit în diferitele etape ale activității și ale
interacțiunii lor cu diferitele mijloace de exprimare artistică. La final, copiii părăsesc
sala de grupă și se pregătesc pentru masa de prânz.
PROIECT DE LECŢIE
PROF. ÎNV. PRIMAR MIȘU TITA
LICEUL PEDAGOGIC ,,MATEI BASARAB”, SLOBOZIA, IALOMIȚA
Clasa: I
Obiectul: Limba română, Matematica, Cunoașterea mediului
Subiectul: În lumea poveștilor!
Titlul lecţiei: activitate transdisciplinară
La sfârşitul activităţii didactice elevii vor fi capabili:
- să identifice personajele din poveștile preferate
- să formuleze propoziții clare, corecte, concise pe baza unor ilustrații
- să dea exemple de cuvinte care încep, conțin în interior sau se termină cu litera b
- să despartă corect în silabe cuvinte
- să alcătuiască propoziții pornind de la o temă data
- să grupeze animalele de pe jetoane în funcție de mediul în care trăiesc (animale
domestice, animale sălbatice)
- să efectueze operații de adunare în concentrul 10-30
- să compună probleme pe baza unor imagini
Strategie didactică:
1. metode şi procedee de tip: conversația, explicația, observația, jocul didactic,
problematizarea, munca în echipă, ciorchinele, metoda cadranelor,
2. material didactic: flipchart, carioca, imagini din povești, planșă cu animale,
fișe de lucru.
3. forme organizatorice:
a) după numărul elevilor: individual, colectiv;
b) după sarcini: frontal, diferenţiat;
c) după participare: dirijată, independentă;
Desfăşurarea activităţii
1.Moment organizatoric
-asigurarea climatului psihopedegogic necesar desfășurării lecției
-pregătirea materialului didactic
2. Captarea atenţiei - se va realiza printr-o ghicitoare:
Bărboși și de mulți ani cărunți
Cei șapte se-ntorceau din munți.
(Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici-de Frații Grimm)
Elevii răspund la ghicitoarea propusă apoi răspund la întrebările :
- Din ce poveste fac parte aceste personaje ?
- Ce personaje mai fac parte din această poveste ?
- Albă-ca-Zăpada s-a rătăcit în pădure iar piticii au pornit în căutarea ei. În
drumul lor, ei au întâlnit anumite indicii pe care nu au reușit să le descifreze. Vreți
să-i ajutăm s-o găsească pe prințesă ?
3. Anunțarea temei
Pentru a-i putea ajuta pe pitici, noi va trebui să punem în aplicare tot ceea ce
am învățat până acum. Le vom arăta cum să formuleze și să scrie propoziții, cum să
se ferească de animalele sălbatice care le ies în cale prin pădure, cum să efectueze
calcule.
4. Desfășurarea propriu-zisă:
Voi solicita elevii să dea câte un nume fiecărui pitic. Elevii vor alcătui
propoziții afirmative pe baza imaginilor prezentate. Fiecare pitic deține câte un plic
în care se află diverse sarcini. Sub îndrumarea mea, vor fi rezolvate sarcinile astfel:
Sarcina I
Activitate frontală
Se prezinta elevilor un ciorchine pornind de la tema litera b. Copiii vor scrie litera
de mână mare și mică, cuvinte care încep, conțin sau se termină cu această literă și
vor despărți în silabe cuvintele.
Sarcina II
Activitate pe perechi
Fiecare pereche va alcătui enunțuri cu cele trei cuvinte menționate anterior.
Sarcina III
Pe baza metodei cadranelor elevii vor avea de rezolvat conform fiecarui
cadran cerintele matematice ( Anexa 1)
Sarcina IV
Prezint elevilor câteva jetoane cu animale și solicit răspuns la următoarele
întrebări:
-Din ce părți este alcătuit corpul unui animal?
-Câte feluri de animale cunoașteți ?
-Unde trăiesc animalele domestice? Dar cele sălbatice?
Pentru a-i ajuta pe pitici să recunoască și să se ferească de animalele sălbatice
propun copiilor să efectueze gruparea lor.
Sarcina V
Activitate pe grupe
Grupa I: Formați grupa animalelor domestice și grupa animalelor sălbatice și notați
cate sunt în fiecare grupă.
Grupa II: Aflați care este suma dintre animalele sălbatice și cele domestice.
Grupa III: Câte picioare au în total animalele domestice?
Grupa IV: Cu cât este mai mare numărul animalelor domestice față de cel al
animalelor sălbatice?
Grupa V: Câte picioare au în total animalele sălbatice?
Grupa VI: Care este diferența dintre numărul picioarelor animalelor domestice și
cele ale animalelor sălbatice?
Sarcina VI
Activitate pe grupe
Folosirea metodei cubului:
1.Descrie - Spune ce schimbări se petrec în natură primăvara.
2.Compară toamna cu primăvara.
3.Analizează - Care sunt lunile de primavară?
4.Asociază - La ce te gândești când spui cuvântul ,,primăvara”?
5.Aplică - Ce este primăvara? La ce este bună ea?
6.Argumenteză prin 2-3 propoziții de ce iubești primavăra.
După rezolvarea sarcinilor, fiecare grupă va prezenta în fața clasei activitatea. Voi
evalua oral impreună cu ceilalți elevi activitatea fiecărei grupe.
6.Asigurarea feed-back-ului
Sarcina VII
Se realizează prin intermediul unor fișe de muncă independentă (anexa 2)
7.Încheierea activității
Se dă tema pentru acasă.
Se fac aprecieri individuale și generale
PROIECT DIDACTIC
PROF. ÎNV. PRIMAR TURCU MARIA-CLAUDIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IERNUT, JUD. MUREȘ
Data: 22.03.2016
Clasa: Pregătitoare
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea tematică: Salutare, primăvară!
Subiectul lecției: Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin în concentrul 0-31
Forma de realizare: Activitate integrată
Tipul lecției: consolidare și sistematizare de cunoștințe
Disciplinele integrate:
- Comunicare în limba română
- Matematică și explorarea mediului
- Dezvoltare personală
- Arte vizuale și abilități practice
Competențe specifice:
Matematică şi explorarea mediului
1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31;
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a 1-5
elemente dintr-o mulţime dată;
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în
concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor.
1.1. Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar;
1.2. Identificarea sunetului inițial și/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din
propoziții rostite clar și rar.
Dezvoltare personală
2.1. Recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare;
2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară.
Arte vizuale și abilități practice
1.1. Sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat prin
desen/pictură/modelaj/colaj/ film/desen animat, care reflectă un context familiar;
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple.
O1 – să efectueze operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0-31;
O2 – să rezolve corect exercițiile de pe fețele cubului;
O3 – să stabilească vecinii numerelor;
O4 – să rezolve corect probleme ce presupun efectuarea unor operaţii de adunare şi scădere în
concentrul 0-31.
a). Metode și procedee: explicaţia, exerciţiul, conversaţia, observaţia, cubul, metoda
cadranelor, problematizarea, munca independentă;
b). Materiale didactice: fişe de lucru, creioane colorate, cubul, socotitoare;
c). Forme de organizare: frontal, individual.
Resurse temporale: 45 minute: 35 minute activitate + 10 minute activitate în completare
Resurse umane: 26 elevi
Resurse spațiale: sala de clasă
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri
verbale, evaluarea reciprocă, analiza produselor activităţii.
Bibliografie: „Ghidul cadrului didactic pentru clasa pregătitoare”, Editura Delta Cart
Educațional, Pitești, 2013.
SECVENȚELE OB. CONȚINUTUL INFORMAȚIONAL STRATEGIA DIDACTICĂ
DIDACTICE OP. EVALUA
ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE MIJL. FORME DE RE
ÎNVĂȚĂTOAREI ELEVILOR ȘI DE ORG.
PROCEDEE ÎNV.
Moment Asigurarea liniştii şi ordinii în clasă. Elevii îşi pregătesc cele Explicaţia Frontală
organizatoric Pregătirea materialelor de lucru. necesare şi ascultă cu Conversaţia
1’ atenţie explicaţiile
învăţătoarei.
Captarea O1 Împart elevilor fişa nr.1 pe care este Elevii ascultă cu atenţie Conversaţia Fișă de Independentă
atenţiei scrisă următoarea ghicitoare: explicațiile și rezolvă Explicația lucru
5’ „Când număr şi socotesc exercițiile de pe fișă
De cine mă folosesc?” pentru a afla răspunsul
R
2 + 5 = ........ ghicitorii.
E
8 - 5 = ........
Munca
U independentă
1 + 0 = ........
E
5 - 5 = ........
Observare
N
3 + 6 = ........ sistematică
M
9 – 4 = ........ Frontală
Elevii dau răspunsul la
9 1 5 0 7 3
ghicitoare: NUMERE.
Pentru aflarea rezultatului elevii

trebuie să rezolve exerciţiile de pe fişă
şi să completeze tabelul cu literele
scrise în dreptul rezultatului, aflând
astfel răspunsul la ghicitoare.
Reactualizarea Cer elevilor să cânte primele 3 strofe Elevii interpretează Cânte Frontală
cunoştinţelor din „Cântecul zecilor”, apoi să cântecul. cul
3’ specifice numerele care sunt amintite zecilor
în ultima strofă.
Verificarea cunoștințelor se face cu
ajutorul următoarelor întrebări:
Capacitatea
Până unde am învățat să numărăm? Am învățat să numărăm Problematiza elevilor de
până la 31. a răspunde
Vecinii numărului 23 rea corect la
Care sunt vecinii numărului 23 ? sunt: 22 și 24. întrebări
Vecinii numărului 10
O3 Dar vecinii numărului 10? sunt: 9 și 11.
Operațiile învățate sunt
Care sunt operaţiile învăţate? adunarea și scăderea.
Semnul adunării este
Care este semnul adunării? Dar al plus, iar al scăderii este
scăderii? minus.
Elevii răspund la
Ghicitoare-problemă: ghicitorile-problemă.
„Gândeşte şi răspunde” La masă vin 8 insecte. Aprecieri
7 fluturi vin la masă Problematiza Ghici Frontală verbale
Iată zboară şi-o albină. Au rămas 7 vrăbii. rea tori
Câţi la masă o să vină?
Dis de dimineaţă,
9 vrăbii concertează.
Două iată au zburat
Câte vrăbii-au mai rămas?
Anunţarea În această oră ne vom juca cu un cub. Elevii sunt atenți. Explicația Cubul Frontală Observare
temei şi a Va trebui să rezolvăm exerciții de sistematică
obiectivelor recunoaștere, scriere și comparare a
1’ numerelor din concentrul 0-31, să
efectuăm exerciții și probleme de
adunăre şi scădere.
Consolidarea şi Prezint elevilor un cub pe feţele căruia Elevii ascultă cu atenţie. Explicaţia Planşă Frontală Observare
sistematizarea sunt notate următoarele sarcini: Numărul 24 este format Conversaţia cu sistematică
cunoştinţelor 1. Descrienumărul 24 (din ce este din 20 întregi și 4 Exercițiul obstaco
15’ format). unități. le Frontală
24 Observaţia Fişă de
lucru
O2 Elevii compară Frontală

2. Compară numerele: numerele completând Exerciţiul
căsuțele cu semnele >, Explicaţia
7 9 13 12 27 27 <, =
18 26 31 25 24 14
3. Analizează șirurile de numere Fişă de
și ordonează: Elevii completeză Exerciţiul lucru Aprecierea
a). Crescător:7, 3, 15, 24, 12, 17, 30, șirurile de numere. Frontală verbală
O2 22.
b). Descrescător: 1, 14, 25, 31, 21, Fişă de Observarea
17, 4, 9. lucru Frontală sistematică
4. Aplică cunoștințele completând
șirul numerelor: Aprecierea
15 , 16 , 17, ___, ___, ___, 21; Elevii unesc operația cu modului de
31 , 30 , 29, ___, ___, ___, 25; rezultatul corespunzător. Observaţia a rezolva
O2 10 , 12 , 14 , ___, ___, ___, 22. Explicaţia Fișă de Frontală sarcina
5. Asociază operațiile cu Numărul 18 este par lucru propusă
rezultatele date: pentru că cifra unităților
13 + 5 10 este pară.
4+ 6 5 Fișă de
16 – 5 11 Problemati lucru
O2 8 - 3 5 zarea
6. Argumentează de ce numărul
18 este număr par.
Obţinerea O3 Elevii primesc o fișă cu patru cadrane. Elevii rezolvă exercițiile Explicația Fișă de Individuală Observarea
performanţei O4 (Anexa 1) de pe fișă. Exercițiul lucru sistematică
10’
Activitate în Elevii primesc o fișă pe care trebuie să Elevii ascultă indicațiile Explicația Fișă de Individuală
completare o coloreze conform codului dat. apoi calculează și lucru
10’ colorează în funcție de
codul dat.
Încheierea Aprecieri asupra desfăşurării lecţiei. Îşi spun părerea despre Conversaţia Frontală Apreciere
lecţiei Evidenţierea elevilor care au participat activitatea desfăşurată. verbală
activ la lecţie.
CADRANELE PROIECT DIDACTIC
PROF. CATRINESCU ANTONETA
LICEUL TEORETIC „CAROL I” FETESTI
Clasa: a X-a
AN ŞCOLAR 2015-2106
Disciplina:TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR
Tema:EDITAREA FORMULELOR ÎN EXCEL
Tipul lecţiei: Lecţie de aplicare a cunoştinţelor - laborator
Scopul lecţiei: Utilizarea formulelor de calcul în aplicaţii Excel
Unitatea de învăţare: Utilizarea formulelor, a funcţiilor Excel şi filtrarea datelor
Competenţe generale: Utilizarea aplicaţiilor software specializate pentru calcul tabelar - Excel
Competenţe specifice: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
 să utilizeze opţiunile de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul ;
 să utilizeze formule;
 să realizeze aplicaţii practice;
Metode şi procedee didactice:
- expunerea, conversaţia frontală şi individuală, explicaţia, problematizarea, munca independentă, modelarea, exerciţiul aplicativ,
metoda ciorchinelui
Mijloace didactice: - fişe de lucru, calculator
Tipuri (moduri) de activitate: individual
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: - la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:
O1. – precizeze acţiunea fiecărui operator utilizat în aplicaţii
O2. – să utilizeze formule de calcul în rezolvarea unor probleme specifice domeniului lor de activitate
O3. – să utilizeze paranteze rotunde imbricate în formule Excel
Organizarea activităţii:
Moment de Activitatea profesorului Activitatea elevilor Durat
lecţie ă
- se face prezenţa; - ascultă profesorul şi îşi pregătesc materialele pentru
1. Moment - se pregăteşte materialul didactic şi se verifică echipamentele de lecţie;
3 min.
organizatoric. calcul;
- se anunţă modul de organizare al activităţii;
2. Profesorul face o recapitulare a noţiunilor teoretice printr-un - elevii răspund la întrebările profesorului şi modelează 15
Reactualizare set de întrebări( se pot scoate 3-4 elevi la tablă şi pe baza „ ciorchinele” pe tablă: min.
a întrebărilor şi a răspunsurilor oferite de către elevi se poate 1. o combinaţie de termenişioperatori de calcul;
cunoştinţelor. aplica metoda ciorchinelui - ANEXA 1): 2. se comunică începând cu semnul “ = “
1. Ceeste o expresie (formulă)?
3. constante, adrese de celule (referinţe), funcţii Excel
2. Cum se comunică orice formulă în Excel ?
4. operatori aritmetici(+, -, *,/,^,%)
3. Ce termeni pot să apară într-o expresie ?
operatori de comparaţie (<,>,<=,>=,=,<>)
4. Ce tipuri de operatoriîntâlnimîn Excel? Exemplificaţi.
operator de tip text (&)
5. Ce tipuri de expresii se pot definiînfuncţie de
operatorii de referinţă (:,)
rezultatulformulei?
6. Care esteordinea de efectuare a operaţiilor? 5. numerice, logice, şir de caractere, adresă;
6. pe 7 nivele, formula fiind evaluată de la stânga la
dreapta
3. Anunţarea Scrie titlul lecţiei pe tablă „Editarea formulelor în Excel” şi - îşi notează în caiete titlul lecţiei;
titlului precizează scopul şi obiectivele.
lecţiei, a 2 min.
scopului şi a
obiectivelor
Profesorul distribuie elevilor fişe de lucru cu următoarea -elevii realizează un tabel Excel ca în ANEXA 2
aplicaţie: ” Editarea formulelor de calcul” (operaţii elementare însuşite în aplicaţia de laborator
- Construiţi un tabel ce se referă la o materie la care se dă teză cu anterioară – creare registru nou, salvare registru, operaţii
următoarele înregistrări: Nr.crt, Nume, Prenume, Nota 1, Nota 2, cu foi de calcul, formatări celule)
Nota 3, Nota 4, Teza, Suma notelor, Media oral, Media finală şi
completaţi-l cu datele a minimum 5 elevi.
4. Fixarea Aplicaţi formule de calcul pentru Suma notelor, Media oral, - elevii vor observa gruparea calculelor utilizând numai
cunoştinţelor Media finală şi aplicaţi-le acestor coloane formatări diferite. paranteze rotunde
- profesorul explică elevilor metoda copierii formulelor
-profesorul poate interveni în munca diferenţiată a elevilor şi cu - elevii vor utiliza cursorul de umplere al unei celule
alte cerinţe: redenumiţi, coloraţi foaia de calcul, introduceţi un pentru a transmite formula de calcul şi celorlalte celule
titlu tabelului, aplicaţi borduri celulelor din coloana respectivă
- în activitatea de muncă independentă a elevilor, profesorul
supraveghează şi sprijină elevii cu probleme
5. Concluzii -face aprecieri cu privire la activitatea elevilor . -Elevii reţin observaţiile profesorului.
5 min
şi aprecieri.
6. Tema - profesorul dictează elevilor tema pentru - elevii notează în caiete tema pentru acasă şi încheie
5 min
pentru acasă sesiunea de lucru
ANEXA 1 – METODA CIORCHINELUI LA RECAPITULAREA CUNOŞTINŢELOR

TEORETICE – FORMULE DE CALCUL ÎN EXCEL
ANEXA 2
PROIECT DIDACTIC
PROF.INV.PRIMAR ONUŢA CHIVOIU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „REGINA MARIA” VINTILEASCA,VRANCEA
Clasa: a IV-a
Obiectul: Matematica
Subiectul: „ Unităţi de măsură pentru timp”
Tipul lecţiei: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor
Obiective de referinţă:*să utilizeze instrumente şi unităţi de măsură standard pentru timp în situaţii variate;
*să rezolve şi să utilizeze operaţiile aritmetice în rezolvarea unor situaţii problemă.
Obiective operaţionale: O1-să citească ceasul, urmărind acul minutarul şi acul orarului;
O2-să efectueze exerciţii şi probleme, folosind principalele unităţi de măsură pentru timp;
O3- să transforme, pe baza operaţiilor matematice învăţate, unităţi de măsură pentru timp;
O4- să enumere unităţile de timp mai mari decât (secunda, minutul, ora, ziua, săptămâna,
luna, anul, deceniul, secolul, mileniul ).
Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,problematizarea, „ urcuşul pe munte”,Ciorchinele.
Mijloace de învăţământ: clovn, planşe, manual, tablă, caiete.
Forme de organizare:frontal, individual, pe grupe.
Durata lecţiei: 50 minute.
Etapele O Activitatea învăţătoarei Activitatea elevilor Metode Mijloace
lecţiei b.
1.Moment Voi pregăti sala de clasă şi materialele necesare Elevii îşi pregătesc caietele şi
organizatoric pentru buna desfăşurare a lecţiei manualele pentru ora de
matematică.
2.Reactualizarea Voi verifica cantitativ şi calitativ tema pentru Elevii citesc tema.
cunoştinţelor acasă( exerciţiul numărul 1, pagina 107).
ancoră Pentru că se apropie Sfintele Sărbători Pascale şi
copiii aşteaptă cadourile aduse de iepuraş,le prezint Elevii extrag din buzunarul Conversaţia Planşă ,
elevilor o planşă cu un iepure cu ouă colorate. Pe claunului ouă cu exerciţii şi le Explicaţia claun
ouăle iepuraşului sunt desenate ceasuri sau lipesc la planşă peste ouăle cu Exerciţiul
rezultatele exerciţiilor pe care elevii le extrag din rezultate.
buzunarul claunului. Elevii rezolvă exerciţiile şi
realizează corespondenţa cu rezultatele de la planşă.. Exerciţiul
Voi propune elevilor spre rezolvare câteva exerciţii
de calcul mintal: Elevii rezolvă exerciţiile propuse.
20 min.+30 min.= ?min;15 zile -6 zile= ? zile
15 ani+ 24 ani =? Ani;60 secunde + 60 secunde=
3.Captarea Le voi spune elevilor că iepuraşul, le – a trimis Elevii sunt atenţi la explicaţiile Explicaţia
atenţiei exerciţii şi probleme,pentru a vedea dacă au învăţat învăţătoarei.
şi să pregătească darurile de Paşti.
4.Anunţarea Voi anunţa elevilor tema de astăzi şi le voi scrie titlul Elevii scriu titlul în caiete. Explicaţia Tablă
temei şi a pe tablă: „Exerciţii şi probleme”. Caiete
obiectivelor
5.Consolidarea şi Le voi spune elevilor că iepuraşul le-a trimis ouă din Elevii îşi aleg ouă din hârtie Explicaţia Ouă din
sistematizarea hârtie colorată pe care sunt scrise ore şi doreşte să hârtie
cunoştinţelor vadă dacă ei ştiu să fixeze orele pe ceas. colorată şi fixează pe coş ora . Exerciţiul colorată
Le voi prezenta elevilor o planşă pe care este desenat Problematiza Planşă
un coş gol, dar care are ataşat pe el acul orarului şi al rea Planşă
minutarului unui ceas. Voi numi câţiva elevi care vor
alege dintr-un coşuleţul trimis de iepuraş, ouă din
hârtie colorată ce au scrise pe ele ore, apoi trebuie să
fixeze acele ceasului după orele indicate şi să
lipească ouăle în coş.
Voi împărţi elevii în două echipe. Le propun spre
desfăşurare jocul „Urcuşul pe munte”.Elevii celor
două echipe primesc brăduţi cu exerciţii de Elevii se grupează în două echipe,
transformare a unităţilor de măsurare a timpului . rezolvă exerciţiile scrise Exerciţiul
Ex.: 3 săptămâni= ? zile; 8 săptămâni = ? luni brăduţi ,iar dacă rezolvarea este „Uruşul pe
Pe măsură ce rezolvă corect exerciţiile de pe brăduţi, corectă , lipeşte bradul in spaţiile munte”
lipesc brazii în spaţiile goale şi continuă urcuşul goale şi continuă urcuşul pe
munte.
6. Obţinerea Voi propune elevilor spre rezolvare o problemă Elevii rezolvă problema propusă. Explicaţia Planşă
performanţei scrisă pe planşă: Elevii scriu rezolvarea problemei Exerciţiul Tablă
„ O casetă audio are înregistrate 6 cântece de câte 3 într-un singur exerciţiu. Caiete
minute fiecare pe o parte şi 5 cântece de câte 4
minute fiecare pe cealaltă parte.
Aflaţi cât timp durează audiţia casetei?”
Scrie rezolvarea problemei sub forma unui singur
exerciţiu.
În funcţie de timp, le propun elevilor să compună o
problemă după exerciţiul: 100 - (10 x 7 zile)
7.Realizarea feed- Le voi prezenta elevilor o planşă ce conţine un Elevii completează la planşă Explicaţia Planşă
back-ului „ciorchine” , prin a cărui rezolvare se reamintesc spaţiile goale din ciorchine. Exerciţiul
toate unităţile de măsură pentru timp(anexa 1). „Ciorchinele
8.Evaluarea Voi adresa elevilor câteva întrebări legate de lecţia Elevii răspund la întrebări legate Conversaţia
de astăzi. Voi face aprecierile şi observaţiile de lecţie, sunt atenţi la observaţiile Explicaţia
necesare. Voi acorda calificative. făcute, primesc calificative.
9.Asigurarea Le voi da şi explica elevilor tema pentru acasă, Elevii îşi notează tema în Explicaţia Manual
retenţiei exerciţiul nr.2, pagina 107. manuale .
Bibliografie:
Curriculum Naţional,Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2005
Ştefan Pacearcă, Mariana Mogoş – „ Matematica” ,Ed. Aramis, 2006
Angelica Călugăriţa- „ Exerciţii şi probleme de matematică pentru elevii claselor I- IV „, Ed. Universal Pan, Bucureşti ,2006
I.Nicola, EDP, 1994- „Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice” , Polirom 2005
PROIECT DIDACTIC
ARIA CURRICULARĂ ARTE
SOCACIU RUXANDRA EUGENIA
CLUBUL COPIILOR CURTEA DE ARGEŞ
Şcoala: Clubul Copiilor Curtea de Argeş

Profesor: Socaciu Ruxandra Eugenia
Durata activitǎţii: 50 min.
Disciplina: Educaţie plasticǎ
Clasa: a VIII-a
Tema: Jocuri pentru dezvoltarea creativitǎţii
Subiectul: “ Schimbul de cuvinte”
Tipul activitǎţii: dezvoltarea creativitǎţii
Scopul activitǎţii: Dezvoltarea creativitǎţii copiilor şi a spiritului de lucru în echipǎ
La sfârşitul activitǎţii copiii vor fi capabili:
-sǎ lucreze în echipǎ
-sǎ comunice idei
-sǎ gǎsescǎ soluţii
-sǎ transpunǎ plastic idei abstracte şi sentimente
-sǎ compunǎ forme plastice separate într-o compoziţie unita
Metode, procedee şi strategii didactice:
-explicaţia, conversaţia, dialogul dirijat
-metoda brainstorming, exerciţiul şi jocul
Resurse umane: elevii şi profesorul.
Mijloace didactice:
-clasa, scaunele, mesele.
Materiale didactice:
-hârtie, creion.
Aşezarea în clasǎ:
-în cerc pe scaune
-frontal
Desfăşurarea activităţii
Timp Activitatea Activitatea profesorului Activitatea elevului Mijloace şi

materiale
didactice,
evaluare
2 min Introducere Indicǎ copiilor modul de aşezare Urmeazǎ Evaluarea
în clasǎ- sub forma unui cerc. instrucţiunile. elevilor -
Explicǎ motivul. Adreseazǎ întrebǎri. evaluează noua
organizare a
clasei.
2 min Prezentarea Prezintǎ tema- un joc de Ascultǎ şi adreseazǎ
temei creativitate pornind de la cuvinte. întrebǎri.
41 Desfǎşurare Împarte copiilor materialele şi le Primesc materialele. Hârtie şi creion.
min a activitǎţii explicǎ faptul cǎ trebuie sǎ aleagǎ Metoda
trei cuvinte pe care sǎ le scrie brainstorming.
separat pe cate o bucatǎ de hârtie.
Cuvintele pot reprezenta lucruri,
fiinţe vii, plante, persoane, acţiuni
şi chiar sentimente. Adreseazǎ întrebǎri.
Desenul din aceastǎ zi va fi Scriu cuvintele pe
pornind de la aceste cuvinte, bucǎţele de hârtie.
realizînd legǎturi între ele.
Explicǎ surpriza jocului: nu vor
desena pornind de la cuvintele
proprii ci de la trei cuvinte pe care
le vor extrage dintr-un vas în care
vor fi puse cuvintele tuturor. Pun hârtiile în vas. Evaluarea de
Cere copiilor sǎ punǎ hârtiile în Adreseazǎ întrebǎri. parcurs a
vasul din mijlocul cercului. profesorului –
Cere copiilor sǎ extragǎ pe rând urmareşte gradul
câte un cuvânt din vas pânǎ se de implicare.
terminǎ toate şi fiecare are câte
trei.
Roagǎ copiii sǎ scrie pe tablǎ,
fiecare pe rând, cuvintele pe care
le-a extras şi dirijeazǎ un dialog în
grup, menit sǎ aducǎ cât mai Extrag cuvintele, le Evaluarea de
multe idei de compoziţii pornind studiazǎ şi poartǎ parcurs a
de la cele trei cuvinte. discuţii libere. profesorului –
Cere copiilor sǎ meargǎ în bǎnci Adreseazǎ întrebǎri. urmăreşte
şi sǎ deseneze o schitǎ de Fiecare devine pe înţelegerea
compoziţie pornind de la rând centrul grupului temei,
cuvintele extrase de fiecare şi şi discutǎ despre creativitatea
ajutîndu-se de discutiile în grup. cuvintele pe care le-a individuală şi
extras cu profesorul eficienţa
şi colegii. grupului.
Evaluarea
elevilor – îşi
Realizeazǎ autoevaluează
compoziţia pornind performanţele şi
de la cuvinte şi evaluează
discuţii. colegii.
4 min Evaluare Cere copiilor sǎ-şi exprime opinia Îşi exprimǎ opiniile Lucrǎrile
în legaturǎ cu gradul de dificultate în legaturǎ cu realizate în
al activitǎţii şi legat de nivelul la cerinţele clasa.
care au reuşit sǎ realizeze tema. profesorului. Autoevaluare.
1 min Încheierea Explicǎ copiilor cǎ vor folosi Lucrǎrile
activitǎţii aceastǎ schiţa pentru o compoziţie realizate în
viitoare. cadrul activitǎţii
de astǎzi.
PROIECT DIDACTIC
PROF. ALINA GEORGIANA ŢICU GRĂDINIŢA M.AP.N NR.1
CALEA PLEVNEI, NR. 137 B
SECTOR 6, BUCUREŞTI
GRUPA: mijlocie C “Steluțe”

TEMA ACTIVITĂȚII: “În ajutorul Primăverii“
COMPONENȚA ACTIVITĂȚII:
 ALA I
ARTA: “Flori pentru Zâna Primăvară” – copiii vor realiza flori prin
tehnica asamblării
1. CONSTRUCȚII: “Gardul parcului cu flori” – copiii vor construi gardul
parcului din piese de construcții.
2. ȘTIINȚĂ: “”Floricele, floricele, hai să ne jucăm cu ele!”- copiii vor sorta
florile după criteriile date: culoare –mărime; formă-mărime.
3. JOC DE MASĂ: “Jocul florilor” – copiii vor trebui să crească o floare care să
aibă cele mai multe frunze respectând regulile jocului.
 ALA II
JOC DE MIȘCARE : “Buchețele, buchețele!”
Sarcina de lucru: Gruparea copiilor în buchețele în funcție de numărul
indicat de educatoare.
JOC DISTRACTIV: “Albina și florile”.
Sarcina de lucru: Identificarea florii pe care s-a așezat
III. ADE- ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:

- ”În ajutorul Primăverii” (DS+DOS)
II. “Să numărăm pentru Zâna Primăvară” –Activitate matematică- joc didactic
2. Sarcina didactica: Numără crescătoar și descrescător în limitele 1-4
Realizează scara numerică

Raportează cifra la cantitate și cantitatea la cifră
Rezolvă probleme simple.
Rezolvă fișa de lucru.
3. Regulile jocului:
Copiii participă la joc pentru a o ajuta pe Zâna Primăvară să se întoarcă în țara

noastră
Activitatea se desfăşoară frontal cu întreaga grupă
Vor răspunde numai copiii desemnaţi de educatoare
Orice sarcină începe şi se termină la semnalul educatoarei
Copii vor folosi materialele puse la dispoziție pentru rezolvarea sarcinilor
4. Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauze, închiderea/deschiderea ochilor,
ghicitori probleme, fisa de lucru.
III.“Coronița cu flori a Zânei Primăvară” – Activitate practică- mototolire,

lipire.
Scopul:
 Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la număratul în limitele
1-4.
 Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor precum și tehnici de
lucru.
Obiective: La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
- Să recunoască cele mai importante caracteristici ale anotimpului primăvara;
-Să numere corect crescător și descrescător de la 1-4;
- Să realizeze corect scara numerică;
-Să raporteze cantitatea la cifră şi cifra la cantitate;
-Să rezolve probleme simple;
-Să rezolve fișa de lucru;
- Să utilizeze corect tehnica mototolirii și lipirii și materialele de lucru puse la dispoziție;
- Să manifeste spirit cooperant în realizarea sarcinilor primite.
-conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă.
Material didactic: panou prezență, calendarul naturii, tabla magnetică, cifre magnetice, carton
colorat, sârmă verde, piese de construcții, ronduri din polistiren, jetoane cu flori, flori naturale, lipici,
hârtie creponată, flori colorate, ghivece, lalele, vaze, planșe cu probleme, fișe de lucru.
Durata: o zi
Bibliografie:
 Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, Bucuresti, 2005;
 Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECT, 2008;
 Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura
Diana, Pitești, 2009;
 Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi integrate pentru preşcolari, Ed.
Didactică, Bucureşti 2008;
 Revista Învăţământul Preşcolar nr. 3/4-2010;
 Programa instrucrtiv-educativă În grădiniţele de copii, Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 2005 ;
SCENARIUL ZILEI
Programul zilei debutează cu întâlnirea de dimineaţă. Dupa ce toti copiii sosesc, le
propun sa facem cercul prieteniei pentru a desfășura ,,Întâlnirea de dimineață”.
Copiii răspund:
“În fiecare dimineață
S-avem zâmbetul pe față
Către soare să privim
Iubire să dăruim”- Salutul :
Le voi propune ca salutul nostru sa fie legat de tema saptamânii si să ne salutăm
folosind cuvântul „floare”, ca simbol al primăverii: „Buna dimineața, floare Mălina!”,
„Bine te-am gasit, floare Cezar!”, etc. În acest fel se face și prezența copiilor.
-Prezența- Toate florile-s aici
Toate sunt prezente?
Flori mai mari și
Flori mai mici
Toate sunt prezente
Dar cine, cine nu-i aici?
-Calendarul zilei- copiii stabilesc în ce zi ne aflăm, în ce dată, cum este vremea, cum ne
îmbracăm, ce fenomene interesante au observat în drum spre grădiniță.
- Activitate de grup: Știrea zilei: Educatoarea le povestește copiilor o întâmplare
petrecută în drumul ei spre grădiniță. A aflat că Zâna Primăvară are o mare problemă.
Moș Viscol a vrăjit-o și nu-i dă voie să se întoarcă la noi. Zâna Primăvară are nevoie de
ajutorul copiilor urgent. Acum ea nu se poate întoarce la ei dacă nu o vor ajuta. Zâna
Primăvară le cere ajutorul copiilor rugându-i să-i reamintească cum să numere și cum
arată natura în anotimpul său astfel încât să se poată întoarce la ei.
- Prin tranziția–“Iarnă să te duci cu bine!” copiii salută Primăvara și sunt invitați să
observe Centrele unde vor putea să o ajute pe Zâna Primăvară să revină la noi.
La sectorul Arta , copiii vor realiza flori prin tehnica asamblării.
La sectorul Constructii , copiii vor construi gardul parcului cu flori al Primăverii.
La sectorul Știință, copiii vor sorta florile după formă-culoare, formă-mărime.
La sectorul Joc de masă, copiii se vor juca Jocul Florilor unde vor trebui să crească floarea
cu cele mai multe frunze.
Tranziție (copiii sunt invitați la centre) – „Ca albinuțele să zburăm,
Pe Zâna Primăvară s-o ajutăm
Și-n liniște să lucrăm!”
Copiii sunt invitați în semicerc pentru a desfășura activitatea matematică unde vor
trebui să participe la un joc pentru a o ajuta pe Zâna Primăvară să-și recupereze anotimpul.
Aceștia vor număra în limitele 1-4, vor realiza scara numerică, vor raporta numărul la
cantitate și cantitatea la număr, vor trebui să găsească vecii numerelor și să rezolve câteva
probleme simple.
Tranziție – “Înfloresc grădinile!”
coronița cu flori a Zânei Primăvară.
Pentru că au îndeplinit sarcinile propuse la începutul activității, copiii vor fi conduși la
ultima probă, jocurile de mișcare, respectiv: “Buchețele, buchețele” și jocul distractive
“Albina și florile” din categoria de activități Jocuri și activități didactice alese.
Finalitatea zilei
La sfarsitul zilei se realizează evaluarea tuturor activiăților din ziua respectivă și
copiii sunt răsplătiți pentru entuziasmul cu care au muncit toată ziua și pentru ajutorul pe care
l-au dat Zânei Primăvară. Se fac aprecieri generale și individuale cu privire la activitatea și
comportamentul copiilor, iar fiecare copil va primi cate o recompensă din partea Primăverii.
CENTRE DESCHISE SI MATERIALE PUSE LA DISPOZITIA COPIILOR:
ARTA CONSTRUCTII ȘTIINȚĂ JOC DE
MASĂ
Siluete de Piese de Jetoane cu flori de Jocul Florilor
flori, frunze construcții, flori de primăvară de
din carton, primăvară, culori, forme și
sârmă polistiren, crengi mărimi diferite.
de copac
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Etapele activității Conținutul activității Strategii didactice

1. Moment Se crează condiţii optime pentru desfăşurarea
organizatoric activităţiilor:
- aerisirea sălii de grupă;
- se aranjează mobilierul;
- se aranjează materialul didactic în ordinea
folosirii lui;
- se organizează colectivul de copii pentru
« Întâlnirea de dimineaţă »
2. Captarea atenţiei Se realizează prin intermediul noutății zilei, Expunerea
de la Întâlnirea de dimineață, în care copiii Conversația
află că Zâna Primăvară a fost vrăjită de Moș
Viscol și nu se poate întoarce în țara noastră.
3. Anunţarea temei Se anunță copiii că vor trebui să o ajute pe Conversația
Zâna Primăvară să-și recupereze anotimpul
amintindu-i caracteristicile acestuia, jucându-
se cu cifrele și cu alte surprize și realizându-i
cele mai frumoase coronițe cu flori.
4. Reactualizarea Pentru început copiii își vor alege centrul la Explicația
cunoștințelor care vor să lucreze:
3. Știință copiii vor sorta florile de Conversația
primăvară după criteriile date: formă-
culoare, formă-mărime. Demonstrația
4. Construcții copiii vor construi gardul
parcului cu flori;
5. Artă copiii vor realiza flori prin Exercițiul
asamblare.
6. Joc de masă copiii vor juca Jocul
Florilor
5. Desfășurarea Domeniul Științe – joc didactic –copiii se

activității vor așeza în semicerc. Se reamintește
rugămintea Zânei Primăvară de a o ajuta să
revină în țara noastră. Li se propune copiilor
desfășurarea jocului „Să număram pentru
Zâna Primăvară!”. Aici, vor găsi materialele
aduse chiar din anotimpul Primăvara (flori, Conversaţia
cifre, ghiveci, păsărele, albinuțe, etc..); Explicaţia
Copiii vor fi anunțați că vor avea de rezolvat
mai multe sarcini, pentru a o ajuta pe Zâna
Primăvară să-și amintească să numere
(număratul în limitele 1-4 crescător și
descrescător, raportarea numărului la cantitate
și invers,realizarea scării numerice, rezolvarea
de probleme simple și a fișei de lucru).
Exemple de situații de învățare pentru
verificarea număratului în limitele 1-4:
- Pănă la cât am învățat să numărăm la
grădiniță? Exerciţiul
- Haideţi să numărăm pănă la 4 ca sa-i
amintim și Zânei Primăvară cum se face.
Jocul de proba:
Pentru realizarea jocului de probă educatoarea
le propune copiilor să îi demonstreze Zânei
Primăvară că ei o pot ajuta. Demonstrația
Ca să-i demonstrăm Zânei că ştim într-adevăr
să numărăm haideţi să ne jucăm puțin:
-Numără trei peştişori..... Conversația
- Numără patru creioane colorate.....
- Numără două maşini...
- Numără un iepuraş.
- Numără doi copii
Urmează executarea jocului propriu zis

Sarcina I.
Numără crescător/descrescător de la 1-4.
Acum putem să începem jocul!
Ca să o învățăm și pe Zâna Primăvară cum să Conversația
numere haideți să ne jucăm cu aceste păsărele
și albinuțe.
Așez o albină pe tabla magnetică. Chem un
copil să o numerene. Soarele răsare pe cer și
adaug o altă albină. Chem un alt copil să le Exercițiul
numere.....Jocul se continuă pănă ajung la o
mulțime de 4 albine. Astfel copiii vor număra
în ordine crescătoare până la 4.
Folosind o mulțime de rândunici pentru a
număra în ordine descrescătoare luând câte o
rândunică dintr-o mulțime inițială de 4.
Vântul este cel care face să dispară fiecare
rândunică.
Sarcina 2:
Prin această probă vom realiza scara numerică
până la 4. Vom cânta cântecul Hai să
numărăm. Se reia apoi câtecul şi se aşează pe Conversația
tablă elementele şi apoi cifra corespunzătoare
numărului de elemente denumite în cântec. Exercițiul
Sarcina 3:
Raportarea cifrei la cantitate.
Se va realiza numărând floricelele din fiecare
ghiveci și alegerea cifrei corespunzătoare
numărului de flori.
Raportarea cantității la cifră. Conversația
Se va realiza prin recunoașterea cifrei indicate
pe fiecare vază și așezarea în aceasta a Exercițiul
numărului corespunzător de flori.
Complicarea jocului:
Zâna Primăvară mai trebuie să știe să rezolve
corect ghicitori.
La această probă copiii vor primi problem
simple în versuri însoțite de imagini la care
trebuie să găsească răspunsul corect:
2. Patru petale Exercițiul
Are o floare Conversația
Una de-I pică
Câte rămân oare?
3. Văd trei flori în grădiniță
Sunt plantate de fetiță
Una mamei o dăruiește
Fiindcă tare o iubește
Câte flori mai are fata
Să răspundeți sunteți gata?
4. Trei rățuște sunt pe lac Problematizarea
Și-ncă una sub copac
De le numărăm pe toate Problematizar
Câte fac, ghicești se poate?
5. Două păsărele
Stau pe o crenguță
Încă una vine
Și te rog de-mi spune Problematizarea
Câte păsărele-s
Acum pe crenguță?
În final copiilor li se propune să rezolve o fișă
de lucru pentru a o trimite apoi prin poștă lui Exercițiul
Moș Viscol demonstrându-I astfel că trebuie
să o elibereze pe Zâna Primăvară.
Se fac aprecieri globale asupra modului în Conversația
care copiii au participat la jocul propus pentru Explicația
Zâna Primăverii.
6. Obținerea Prin tranziția “Înfloresc grădinile!”, copiii se
performanței așează la mesele deja pregatite pentru
activitatea practică. Aici copiii o vor ajuta pe
Zâna Primăvară realizând câte o coroniță cu
flori pe care ei să o poarte astfel încât Moș
Viscol să înțeleagă cât de mult își doresc
copiii ca ea să revină la ei.
Se intuiesc materialele necesare realizării
temei propuse: suport pentru coroniță, flori de
diferite culori, lipici, hârtie creponată. Exercitiul
Se explică și se demonstrează tehnicile de Explicaţia
lucru (mototolire, lipire) de către educatoare.
Explicarea modului de lucru se face frontal: - Demonstraţia
se aplică lipiciul pe fiecare floare și apoi se
lipește floarea pe suportul din hârtie creponată
și se presează. Se vor lipi flori de culori
variate. După ce vor fi lipite florile, copiii vor
mototolii hârtia creponată pentru a realiza Exerciţiul
bobițe mici pe care apoi să le lipească în
mijlocul florilor.
Se realizează încălzirea mușchilor fini ai
mâinii printr-un set de exerciții. Exercițiul
„Mişcăm degeţelele
Batem tare palmele
Pumnii îi rotim uşor
Şi lucrăm apoi cu spor”.
În timp ce copiii lucrează vor fi
supravegheați, ajutați şi îndrumați acolo unde
este nevoie. Conversația
După ce vor termina coronițele copiii și le Explicația
vor pune pe cap, iar apoi se vor face
aprecieri asupra modului de lucru și se vor
oferi stimulente.
7. Asigurarea retenției Vom trece la etapa a treia a zilei unde voi
și transferului propune copiilor Jocul de mișcare Buchețele,
buchețele și jocul distractive Albina și florile.
1.Pentru jocul Buchețele, buchețele copiii se

vor mișca într-un cerc pe muzică, iar la
indicarea unui număr de către educatoare ei se
vor aduna în buchețele.
2.Pentru jocul Albina și florile un copil va fi

albina, iar ceilalți vor fi florile. La semnal
albina va zbura și toți copiii vor cânta și bate
din palme:
“Albinuța a zburat să culeagă miere/ Explicația

Pe-o floare s-a așezat și nectar îi cere Demonstrația
De ghicești cum o chema, albinuță dragă Exercițiul
Cu tine o vei lua, albină dragă! ”
Albina trebuie să ghicească numele florii.
Dacă ghicește, copii cântă:
“Ai ghicit, ai ghicit, floarea cea aleasă Explicația
Fericit, mulțumit să o duci acasă!” Exercițiul
Dacă răspunsul nu este corect se cântă:
“N-ai ghicit, n-ai ghicit, ce bine ne pare
De acum ai să fii ca și noi o floare!”
8. Încheierea Se fac aprecieri asupra modului de Conversația.

activității desfăşurare al întregii activităţi, încercând să
se evidențieze, în mod deosebit, cum s-au
simțit în diferitele etape ale activității și ale
interacțiunii lor cu diferitele mijloace de
exprimare artistică. La final, copiii părăsesc
sala de grupă și se pregătesc pentru masa de
prânz.
PROIECT DIDACTIC: ENIGMA OTILIEI, GEORGE CĂLINESCU – FAŢETE ALE
PERSONAJELOR
PROF. MIHĂILĂ MIHAELA, COLEGIUL NAȚIONAL „COSTACHE NEGRI” TG. OCNA
Clasa: a X-a; Unitatea de învăţare: Romanul; Tipul lecţiei: lecţie de formare de priceperi şi deprinderi;
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi personalizate;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi personalizate;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi interpretării personalizate;
3.4. Selectarea unor tehnici adecvate de documentare şi cercetare a unei teme.
OCI (identificare) OCI.1. – să evidenţieze în roman pasajele care surprind inteligenţa Otiliei;
OCI.2. - Să recunoască secvenţe din roman pe baza unui joc de rol;
OCI.3. - Să încadreze personajele într-o zodie, motivându-şi alegerea;
OCII (descriere) OCII.1. – Să ilustreze trăirile interioare ale personajului prin intermediul unui monolog:
OCIII (creaţie): OCIII.1. - Să sintetizeze firul acţiunii într-o poezie;
OCIII.2. - Să reprezinte grafic relaţia dintre personajele romanului;
OCIII.3. - Să asocieze melodii unor secvențe ale romanului;
OCIII.4. - Să realizeze un afiş publicitar pentru romanul Enigma Otiliei
b) AFECTIVE :Elevii:
OA1 – vor manifesta interes pentru abordarea textelor din romanul Enigma Otiliei din perspectiva inteligenţelor multiple;
OA2 – vor exprima satisfacţia descoperirii posibilităţilor multiple de manifestare a personalităţii.
c) MOTRICE: Pe parcursul lecţiei, elevii vor fi capabili să:
OM1 – să-şi dirijeze activitatea motrică în funcţie de tipul de inteligenţă ales;
OM2 - să interpreteze rolurile, utilizând elemente adecvată;
OM3 – să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul lecţiei.
A. Bibliografice :
A1. ştiinţifice:
 Emilia Boghiu, L. Mutoiu – Hermeneutică şi naratologie aplicată, Ed. Eurocart, Iaşi, 2003;
A2. metodico-didactice:
 Alina Pamfil, „Limba şi literatura română: structuri didactice deschise”, Bucureşti, Editura „Paralela 45”, 2003, pp. 54-72.
B. Metodologice:
B1. Strategia didactică : mixtă
B2. Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire, problematizarea, învăţarea prin cooperare, conversaţia euristică, teoria inteligenţelor
multiple;
B3. Mijloace de învăţământ: volume de G. Călinescu, fişe de citate, calculator, videoproiector, afişe.
SCENARIUL DIDACTIC
Moment Obiectiv Conţinutul instructiv-educativ Conexiune inversă Minu Strategia didactică Evaluare
taj
1. Captarea - Profesorul propune ca punct de
atenţiei OA1 plecare al discuţiei o încercare de - Elevii ascultă cu atenţie - activitate frontală Observare
definire a conceptului de inteligenţă, și răspund la întrebările sistemati
OM1 pornind de la un citat ce reliefează profesorului. 3’ - conversaţie euristică că a
OM3 inteligenţa Otiliei: „Orice femeie care elevilor
iubeşte un bărbat fuge de el (…). - lectura expresivă
Domnişoara Otilia trebuie să fie o
fată foarte inteligentă.”
2. - - Pentru a realiza legătura între - Pornind de la trăsătura - problematizarea
Actualizarea OCI.1 lecţiile anterioare şi demersul de faţă, principală a Otiliei – 5’ - activitate frontală Evaluare
informaţiilor profesorul propune elevilor relevarea inteligenţa – , elevii vor - fişa de citate formativă
-ancoră unor pasaje semnificative pentru releva pasajele care susţin orală
inteligența Otiliei. tipurile de inteligenţă ale
eroinei.
3. Enunţarea OA1 - Se prezintă obiectivele lecţiei în Elevii notează titlul lecţiei - conversaţia Observare
temei şi a termeni accesibili. pe caiete şi vizualizează 2` - afişarea obiectivelor sistemati
obiectivelor OM3 obiectivele propuse de - videoproiector că
profesor.
- Profesorul precizează că romanul va Elevii vor preciza cele opt
OM1 fi analizat din diferite perspective, tipuri de inteligenţă şi se - conversaţie frontală
4. corespunzătoare celor opt tipuri de vor pregăti pentru 2` Chestiona-
Prezentarea OM3 inteligenţă descoperite de Howard prezentarea activităţii lor. rea orală
noului Gardner.
conţinut
OCI.2 - Elevii sunt solicitaţi să prezinte - Împărţiţi în opt grupe, - activitate pe grupe
5. Dirijarea OCI.3 produsele muncii lor. (Repartizarea corespunzătoare celor opt şi individuală
învăţării OCII.1. elevilor în opt grupe în funcţie de tipuri de inteligenţă stabilite - jocul de rol Evaluarea
OCIII.1 sarcina aleasă, fiecare reprezentând de Gardner, elevii rezolvă 30’ - învăţarea prin rezolvării
OCIII.2 una dintre dimensiunile inteligenţei, a sarcinile primite (Anexa 1), descoperire sarcinilor
OCIII.3 avut loc într-o oră anterioară) prezentându-şi produsele, - monologul de lucru
OCIII.4 - Profesorul face aprecieri la adresa solicitând sau dând lămuriri - planşe şi afişe
OA1 prezentărilor. acolo unde este cazul. - prezentare PPT
6. Obţinerea OA1 -Se reia ideea iniţială: textul literar - Elevii vor preciza -activitate
performanţe- OA2 poate fi înţeles prin apelul la alte arte concluziile acestei activităţi, individuală Chestiona
lor şi OM1 sau la ştiinţe. evidenţiind punctele tari şi -problematizarea re orală
feedbackul OM3 -Profesorul solicită elevii să realizeze punctele slabe ale acesteia. -analiza SWOT
a analiză SWOT a activităţii. 4’ -activitate frontală
7. Evaluarea OM1 -Evaluarea se face ritmic, iar elevii cu 2’ -expunerea Proba
o activitate însemnată vor fi apreciaţi orală
cu note în catalog. -activitate frontală
8. Asigurarea OA1 - Elevii sunt solicitaţi să indice care - Elevii răspund întrebărilor Observare
retenţiei aspecte ale romanului au fost fixate cu profesorului . 1’ - conversaţia euristică sistemati
ajutorul activităţilor derulate. că
9. Transferul OA1 Ca activitate individuală acasă, elevii
cunoştinţelor vor avea de imaginat un alt - Elevii îşi notează tema - expunerea
OA2 deznodământ al operei, utilizând un alt pentru acasă.
tip de inteligenţă decât cel deja ales. 1’ - activitate frontală
1. Inteligenţa verbal-lingvistică: Întocmiți câte un curriculum-vitae al personajelor Felix și Otilia.

2. Inteligenţa logico-matematică: Reprezentaţi grafic relaţia dintre personaje, evidenţiind modificările suferite de acestea pe parcursul
acţiunii.
3. Inteligenţa vizual-spaţială: Realizaţi un afiş publicitar pentru romanul Enigma Otiliei sau ilustrați printr-un desen o scenă semnificativă.
4. Inteligenţa muzical-ritmică: Alegeţi secvenţe din roman şi asociaţi-le melodii care le-ar putea ilustra din punct de vedere auditiv.
5. Inteligenţa corporal-kinestezică: Reprezentaţi prin elemente nonverbale şi paraverbale o secvenţă, solicitându-i pe ceilalţi să o
recunoască
6. Inteligenţa naturalistă: Asociați personajele Felix, Otilia și Costache Giurgiuveanu unor elemente din natură, motivându-vă alegerea.
7. Inteligenţa interpersonală: Încadrați personajele Felix și Otilia într-o zodie și argumentați alegerea făcută, folosind informații din text.
8. Inteligenţa intrapersonală: Imaginaţi-vă în ipostaza lui Felix; redaţi gândurile şi trăirile lui, prin intermediul unui monolog.
9.
PROIECT DIDACTIC
ANNA ŞI ELSA ÎN REGATUL DE GHEAŢĂ
EDUCATOARE : PĂTRAŞCU DIANA – ANDREEA
GRADINITA CU P. P. NR.4 MORENI
GRUPA: Mică
TEMA ANUALĂ: ,, Când, cum şi de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,Poveşti la gura sobei”
TEMA ZILEI: ,,Petrecere surpriză”
TIPUL ACTIVITĂŢII: Mixtă
FORMA DE ORGANIZARE: Activitate integrată
CATEGORII DE ACTIVITATE:
ADP:
Întâlnirea de dimineaţă: - ,,Bună dimineaţa, copii harnici şi prietenoşi!”
Salutul, prezenţa, calendarul naturii.
Rutine: Servirea micului dejun – deprinderi de igienă şi autoservire
,,Ajutăm cu drag”- deprinderea de a ajuta şi de a face bucurii
Tranziţii:
“Cântecul prieteniei”
,,S-a întamplat ”- cântec din filmul” Frozen- Regatul de gheaţă”
ADE:
Activitate integrată: DLC( Educarea limbajului) + DEC(Educaţie artistico-plastică):
,,Annaşi Elsa”- povestea educatoarei, ,,Tort pentru Anna”- tehnica picturii cu spumă de ras
ALA I:
Construcţii:: ,,Castelul prinţesei Elsa”- construcţie prin suprapunere
Artă:,,Coifuri pentru petrecere”- decorare cu abţibilduri
Ştiinţă: “Din jumătaţi – întreg” - tablou “Regatul de gheaţă”
ALA II:
Dans: ,,Iarna”
Joc distractiv:,,Piñata cu surprize”
SCOP:
- Formarea capacităţii de a asculta cu atenţie şi interes o poveste, dezvoltarea exprimării orale;
- Consolidarea deprinderii de a picta pe un suport dat, utilizând materialele puse la dispoziţie;
- Consolidarea unor cunoştinţe şi deprinderi însuşite anterior şi dezvoltarea capacităţii de relaţionare
- să formuleze propoziţii simple legate de textul poveştii;
- să realizeze tema plastică utilizândtehnica picturii cu spumă de ras;
- să suprapună cuburile pentru a obţine un castel;
- să decoreze în mod creativ coifurile pentru petrecere;
- să reconstituie imaginile tabloului, formând din jumătăţi întregul.
Metode şi procedee:povestirea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul
Mijloace de învăţământ: imagini din poveste, secvenţe video, retroproiector, laptop, felii de tort din carton, spumă de ras, flori artificiale,
pensule, şervetele umede, coifuri din carton, abţibilduri, cuburi de lemn, tablă magnetică, jetoane magnetice, piñata, majorete, fetiţe costumate în
Anna si Elsa.
Forme de organizare: frontal şi pe grupe.
Material bibliografic:
- Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3 – 6/7 ani), M.E.C.- 2008
- Revista învăţământului preşcolar 3-4/2012
-
SCENARIUL DIDACTIC
Programul zilei începe cu Întâlnirea de dimineaţă.În timpul acestei activităţi, copiii se vor aşeza în semicerc pentrua relaţiona în bune condiţii.
Salutul porneşte de la educatoare: “ Bună dimineaţa, copii harnici şi prietenoşi!”.
PrezenţaEducatoarea va rosti versurile: „Azi la gradiniță/ Toți copiii au venit?/ Ne privim în față,/ Oare ai ghicit ? Copiii vor nominaliza
absenții.
După ce s-a realizat prezenţa, se trece la completarea Calendarului naturii, unde se va stabili anotimpul în care ne aflăm, starea vremii, iar
data, ziua şi luna se vor stabili cu ajutorul educatoarei : „Calendaru-i încântat,/ Că va fi iar completat,/ Cu nori, ploaie, vânt, furtună,/Sau poate
cu vreme bună !.
Noutatea zilei o reprezintă papusa Elsa.A venit pentru le aduce povestea ei, o poveste despre prietenia dintre doua surori care continua sa se
iubeasca, chiar daca nu se vad mai mult timp.
Tranziţia cătreactivitatea de Dezvoltarea limbajului (DLC) se va realiza cu ajutorul “Cântecului prieteniei”.
După ce copiii vor asculta povestea şi vor prezenta momentele importante ale acesteia pe baza imaginilor, o fetiţă costumatăîn Elsa va apărea
şi îi va ruga să o ajute să refacă tortul pe care micii ei prieteni l-au stricat, pentru a reuşi să facă o petrecere surpriză de ziua sorei ei, Anna.
Astfel, copiii se vor aşeza la măsuţe şi vor picta feliile de tort în cadrul activităţii de Educaţie artistico-plastică(DEC).La sfârşitul activităţii,
feliile vor fi aşezate una lângăaltaşi vor forma un tort.
Tranziţia către ALA I se realizează cu ajutorul cântecului “Cerne iarna”.
Şi pentru că Elsa a venit la ei, copiii îi vor pregăti şi ei câteva surprize:
La sectorul Artăvor decora coifuri pentru petrecere cu abţibilduri reprezentând personajele din poveste.
La sectorul Ştiinţăse va desfaşura un joc de masă – “Din jumatăţi - întreg”, tema fiind realizarea unui tablou prin reconstituirea imaginilor –
“Regatul de gheaţă”.
La sectorul Construcţii vor construi “Castelul prinţesei Elsa”din cuburi de lemn.
Evaluarea activităţilor va fi realizată odată cu apariţia Annei. Vor trece împreuna pe la toate sectoarele şi copiii îi vor prezenta produsele
realizate în cadrul activităţilor.
Ziua se vaîncheia cu petrecerea surpriză. Copiii vor dansa împreună cu Anna şi Elsa pe melodia “Iarna” şi se va desfăşura jocul distractiv “Piñata
cu surprize”. În final, Elsa, cu puterea ei magică, “va crea”un tort adevărat asemanator cu tortul realizat de copii.
DEMERSUL DIDACTIC
DLC
EVENIMENTE CONŢINUTUL METODE MIJLOACE FORMA
DIDACTICE ŞTIINŢIFIC ŞI DE DE
PROCEDE ÎNVĂŢĂMÂ ORGANIZ
E NT ARE
MOMENT Se vor asigura condiţiile necesare pentru desfăşurarea optimă a activităţii: Conversaţia Frontal
ORGANIZATORIC -se va aerisi sala de grupă;
Întâlnirea de dimineaţă : Salutul: ,, Bună dimineaţa, copii harnici şi
prietenoşi!’’
Prezenţa se va realiza prin intermediul unor versuri: „Azi la gradiniță/ Toți
copiii au venit?/ Ne privim în față,/ Oare ai ghicit ? Jetoane
Copiii vor nominaliza absenții. Calendarul
Calendarul naturii se va completa dupăce copiii se vor uita pe fereastrăşi naturii
vor stabili cum este vremea.
CAPTAREA Se va realiza printr-o scurtă povestire despre păpusa Elsa, care a venit să le Conversaţia Papusa Elsa Frontal
ATENŢIEI aduca povestea ei. Expunerea
Se va realiza tranziţia către activitate interpretând cu toţii “Cântecul
prieteniei”
ANUNŢAREA TEMEI Voi anunţatema şi obiectivele activităţii. Dacă vor fi atenţi vor descoperi Explicaţia Global –
ŞI A întâmplările prin care au trecut cele două fete din povestea “Anna şi observarea
OBIECTIVELOR Elsa”,o poveste despre prietenia dintre două surori, care chiar dacă au stat comportamen
despărţite mai mult timp, nu au încetat să se iubească. -tului
PREZENTAREA Voi povesti pe baza următorului plan de idei folosind intonaţia, mimica, Povestirea Planșele cu Global –
OPTIMĂ A gestica adecvată pentru a exprima mesajul textului: momentele observarea
CONŢINUTULUI ŞI principale ale comportamen
DIRIJAREA 1. Anna şi Elsa în copilărie. poveștii -tului
ÎNVĂŢĂRII 2. Elsa se rătăceşte şi Anna pleacăîn căutarea ei.
3. În drumul ei, Anna îi întâlneşte pe Kristoff şi Olaf, care o ajută să-şi Frontal
găsească sora.
4. Întâlnirea dintre Anna şi Elsa.
5. Elsa pregăteşte o petrecere surpriză pentru sora ei. Explicaţia
6. Elsa răceşte şi din strănutul ei se nasc multi omuleţi de zăpadă care
strică tortul. Laptop Global –
7. Elsa adoarme cu gândul că a doua zi cineva îi va veni în ajutor şi Retroproiect observarea
totul se va rezolva. or comportamen
În timpul povestirii voi întoarce, pe rând, câte o planșă, în momentul în -tului
care ajung la acțiunea prezentată.
Voi explica în timpul povestirii cuvintele: împărăţie(loc unde trăiesc prinţii Observaţia
şi prinţesele), magic(fermecat), s-a rătăcit(s-a pierdut, nu a mai găsit
drumul spre casă)
Pentru fixarea conţinutului poveştii, le voi prezenta o secvenţă video din
filmul animat “Frozen – Regatul de gheţă”, unde fac cunoştinţă cu cele
patru personaje .
OBŢINEREA Pentru a verifica dacă preșcolarii au fost atenți la povestire și au reținut Conversația Planşele cu Frontal
PERFORMANŢEI momentele principale voi adresa cateva intrebari legate de conţinutul momentele
poveştii. principale ale
poveștii
EVALUAREA Voi face aprecieri asupra modului în care au participat la activitate. Conversaţia Frontal
ACTIVITĂŢII
Tranzitia către Activitatea artistico-plastică (DEC), se face prin intrarea prinţesei Elsa, cântând pe negativul melodiei “S-a întamplat”
DEMERSUL DIDACTIC
DEC
EVENIMENTE CONŢINUTUL METODEE ŞI MIJLOACE DE FORMA DE
DIDACTICE ŞTIINŢIFIC PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT ORGANIZARE
O fetiţă costumatăîn Elsa apare în sala de grupă
CAPTAREA cântând si îi va ruga pe copii să o ajute să Conversaţia O fetita costumata in Frontal
ATENŢIEI refacătortul pe care micii ei prieteni l-au stricat, Elsa
pentru a reuşi să facă petrecerea surpriză de ziua
sorei ei, Anna.
ANUNŢAREA Copiii vor fi anunţaţi că vor reface tortul şi se Conversaţia
TEMEI ŞI A aşază la măsuţe la centrul arta.
OBIECTIVELOR Frontal
DIRIJAREA . Se vor identifica materialele de pe măsuţe cu
ÎNVĂŢĂRII ajutorul copiilor.
Se demonstreazăşi se explică modul de aplicare
a spumei pe felia de tort
Se realizează exerciţii pentru încălzirea
muschilor mici ai mâinii cu ajutorul versurilor: Farfurii suport
“Ne jucăm, noi ne jucăm, Explicaţia Felii de tort din
Bratele noi le mişcăm. Conversaţia carton Individual
La stânga la dreapta mea Spumă de ras
Bate vântul tot aşa. Colorant albastru
Palmele nu stau pe loc Aracet
Ci se pregătesc de joc. Pensule
Degetele-mi sunt petale Şerveţele umede
Le deschid ca pe o floare.
Mâna lebada o fac Exercitiul
Care dă uşor din cap.
Lebedele-n jur privesc,
Pumnişorii se opresc.
Ne jucăm noi, ne jucăm
Ca la un pian cântăm
Şi apoi ne oprim
Şi la lucru noi pornim”
Copiii respectă indicaţiile primite. Li se va oferi
ajutor şi explicaţii suplimentare de câte ori va fi
necesar.
Se va insista pe apăsarea uşoară a pensulei peste
spumă, aceasta trebuind să fie în strat cât mai
gros.
EVALUAREA Pe masură ce copiii finalizează lucrările, acestea
ACTIVITĂŢII vor aranjate pe un platou si vor aplica floricele Conversaţia Platou suport Pe grupuri
cu fotografia lor pe marginea fiecarei feli de tort,
pentru a-si personalize lucrarea.
Se fac aprecieri asupra modului în care au
lucrat .
Tranziţia,,Cerne iarna.” face trecerea către activitatile alese (ALA I)

DEMERSUL DIDACTIC
ALA I
EVENIMENTE CONŢINUTUL METODEE ŞI MIJLOACE DE FORMA DE
DIDACTICE ŞTIINŢIFIC PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT ORGANIZARE
ANUNŢAREA Se intuiesc materialele de la fiecare centru, Conversaţia Coifuri Frontal
TEMEI ŞI A precizându-se sarcinile pe care copiii le au de Abtibilduri
OBIECTIVELOR rezolvat: Cuburi de lemn
Să decoreze coifuri pentru petrecere, să realizeze Jetoane magnetice
un tablou pe care îl vor oferi Annei cadou Tabla magnetica
“Regatul de gheaţă”, vor construi castelul
prinţesei Elsa.
DIRIJAREA La sectorul Artă vor decora coifuri pentru
ÎNVĂŢĂRII petrecere cu abţibilduri reprezentând personajele
din poveste.
La sectorul Ştiinţă se va desfăşura un joc de
masă – “Din jumătaţi - întreg”, tema fiind Explicaţia
realizarea unui tablou prin reconstituirea Conversaţia Pe grupuri
imaginilor – “Regatul de gheaţă”.
La sectorul Construcţii vor construi
“Castelul prinţesei Elsa”din cuburi de lemn.
Se fac exerciţii pentru încălzirea muşchilor mici
ai mâinii.
Preşcolarii îşi vor alege centrul unde doresc să
lucreze după preferinţe. Fiecare grupă de copii Coifuri
va duce la îndeplinire sarcinile, respectând Abţibilduri
indicaţiile primite. Cuburi de lemn
Educatoarea va trece pe la fiecare centru şi va Jetoane magnetice
oferi informaţii suplimentare . Tabla magnetică
În timp ce vor lucra, copiii vor avea ca fundal “S-a intamplat” –
sonormelodia interpretată de Elsa în film. melodie film
“Frozen”
EVALUAREA Pe masură ce copiii finalizează lucrările, acestea
ACTIVITĂŢII vor fi expuse la colţul special amenajat, făcându- Conversaţia Pe grupuri
se aprecieri asupra modului în care au lucrat .
ÎNCHEIEREA Înîncheierea activităţii copiii o vor chema pe

ACTIVITĂŢII Anna, care va intra în sala de grupăşi va fi
surprinsă de petrecerea surpriză care i s-a Conversaţia Frontal
pregătit.
ALA II
Pentru că la o petrecere cântăm, dansăm si ne distrăm, voi invita copiii să le inveţe pe Elsa şi pe Anna dansul pe melodia “Iarna”- Lolipops.
Apoi, ne vom distra cu “Piñata cu surprize”. Copiii vor sări, încercând să tragă de aţa agăţată de piñata. Când vor reuşi, dulciurile vor cădea.Le
vom aduna într-un coşuleţ.
În final, Elsa va fi rugată să facă o magie şisă creeze un tort asemănător cu cel realizat de ei.
Tortul va fi adus şi toţi copiii se vor aşeza la masa pregatită pentru petrecere.
PROIECT DIDACTIC –AFLAREA UNUI TERMEN NECUNOSCUT AL UNEI PROPORȚII.
ONEA NATALIA ELENA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIHAIL SADOVEANU” BAIA MARE
UNITATEA DE INVATAMANT : Şcoala Gimnazială” Mihail Sadoveanu” Baia Mare

CLASA : a VI – a
DATA :
DISCIPLINA : Matematică (Algebră)
UNITATEA DE INVATARE : Rapoarte şi proporţii .
TITLUL LECTIEI : “ Aflarea unui termen necunoscut al unei proporții”
TIPUL LECTIEI : Lecţie de fixare și consolidare.
COMPETENŢE CADRU :
 Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite;
 Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice;
 Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite;
 Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.
COMPETENŢE SPECIFICE :
 Identificarea proporţiilor în enunţuri diverse;
 Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin proporţii;
 Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul proporţiilor
 Rezolvarea cu ajutorul rapoartelor şi proporţiilor a unor situaţii problemă şi interpretarea rezultatelor
COMPETENŢE OPERAŢIONALE :
a) cognitive - la sfarşitul orei elevii vor fi capabili :
 să definească noţiunile de, proporţie, mezi, extremi;
 să cunoaşcă proprietatea fundamentală a unei proporţii;
 să afle un termen necunoscut al unei proporţii folosind proprietatea fundamentală a proporției;
b)psiho-motorii
 să aseze corect în pagina , respectiv la tabla;

 să scrie vizibil .
c)afective
 stimularea curiozităţii şi dezvoltarea simţului critic;
 dezvoltarea spiritului de observaţie si a concentrării în rezolvare;
 concentrarea afectivă la lecţie.
 sǎ dovedeascǎ interes pentru informaţiile prezentate , prin participarea activǎ;
 sǎ manifeste satisfacţie la obţinerea rezultatelor corecte şi regret pentru eşec;
STRATEGII DIDACTICE ( mixtă- expozitiv euristică , algoritmică)
a) metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, observatia, demonstratia, exerciţiul, munca independentă , lucrul pe fişe , învatarea prin
descoperire.
b) mijloace şi materiale didactice : manual clasa a VI-a , culegere Matematică, culegere „Algebra-Geometrie” Clubul matematicienilor ,
Metodica Predarii Matematice – Branzei , tablă, cretă, fişe de lucru independent ;
c) forme de organizare a lecţiei : frontală, individuală .
ETAPELE LECTIEI CONŢINUTUL LECŢIEI STRATEGIA MODALITATI

DIDACTICA DE EVALUARE
1. Moment Se notează absenţii, se crează climatul favorabil desfăşurării lecţiei . Conversaţia Frontal
organizatoric
Verificarea temei elevilor prin sondaj ,dialog profesor –elev,elev- Conversaţia frontală şi Frontal
2.Captarea atenţiei elev,prin confruntarea rezultatelor.În cazul în care apar diferenţe mari individuală
la rezultat se rezolvă problema la tablă; Explicaţia
Se verifică nivelul de aprofundare a cunoştinţelor asimilate în orele Conversaţia frontală şi Aprecieri verbale
3.Reactualizarea anterioare. individuală
cunoștințelor Profesorul adresează elevilor câteva întrebări pentru a-i antrena pentru Observarea
lecţia . Explicaţia sistematică
Verifică frontal urmatoarele noţiuni:
1. Ce este o proporţie? Evaluarea orala
Egalitatea a două rapoarte se numește proporție.
2.Cum se numesc termini unei proporţii?
Dacă avem proporția , a, d se numesc extremi iar b,c se numesc
mezi.
3. Care este proprietatea fundamentală a proporţiilor?
Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor.
4. Cum determinăm un termen necunoscut al unei proporții?
: .
Observarea
4. Anunţarea temei şi Profesorul anunță titlul lecției:Aflarea unui termen necunoscut al Conversatia sistematica a elevilor
a obiectivelor unei proporții.Exerciții.
Exercitiul Evaluarea orala
5.Dirijarea Demonstratia continua
învăţării Se propune elevilor spre rezolvare problemele din fisa 1 . Explicatia Colaborare de grup
6.Intensificarea Reamintirea modalitățiilor de determinare a unui termen necunoscut Conversaţia
retenției şi asigurarea dintr-o proporție. Observarea Aprecieri verbale
transferului Sistematică
7. Asigurarea Concursul Notarea elevilor

feedback-ului Profesorul propune o problemă spre rezolvare . (Fișa 2) Conversat
8.Evaluarea Se notează elevii care s-au remarcat . Conversația
9.Tema de acasă Tema: restul problemelor de pe fişă.

Fișa nr . 1
1. Determinați numărul x din proporțiile:
a) b) c) d)
2. Aflați termenul necunoscut din proporțiile:
a) b) c) .
3.Aflați , știind că:
a) și b) și
c) și d) și d este divizor propriu al lui 49.
4. Aflați din proporțiile:
a) b) c) d) .
5. Aflați x din proporțiile:
a) b) b) d) .
FISA DE CONCURS. FIȘA NR. 2

Fie următoarele proporții, unde :
; ; și . Determinați x,y,z,t apoi calculați suma lor.

PROIECT DE LECŢIE
ONACI ANA – MARIANA
LICEUL DE ARTĂ ”IOAN SIMA” ZALĂU
Data: 11 mai 2016

Clasa: a III-a A
Obiectul: Limba Română (Lectură)
Subiectul: Legenda cerbului
Tipul lecţiei: mixtă
 Să citească corect, fluent şi conştient textul „Legenda cerbului”
 Să enumere însuşirile cerbului;
 Să povestească pe scurt conţinutul lecturii;
 Să argumenteze de ce este sau nu de acord cu atitudinea unui personaj;
 Să prezinte morala legendei.
Metode şi procedee: conversaţia, lectura explicativă, exerciţiul, problematizarea,
explicaţia, ”Metoda pălăriilor gânditoare”, dramatizarea, „Cvintetul”
Mijloace de învăţământ: fişa de lucru, foi de flipchart, Dicţionarul Explicativ al
Limbii Române
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.
Nr. Etape / Activitatea învăţătoarei Activitatea elevilor Strategia

crt. timp didactică
1. Moment Se asigură liniştea şi disciplina. Se pregătesc cu cele Conversaţia

organizat Se verifică dacă elevii au cele necesare pe necesare desfăşurării
oric bancă. lecţiei.
(30 sec.) Clasa este împărţită în 4 grupe. Se
desemnează un conducător de grup.
2. Captarea Citirea de către elevi a unor fragmente din
atenţiei lecturile studiate cu cerinţa de a recunoaşte Lecturarea
(10 min.) titlul, autorul şi personajul care vorbeşte.
„Suntem doi feţi gemeni... . De sub Doi feţi cu stra în
împărăteasă sări a doua perină” frunte Ioan Slavici
„Aşa drumeţul nostru, mirându-se şi de Prostia omenescă Ion
acestă mare prostie..... n-am mai gândit.” Creangă
„Vulpea nu putea să creadă ce i se Zâna vulpilor basm
întâmpla. popular Conversaţia
- Orice dorinţă?.....
- Aşa va fi”
„Într-un alt târg, într-o mahala.... şi o O rază
polei” Emil Gârleanu
Se analizează înţelesurile următorului

proverb:
„A nu pedepsi greşelile înseamnă a
încuraja răutatea”
3. Anunţa- Astăzi vom studia o legendă din care vom

rea vedea cum l-a pedepsit Dumnezeu pe cerb
subiectu- pentru mândria lui.
lui
(30 sec.)
4. Dirijarea Ce este legenda? Explicaţia
învăţării Legenda este o povestire cu caracter
(31 min.) fantastic care poate avea la bază un fapt
Lectura
real.
Citiţi lectura în gând, cu mare atenţie, Citesc lectura în gând
astfel încât să puteţi spune cum l-a
Conversaţia
pedepsit Dumnezeu pe cerb pentru
mândria lui.
Formulare de întrebări şi răspunsuri între
grupe:
1. Ce îi cere cerbul lui Dumnezeu? Cerbul i-a cerut să fie
stăpânul pădurilor.
2. Care este condiţia pusă de Condiţia este să fie Lectura
Dumnezeu cerbului pentru a-l face ascultat de toate explicativă
stăpânul pădurilor? animalele pădurii.
3. Ce semn al puterii îi oferă Semnul puterii sunt
Dumnezeu cerbului? două crengi rămuroase
de stejar.
4. Care dintre animale nu a voit să se Lupul Conversaţia
supună cerbului? euristică
5. Cum a scăpat cerbul de colţii A luat-o la sănătoasa
fioroşi ai lupului?
6. Ce a învăţat cerbul din păţania sa? Că Dumnezeu i-a
împlinit voia ca să-l
convingă de neputinţa
sa. Exerciţiul
7. Cum l-a pedepsit Dumnezeu pe I-a prefăcut podoaba
cerb pentru mândria lui? în două ramuri uscate.
8. Care este învăţătura desprinsă? Să nu ne dorim
nicodată ceva ce nu ni
Citirea selectivă: se potriveşte.
- enunţul în care este prezentată
dorinţa cerbului
- enunţul în care este prezentat
semnul puterii dat de Dumnezeu;
- fragmentul în care cerbul se
comportă ca un conducător
- fragmentul în care se arată cum l-a
pedepsit Dumnezeu pe cerb.
Metoda „pălăriilor gânditoare”: Lectura
Povesteşte. selectivă
Pălăria albă – prezintă pe scurt subiectul
legendei; Prezintă ceea ce simte.
Pălăria roşie – spune ce a impresionat-o,
ce i-a plăcut, ce simte referitor la purtarea
cerbului; Prezintă riscurile.
Pălăria neagră – prezintă faptele negative, Metoda
pericolele, riscurile la care s-a expus „pălăriilor
cerbul; Prezintă calităţile. gânditoare”
Pălăria galbenă – prezintă calităţile pe care
trebuie să le aibă un conducător, faptele
pozitive; Schimbă finalul
Pălăria verde – caută un alt final, un alt şir lecturii sau anumite
al întâmplărilor (schimbă legenda astfel pasaje
încât coarnle să nu reprezinte pedeapsa, ci
răsplata lui); Găseşte vinovaţii, dă
Pălăria albastră – argumentează, un verdict
cataloghează faptele, dă o soluţie. Mi-aş fi folosit
Dacă eraţi voi în locul cerbului ce aţi fi coarnele ca armă
făcut? Atitudinea lui
Dumnezeu deoarece
Ce v-a impresionat cel mai mult în putea să-i refuze
„Legenda cerbului” ? De ce? cererea, dar a vrut să-i Conversaţia
dea o lecţie euristică
Completarea „Hărţii literare”:

Locul: în pădure
Timpul: în vremuri îndepărtate pe când
Dumnezeu a făcut lumea
Personaje: Dumnezeu, cerbul, lupul şi
celelalte vieţuitoare ale pădurii Metoda
Prezentarea evenimentelor: „Harta
Încheierea întâmplării: pedeapsa cerbului literară”
Ce am învăţat din acestă legendă?
„Cvintetul”
5. Obţinerea „Cvintetul”
perfor- Care este personajul principal? Cerbul
manţei Scrie două însuşiri ale cerbului. fălos, fricos
(5 min.) Notează trei animale cu care se întâlneşte. căprioarele, viezurii,
vulpile
Scrie patru calităţi pe care ar trebui să le Înţelept, puternic,
aibă un conducător pentru a fi ascultat şi modest, corect
respectat de ceilalţi. cumpătare Conversaţia
Notează într-un cuvânt esenţa legendei.
Cu care animal te asemeni? De ce? Dramatiza-
Citirea pe roluri: dialogul dintre cerb şi rea
Dumnezeu
6. Tema de Povestiţi pe scurt conţinutul legendei. Explicaţia

casă Lecturaţi şi alte legende.
(2 min.)
7. Încheie- Se fac aprecieri generale asupra felului în

rea care au răspuns elevii.
activităţii
(1 min.)
CVINTETUL________________
Care este personajul principal?
__________________ _______________________
Scrie două însuşiri ale cerbului.
_______________ _______________ _______________
Notează trei animale cu care se întâlneşte.
______________ _______________ _____________ ______________
Scrie patru calităţi pe care ar trebui să le aibă un conducător pentru a fi ascultat şi respectat de
ceilalţi.
______________________
Notează într-un cuvânt esenţa legendei
Locul și timpul desfăşurării acțiunii: Personaje:
HARTA LITERARĂ
_______________________________ __________________________
_______________________________ __________________________
_______________________________ __________________________
_______________________________
_
TITLUL
O scenă desenată Încheierea întâmplării:

_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
AUTORUL
_________________________________
_________________________________
_________________________________
__________________
Evenimentele (în ordinea întâmplării)

_______________________________________
_______________________________________
Ce am învățat din această
_______________________________________
întâmplare?
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
_________________________
_______________________________________
__________
____
PROIECT DE LECŢIE
PROF. CICLUL PRIMAR: CORCEOVEI (DOCHIU) ELENA ŞCOALA

GIMNAZIALĂ “LASCĂR CATARGIU”, SCHELA, GALAŢI
DATA: 10.12.2013
CLASA: PREGĂTITOARE A
UNITATEA TEMATICĂ: ,,Prietenia”
DISCIPLINA PREDOMINANTĂ: Matematică şi explorarea mediului
DISCIPLINE IMPLICATE: MEM + ES + AV
SUBIECTUL: Numărul şi cifra 7
TIPUL LECŢIEI: consolidare de cunoştinţe
DURATA: 35 minute + 10 min
MEM
1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31;
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31 ;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziţionarea pe axa numerelor ;
CLR
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de
comunicare cunoscute ;
MM
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text ;
O1: să numere crescător/descrescător în concentrul 0-7 din cu pas dat ;
O2: să identifice cifra corespunzătoare unei mulţimi de elemente;
O3: să identifice modalităţi de descompunere a numărului 7;
O4: să precizeze ,,vecinii” unui număr dat;
O5: să compare doua numere date folosind codul culorilor;
O6: să completeze şiruri numerice lacunare;
a) Metode şi procedee : instructajul verbal, expunerea, explicaţia, conversaţia euristică,
exerciţiul, aprecierea verbală.
b) Mijloace de învăţământ: videoproiector, laptop, materiale ppt, jetoane cu cifre, fişe
de lucru, carioci, creioane colorate;
c) Forma de organizare: frontal, individual.
BIBLIOGRAFIE:
 Cîrjan F., Begu C., 2001, Metodica predării – învăţării matematicii la ciclul primar,
Ed. Paralela 45, Bucureşti;
 Herescu G., Dumitru A., 2001, Matematica îndrumător pentru învăţători şi institutori,
Ed. Corint, Bucureşti;
 Neacşu I., 1988, Metodica predării matematicii la clasele I – IV, EDP, Bucureşti;
 Pintilie M., 2002, Metode moderne de învăţare – evaluare, Editura Eurodidact, Cluj –
Napoca;
 *** - Programe şcolare pentru clasa pregătitoare, M.E.C.T., Bucureşti, 2013;
 Radu I., Miron I., 1995, Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj – Napoca;
 Suport de curs – Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea
competențelor cheie la școlarii mici, MECTS, 2012
 Vlăsceanu I., 1989, Structuri, strategii, performanţe în învăţământ, Ed. Academiei,

Bucureşti;
Etapele O Conţinutul informaţional al lecţiei Resurse Evaluar
instruirii şi b. e
dozarea O
p. Activitatea învăţătoarei Activitatea elevilor a b c
1. Moment  stabilesc ordinea şi disciplina în sala - se pregătesc pentru instructaju frontal

organizatori de clasă; desfăşurarea lecţiei; l verbal
c  pregătesc materialele necesare în
1’ desfăşurarea activităţii;
2.Reactualiz  cer elevilor să-şi reamintească ce -îşi reamintesc faptul că în ora conversaţi
a număr şi ce cifră au învăţat în ora anterioară au învăţat numărul a
rea anterioară ; şi cifra 7 ; frontal Aprecier
structurilor O1  cer elevilor să numere crescător ( de -numără crescător şi individu i verbale
anterioare la 0 la 7) şi descrescător( de la 7 la descrescător şi formează pe jetoane cu al
4’ 0) şi să formeze pe bănci, folosind bancă şirurile numerice cerute ; exerciţiul cifre
jetoanele cu cifre, aceste şiruri
numerice ;
3. Captarea  citesc elevilor câteva ghicitori ( în - ascultă şi dau răspunsurile la conversaţi frontal
atenţiei versuri) care necesită recunoaşterea ghicitori, identificând a individu
1’ numerelor de la 0 la 7 (ANEXA 1) numerele; euristică al
3. Anunţarea  comunic elevilor titlul lecţiei: - ascultă şi reţin titlul lecţiei; expunerea frontal
subiectului şi Numărul şi cifra 7
a  anunţ obiectivele lecţiei într-o
obiectivelor manieră accesibilă elevilor,
operaţionale spunându-le că vor rezolva diverse - reţin obiectivele lecţiei;
1’ sarcini în care vor apărea numerele
şi cifrele învăţate;
4.Dirijarea  propun spre vizionare un material -urmăresc povestea ; expunerea laptop frontal observa-
consolidării ppt - ,,Povestea numărului şi a exerciţiul videoproiect individu rea
O2
22’ cifrei 7 ”; or al comport
 solicit rezolvarea la laptop a - rezolvă oral exerciţiile material ppt a-
sarcinilor prezentate într-un material propune în explicaţia mentului
O1
ppt , având drept sarcini: cadrul materialului ppt; conversaţi elevilor
1. Scrieţi cifra corespunzătoare a material ppt frontal
numărului de elemente; exerciţiul individu
2. Număraţi în ordine al
crescătoare/descrescătoare
bufniţele din povestea audiată; apreciere
O3
3. Număraţi florile din 2 în 2 a verbală
crescător/descrescător, pornind
O4
de la 0, apoi de la 1.
O5  Propune rezolvarea sarcinilor
prezentate în continuarea
O6
materialului ppt la laptop şi,
individual, pe fişele de lucru(
ANEXA 2):
1. Descompuneţi numărul 7; -rezolvă sarcinile date la laptop exerciţiul material ppt
2. Scrieţi ,,vecinii” numerelor şi, individual, pe fişele de conversaţi laptop aprecieri
crescător/ descrescător; lucru ; a fise de lucru frontale
3. Coloraţi cu roşu numerele mai explicaţia şi
mici, cu violet pe cale mai mari individu
şi cu albastru numerele egale; ale
4. Completaţi şirurile numerice
5. Evaluare O2  le propun rezolvarea unei fişe cu - rezolvă exerciţiile de pe fişă; exerciţiul fişe de lucru
O4 exerciţii
5’ (ANEXA 3), având drept sarcini : Frontal
-identificarea cardinalului unei
mulţimi ;
-precizarea »vecinilor » unui număr
dat ;
-reprezentarea numerelor cu ajutorul -se verifică cu ajutorul
unor elemente (figuri geometrice). posterului de control şi
corectează greşelile apărute; poster de autoeval
 prezint posterul de control şi solicit control individu u-area
corectarea greşelilor apărute în fişă; al
6. Activitate  propun interpretarea cântecelor exerciţiul frontal apreciere

în însuşite anterior : a verbală
completare »Un elefant « (până la 7)
10’ « Şade raţa pe butoi »
« Numărătoare muzicală»(până la
7
7. Încheierea  fac aprecieri cu privire la modul de - ascultă aprecierile făcute; aprecierea frontal aprecieri
lecţiei participare a elevilor la lecţie, în verbală individu le
1’ urma observării directe al verbale
 strâng materialele utilizate în timpul - ajută la strângerea
activităţii. materialelor.
ANEXA 1 Ghicitori cu numere. extras din poezia “Numerele” de Ştefan Fătulescu ANEXA 2
În mănuşă sau ciorap Roaba care-o împingi

Cate degete încap? întruna
(cinci) Câte roţi ea are?
(una)
Câte, câte mici picioare
Harnica albină are? Cartea ce-o păstrezi ca nouă
(şase) Câte scoarţe are?
(două)
Câte stele lucitoare
Strălucesc în Carul Mare? Tricicleta lui Andrei
(şapte) Câte roţi învârte?
(trei)
Fluturaşul cel plăpând

Câte aripi o fi având?
(patru)
Cine-mi spune dintr-o dată

Câte colţuri are-o roată
ANEXA 3
Fișă de evaluare
Numărul si cifra 7
În căsuţa dintre munţi

Sunt şapte pitici cărunţi.
1 .Completaţi cu numărul corespunzător:
4. Scrie vecinii numerelor:
3 5 4 6
PROIECT DIDACTIC
PROF.ÎNV.PRIMAR: MARAN IOAN SCOALA GIMNAZIALĂ ,,GEORGE COSBUC” SIGHETU M
DATA: 3 APRILIE 2014

CLASA: Pregătitoare ,,C”
ARIA CURRICULARĂ: Matematica si stiinte
DISCIPLINA: Matematica si explorarea mediului
UNITATEA TEMATICA: „ Salutare, primăvară!”
SUBIECTUL LECŢIEI: Vestitorii primaverii
TIPUL LECŢIEI: fixare şi sistematizare de cunoştinţe
DISCIPLINE INTEGRATE:
Comunicare în limba română – Consolidarea literelor învatate (A-D)
Matematică şi explorarea mediului- exercitii de adunare si de scadere a numerelor naturale in concentrul 0-10, fara trevere peste ordin
- compunerea unor probleme care se rezolva prin operaţii de adunare sau scădere
Arte vizuale şi abilităţi practice- ,,Calendarul lunii aprilie”
SCOPUL:
=Sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor dobândite în vederea rezolvării unor probe variate, precum şi exersarea unor deprinderi de lucru
dobândite anterior ;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familia
Matematica şi explorarea mediului:
3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi
5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor
Dezvoltare personală:
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară
3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară
3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi activităţilor preferate
Arte vizuale şi abilităţi practice:
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context
familiar
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale
O1 - să identifice corect elemente de primăvară din ilustraţiile date;
O2 – să compună probleme simple în care intervin operații de adunare sau scădere, în concentrul 0-31, fara trecere peste ordin, cu material
intuitiv;
O3 - să rezolve corect sarcinile de lucru ;
O4 - să realizeze “imaginea - puzlle” în funcţie de criteriile date;
O5 - să participe la rezolvarea sarcinile de lucru din grupul de lucru, respectând indicaţiile primite;.;
O6 -să participe activ și afectiv în cadrul activității, dând dovadă de inițiativă, cooperare și respectare a regulilor de joc.
A).METODE SI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, problematizarea, jocul, învăţarea prin descoperire, competiţia, recompensa, munca în
echipă/individuală.
B). MIJLOACE DE INVATARE: - imagini cu flori de primavara, calendarul naturii, creioane colorate, lipici, fişe de lucru, ghivece cu
flori de primavara, proiector/ calculator.
C). FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe
RESURSE TEMPORALE: 50 minute: 35 minute activitatea + 15 minute activitate în completare
RESURSE UMANE: 23 elevi
RESURSE SPATIALE: sala de clasă
FORME SI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematica a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, evaluarea reciprocă, acordarea
de stimulente – cocosei pentru fiecare categorie de sarcini rezolvata corect.
Strategii didactice Evaluare
Evenimente ale Ob. Comp. Conținut metodico - științific (metode și
lecției op. sp. Metode și Mijloace de Forme de indicatori)
procedee învățământ organizare
1. Moment Asigurarea unui climat educaţional favorabil.
organizato-ric DP – Întâlnirea de dimineață
Salutul – Bună dimineața,copii! ---
elevii răspund la salut,
Prezența – numeric și nominal
Calendarul naturii:
- elevii răspund la întrebările care se referă la
CLR 2.3 denumirea zilei, stabilirea datei, scrierea -calendarul frontal
DP datei pe tabla, schimbările din natură, conversația naturii
2.1,3.1 reperele temporale.
MEM -Ce zi e azi ? A cata zi din saptamana este -jetoane capacitatea de
3.1, 5.2, joi ? Daca azi e joi, maine ce zi va fi? Dar necesare a comunica,
5.1 poimaine? Ce data e azi? Daca azi e data de pentru de a raspunde
3, ieri ce data a fost? Dar maine ce data va completarea corect la
fi? Ce fel de numar este 3? De ce este impar? calendarului intrebari
O3 Ce numere impare mai stiti intre 0 si 10? naturii
Numarati crescator/descrescator de la 0 la
10Numarati crescator/descrescator numerele
pare/impare de la 0 la 10.
- conversatie despre pozitia zilei in exercițiul
saptamana, luna, anotimp,an.
- Cine vesteste primavara?( flori, animale, Problematiza
inmugurirea copacilor,etc.) rea
Noutățile zilei – se anunță evenimentul
special: musafirii prezenți
- Pentru azi v-am pregatit un joc cu surprize,

cu ajutorul caruia vom repeta cateva din
cunostintele noastre despre
2. Captarea plante.
atenției O1
Vom reconstrui o imagine folosindu-ne de
adunari si scaderi cu numere de la 1 la 10, Conversaţia
3. Anunțarea vom repeta literele invatate si vom compune capacitatea de
temei și a si rezolva probleme. a asculta
obiectivelor Pentru asta trebuie sa fiti atenti,sa raspundeti
MEM corect la intrebari si sa rezolvati corect , capacitatea de
1.1 repede si bine sarcinile date. Expunerea a reţine
CLR 2.3 frontal obiectivele
1. Voi va trebui sa trageti la sorti un pachet–
O5 DP 3.1 surpriza si sa rezolvati niste sarcini. propuse
Fiecare pachet contine cate o floare
de primavara (narcise, lalea, viorele,
zambila).Veti discuta in grup si un capacitatea de
4. Dirijarea reprezentant va prezenta floarea despre care a comunica in
învățării O3 ati discutat, aratandu-i partile componente: grup
radacina, tulpina, frunze, flori ).
O6 - un reprezentant din fiecare grup va -observatia
prezenta floarea pe care au analizat-o. Conversaţia -ghivece cu pe grupe
- pentru prezentare corecta, fiecare grup va flori de
primi cate o recompensa-un cocosel. Problematiza primavara
2. Rezolvarea colectiva a unui rebus cu flori rea
de primavara.
-prin rezolvarea corecta a rebusului se capacitatea
obtine pe o coloana cuvantul ,,cocos”. Eu voi de a prezenta
sublinia ca asa cum primavara este trezita de munca
flori, asa si oamenii erau treziti dimineata de grupului
cocos, care vestea sosirea diminetii si
O4 inceputul unei noi zile de munca. Unii cocosi
erau chiar nazdravani, ajungand chiar si in Conversaţia
CLR 2.3 povesti. Capacitatea
AVAP de a asculta,
1.3 Stiti o poveste cu un astfel de cocos ? cu atenţie, un
Voi trebuie sa fiti nazdravani ca acel cocos Problematiza -imagini cu Frontal mesaj
si sa rezolvati corect sarcinile date. rea flori
3. Sarcina de grup constand in ; Observarea
CLR 2.3 -compunerea unei imagini tip puzlle
folosind adunari si scaderi cu numerele 0-10’ capacitatea de
O1 - exercitiu – joc de constructie a unei a reţine
propozitii si de scriere a ei folosind litere Frontal obiectivele
mari de tipar’ propuse
- compunerea de probleme pe baza de
DP 2.2, imagini date si rezolvarea lor prin adunare / Capacitatea
3.3 scadere. Conversaţia de a intui o
Dupa rezolvarea sarcinilor si dupa imagine;
O6 CLR realizarea produsului grupei de lucru, se
1.1, 1.2, afiseaza produsul si un elev il prezinta -capacitatea
2.4, 2.3, Se face evaluarea fiecarui produs si se -piese puzlle de a forma
3.1, 3.3 recompenseaza rezolvarile corecte. care vor forma cuvinte;
5. Obținerea MEM Realizaeea unui calendar al lunii aprilie prin imaginea din Pe grupe
performanței O3 3.1, 5.2, colorarea, plierea si capsarea/lipirea Conversaţia povestea,,Pun capacitatea de
O4 5.1 unuipliant din carton. Exercitiul guta cu doi concentrare a
AVAP Proiectia unui material ppt despre florile de bani” atenției;
2.2 1.1
1.3 primavara.
02
6.Activitate în Se fac aprecieri generale asupra activităţii. Conversaţia Individual
completare O5 Explicaţia -coala de Aprecieri
Demonstraţia carton,creioan verbale
7.Încheierea e colorate, frontal recompense
activităţii O3 lipici, capsator
PROIECTUL UNITĂŢII DE INVĂŢARE
PROF.GHEORGHE MARIA LICEUL TEHNOLOGIC “SF.PANTELIMON”BUCUREŞTI
1.MODULUL: Organe de maşini

2. UNITATEA DE INVĂŢARE: Organe pentru transmiterea mişcării de rotaţie
3. LECTIA: Transmisii prin roţi dinţate
4. TIPUL LECŢIEI: Mixtă
5. DURATA: 50 minute
6. COMPETENŢE SPECIFICE :
o CS 1 – Identificarea descrierea diferitelor organe de maşini
o CS 2 – Alegerea O.D.M.-urilor adecvate diferitelor sisteme tehnice
o CS3 – Efectuarea de calcule geometrice şi cinematice
7. CONŢINUTUL INVĂŢĂRII:
o C1 – Definirea transmisiilor cu roţi dinţate

o C2 – Tipuri constructive
o C3 – Avantaje şi dezavantajele utilizării roţilor dinţate
o C4 – Materiale pentru roţi dinţate
o C5 - Utilizări
8. METODE DE INSTRUIRE: Conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea.
9. MIJLOACE DE INSTRUIRE: Fişe de lucru individuale, Machete, mostre de roţi dinţate , videoproiector
NR. EVENIMENTUL ACTIVITATEA ACTIVITATEA
CRT. DIDACTIC PROFESORULUI ELEVILOR
0. 1. 2. 3.
I. Secvenţa organizatorică Aşteaptă începerea lecţiei.

Notează absentele, face eventuale observatii.
-Asigurarea condiţiilor de desfăsurare
a lecţiei
II. Verificarea şi aprecierea cunoştinţelor
elevilor Prezintă pe scurt conţinutul şi competenţele lectiei Ascultă, urmăresc
trecute. profesorul
- Realizarea continuitătii procesului de
Profesorul pune întrebări din lecţia anterioară ”
instruire
Transmisii prin roţi de fricţiune”. Elevii răspund
Apreciază răspunsurile elevilor, face completările
- Obţinerea performanţei
necesare. Notează elevii care au răspuns. Elevii îşi însuşesc
Profesorul va încerca să trezească interesul elevilor observaţiile făcute.
precizând că
- Evaluarea şi notarea răspunsurilor
există transmisii mecanice care rezolvă problemele Ascultă, devin interesaţi
celorlalte transmisii studiate deja.
Transmiterea noilor cunoştinţe.
III. Anunţă şi scrie pe tablă titlul lecţiei Notează în caiete titlul
- Captarea atentiei
“ Transmisii prin roţi dinţate”. lecţiei şi reţin obiectivele.
Precizează competenţele ce vor fi atinse la sfârşitul
lecţiei.
Profesorul va prezenta următoarele noţiuni: Notează în caiete noile
- definitia transmisiilor prin roţi dinţtate noţiuni.
- Comunicarea titlului lecţiei şi a - principiul de funcţionare
competenţelor. - tipurile constructive de transmisii
- avantajele şi dezavantajele transmisiilor prin roţi
dinţate
- materiale pentru roţi dinţate
- Dirijarea invăţării
C1 C2C3C4C5 Profesorul va pune întrebări din lecţia nouă, insistând
- Obtinerea performantei asupra clarificării unor aspecte care au fost inţelese

mai putin. Răspund întrebărilor
formulate de către profesor.
- Asigurarea feed-back-ului Comentează şi apreciază răspunsurile elevilor si dacă

este cazul oferă soluţia corectă.
Oferă spre rezolvare o fişă de lucru individuală. Primesc fişă si o rezolvă.
După expirarea timpului de lucru solicită raspunsurile.
- Evaluarea performantei, fixarea şi Profesorul va proiecta fişa cu răspunsurile corecte Urmăresc răspun-surile
consolidarea noilor cunostinte. cerând ca fiecare elev să corecteze testul colegului de corecte şi fac corectările
bancă, exersând astfel coevaluarea. necesare.
Secvenţa finală
- Aprecierea lecţiei
Formulează aprecieri şi dacă este cazul, observaţii
şi recomandări. Ascultă, reţin recomandările
făcute
IV. - Anunţarea titlului lecţiei următoare. Anunta titlul lecţiei următoare:
„Calcule cinematice şi geometrice ale roţilor dinţate”
TEXTUL ARGUMENTATIV (PROIECT DIDACTIC)
CERASELA CĂTĂLINA LASCU, COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC “REGELE FERDINAND I” TIMIŞOARA
“Argumentarea este prezentă peste tot: o regăsim într-o pagină de jurnal, într-o dezbatere de televiziune, în răspunsul studentului la examen, în
discursul politicianului din Parlament. (Constantin Sălăvăstru, Teoria şi practica argumentării)
Obiective operaţionale: a) Cognitive:
La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili să:
O1: să definească argumentarea;
O2: să recunoască structura textului de tip argumentativ;
O3; să enumere tipul conectorilor specifici argumentării;
O 4: să argumenteze pro/ contra, respectând structura argumentării, pertinenţa argumentelor, normele de ortografie şi
punctuaţie;
O5: să dovedească originalitate şi creativitate în redactarea argumentării;
O6: să menţină o polemică, utilizând conectori logici.
b) Afective
O1: să manifeste spirit de competiţie;
O2: să integreze informaţiile într-un sistem propriu de valori.
c) Psihomotorii
O1: să utilizeze corect mijloacele auxiliare
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, jocul de rol
„Pseudoidentitate”, instruirea programată, comunicarea.
b) Mijloace de învăţământ: videoproiectorul, fişa de lucru, bileţele, fişa de autoevaluare, panoul publicitar.
c) Forme de organizare a activităţii: activitate frontală şi activitate pe grupe.
d) Resurse şi managementul timpului: - capacităţile normale de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele anterioare; - timpul de învăţare: 50 minute.
Bibliografie:
Sălăvăstru, Constantin, Teoria şi practica argumentării, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
Simion Eugen, Rogalski Florina, Enache-Cristea Daniel, Grigor Andrei, Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint,
Bucureşti, 2008.
Strategia didactică
Nr. Etapele lecţiei Conţinutul învăţării Metode Mijloace de Forma de Evalua-
Timp
crt. învăţământ organizare re
Se asigură condiţiile necesare

Moment organizatoric 1’ defăşurării optime a activităţii: Conversa-
1 asigurarea liniştei, pregătirea ţia Activitate
materialului didactic, notarea frontală
absenţilor.
7’ Lectura profesorului Lectura Panou
Captarea atenţiei Li se prezintă elevilor un panou Conversa- publicitar Activitate Frontală
2 publicitar- elevii vor trebui să ţia frontală
formuleze argumente referitoare euristică
la imaginea prezentată. Explicaţia
Brainstor-
ming
Verificarea cunoştinţelor 3’ Profesorul reactualizează Conversa- Activitate
3 anterioare cunoştinţele anterioare. ţia frontală
1’ Profesorul anunţă tema şi
obiectivele lecţiei: Astăzi vom Comunica-
Anunţarea temei şi a învăța noțiuni despre textul de rea Activitate
4 obiectivelor tip argumentativ. Explicaţia frontală
La sfârşitul lecţiei elevii trebuie
să atingă obiectivele
menţionate.
Profesorul notează data şi titlul
pe tablă.
30’ Profesorul le va prezenta și Jocul de rol
Prezentarea noului explica elevilor, următoarele: intitulat Fişa de lucru
conţinut şi dirijarea -definirea argumentării „Pseudo- Activitate Frontală
5 învăţării -structura textului argumentativ identitate” “Cartea de frontală
-conectorii specifici discursului Conversa- identitate”
de tip argumentativ.
Elevii vor fi împărţiţi pe grupe şi ţia
vor desemna, la fiecare grupă, un euristică
reprezentant. Acesta va citi Explicaţia
rezolvarea itemilor care propun Activitate
preluarea unei pseudoidentităţi, Învăţarea pe grupe
după ce vor extrage identităţile. prin
Itemii vizează fixarea descope-rire Observarea
cunoştinţelor referitoare la textul sistematică a
argumentativ: structură, Problema- elevilor
conectori, logica şi pertinenţa tizarea
argumentării.
Cerinţele propuse au ţinut cont
că relaţia care se stabileşte între Demon- Scrisă
emiţător şi receptor în procesul straţia
argumentativ reprezintă o
situaţie de argumentare, un “joc
relaţional”. Am pornit de la
ideea că elevul este mai uşor de
convins dacă argumentele, în
special, exemplele provin din
realitatea înconjurătoare.
Bineînţeles că am recurs la
false identităţi, anumite obiecte
(minge, computer, carte, cheie,
lumânare, ziar etc.).
Asigurarea feed-back- Se face pe tot parcursul lecţiei Conversa- Fişa de Activitate
6 ului 5’ prin întăriri verbale pe tot ţia autoevalua-re individua-lă Orală
parcursul lecţiei (Bine! Corect! Explicaţia Scrisă
Bravo!), dar şi prin intermediul
unei fişe de autoevaluare.
Asigurarea retenţiei şi a 2’ Se prezintă şi li se explică Conver- Tema pentru Activitate
7 transferului elevilor tema de casă (Scrie un saţia acasă. individua- Scrisă
text argumentativ, de 15-30 de Explicaţia lă
rânduri, despre copilărie,
pornind de la următoarea
afirmaţie: „Când nu mai eşti
copil, ai murit de mult.” C.
Brâncuşi).
FIŞĂ DE LUCRU
Imaginaţi-vă că aţi primit o nouă identitate: minge/lumânare/carte/cheie/computer/ziar etc. Argumentaţi dacă este interesant să vă asumaţi o
asemenea identitate.
Numele meu este…
Argumente: Îmi place să fiu…, deoarece…
În primul rând, sunt mulţumită cu această identitate, fiindcă… / Am anumite avantaje, datorită faptului că… / Spre exemplu…
Contraargumente: Nu îmi place să fiu…, deoarece…/ Nu mi se pare interesant să fiu…, fiindcă… / Detest să fiu…, din cauza faptului că…
Concluzie: Deci (în concluzie) îmi place/ nu îmi place să fiu…
ATENŢIE! În elaborarea textului de text argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia textului argumentativ: structurarea ideilor în scris
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei, formularea pertinentă a argumentelor şi a concluziei
- să respecţi normele limbii literare (normele de exprimare, ortografie şi punctuaţie).
- Timp de lucru: 7’
PROIECT DIDACTIC
ȘERBULEA MIHAELA VERONICA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „I. H. RĂDULESCU” URZICENI, IALOMIȚA
CLASA: Pregătitoare A
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere și orientare
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
UNITATEA TEMATICĂ: Muzica și natura
SUBIECTUL: Interactiuni simple cu ființe familiare
FORMA DE REALIZARE: Integrată
TIPUL LECȚIEI: Consolidarea cunoștințelor
DOMENII INTEGRATE: Comunicare în limba română / Matematica și explorarea mediului / Arte vizuale și abilități practice
COMPETENȚE SPECIFICE:
DP 1.1. –identificarea unor trăsături personale elementare
2.1.- recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare
CLR 2.2.- transmiterea unor informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte
AVAP 2.2.- exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
–O1 – săidentificeemoţiileînfuncţie de indiciinonverbali;
O2 – săasocieze o etichetăverbalăexpresieiemoţionale;
O3 – săidentificepropriileemoţiiîn diverse situaţii;
O4 – săsimbolizezegraficbucuriasautristeţea
RESURSE:
Procedurale: conversația, expunerea, explicația, exercițiul, jocul didactic;
Materiale: calendarul lunii, planșe, imagini din povești, bilețele, foi, creioane, carioci, emoticoane;
Organizatorice: frontal, individual;
FORME DE EVALUARE: observare sistematică, apreciere verbală;
BIBLIOGRAFIE:
Programa şcolară pentru clasa pregătitoarea probată de MEN, nr. 3418/19.03.2013;
Suport de curs – Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici, MECTS, 2012;`
ETAPELE CONTINUTURI RESURSE EVALUARE
LECTIEI
O Observare
Moment b. Pregătirea materialelo rnecesare pentru desfășurare lecției. Conversația sistematică
organizatoric opElevii sunt așezați în semicerc pe covor pentru Întâlnirea de Calendarul naturii
. dimineață Activitate frontala
cântec de intrat în atmosferă Bună dimineața
prezența, identificarea zilei, precizarea datei, meteo noutăți
Nr.Captarea atenției O Se dau copiilor foi de hartie mici pe care fiecare copil își desenează Conversația Aprecierea verbală
crt. 1 portretul așa cum se simte el în acel moment (vesel, trist, suparat,..). Explicația
1. O autoportretele se lipesc pe o coală A1 de hârtie. Fiecare copil își Activitate
2 poate lipi autoportretul lângă ce coleg dorește. individuală
2. Captarea atenției O Se dau copiilor foi de hartie mici pe care fiecare copil își desenează Conversația Aprecierea verbală
1 portretul așa cum se simte el în acel moment (vesel, trist, suparat,..). Activitate
O autoportretele se lipesc pe o coală A1 de hârtie. Fiecare copil își Individuală
2 poate lipi autoportretul lângă ce coleg dorește.
3 Anunțarea temei Astăzi vă voi citi o poveste pe care cred că o cunoașteți. Vom Expunerea
discuta despre sentimentele noastre față de cei de lângă noi, cum îi
afectează pe ei indiferența, ura, acceptarea de către ceilalți.
4. Dirijarea Citesc elevilor povestea ”Rățușca cea urâtă”. Conversația Observarea
consolidării Întrebări:Cum credeți că se simțea rățușca în familia ei? Explicația sistematică
cunoștințelor Cum ne putem arăta și exprima dragostea față de cei dragi? Activitate frontală Aprecierea verbală
Ce putem oferi celor pe care îi iubim?
De ce suntem triști?
Ce este răutatea?
Dar fericirea?
Cum ne comportăm atunci cânds untem fericiți?
Cum ne comportăm atunci când sunt emtriști?
Cum trebuie să punem capăt unui conflict?
5. Obținerea O Fiecare elev exemplifică printr-un personaj, din altă poveste, Conversația Observarea
performanțelor 3 trasături pozitive și negative. Explicația sistematică
Activitate frontală Aprecierea verbală
6. Activitate în Desene animate ”Rățușca cea urâtă” la videoproiector Video proiector Observarea
completare Puzzle – imagini din poveste. sistematică
7. Aprecieri și Se fac aprecieri globale și individuale cu caracter motivant privind Frontal

concluzii participarea elevilor la lecție
PROIECT DIDACTIC: TEXTUL PUBLICITAR

PROF. ANTOHE CARMEN, COLEGIUL NAȚIONAL „COSTACHE NEGRI” TG. OCNA
Clasa: a IX-a; Disciplina: Limba şi literatura română; Unitatea de învăţare: Limbă şi comunicare;Tipul lecţiei: de fixare a cunoştinţelor
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;
1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare;
OC1 – Să identifice mijloace de persuasiune în mesaje publicitare date:
OC2 – Să analizeze gradul de persuasiune a unui mesaj, luând în considerare morfologia acestuia.
OC3 – Să aplice noţiunile dobândite anterior în crearea unui mesaj publicitar;
d) AFECTIVE: Elevii:
OA1 – vor manifesta interes pentru descoperirea mijloacelor de persuasiune în mesajele publicitare;
OA2 – vor lua atitudine faţă de mesajele înşelătoare ale unor reclame.
e) MOTRICE: Pe parcursul lecţiei, elevii vor fi capabili să:
OM1 – să foileteze în condiţii de igienă şi securitate materialele: pliante, ziare, reviste, broşuri;
OM2 – să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul lecţiei.
RESURSE - A. Bibliografice:
A1. ştiinţifice: Vasile Sebastian Dâncu, „Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar”, Cluj-Napoca, Editura „Dacia”, 1999 ;
A2. pedagogice: Dumitriu Gheorghe, Dumitriu Constanţa, „Psihopedagogie”, Bacău, Editura „Alma Mater”, 2002, pp. 63-75;
A3. metodico-didactice: Ioan Dănilă, Elena Ţarălungă, „Lecţia, în evenimente”, Bacău, Editura „Egal”, 2002, pp. 9-20;
B. Metodologice:
B1. Strategia didactică: semialgoritmică, mixtă;
B2. Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire, problematizarea, conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, exerciţiul, brainstormingul;
B3. Mijloace de învăţământ: manualul, fişe de lucru, calculator, videoproiector, pliante, fişe de evaluare, ziarul Deşteptarea, din 9-11 aprilie
2010.
SCENARIUL DIDACTIC
Eveniment Obiective Conţinutul instructiv- Conexiune inversă Minu Strategia Evalua
instrucţional educativ taj didactică re
1. Captarea - Se începe discuţia de la un Profesorul şi elevii se prezintă spunându- „spargerea gheţii”
atenţiei OA1 exerciţiu de spargere a gheţii şi prenumele şi caracterizându-se cu un Activitate Chestio
prin care elevii vor pătrunde în adjectiv care începe cu aceeaşi literă cu 3` individuală nare
atmosfera publicităţii prin care începe prenumele, motivându-şi activitate frontală orală
propriile caracteristici. alegerea.
2. Enunţarea - Profesorul anunţă tema - Se prezintă obiectivele lecţiei în termeni prezentarea orală
temei şi a OA1 lecţiei (Textul publicitar) accesibili, aşa încât elevii să 2`
obiectivelor OM2 şi obiectivele acesteia. conştientizeze comportamentele aşteptate.
- Va fi realizată cu ajutorul Elevii răspund la întrebările profesorului. activitate frontală
3. Actualizarea OC3 elevilor o „hartă” a temei Sunt prezentate două-trei reclame, problematizarea
informaţiilor - OA1 care va cuprinde urmându-se paşii: elevul prezintă mesajul; conversaţia
ancoră şi elementele–ancoră. elevii din clasă analizează mesajul după 4` euristică Chestio
verificarea OC1 - Elevii au avut de pregătit un schema analizei SWOT; se trag concluzii prezentare PPT nare
temei OA1 mesaj publicitar pentru cu privire la gradul de persuasiune. 4` afişe realizate de orală
OM1 promovarea unui obiect elevi
inventat de ei.
- Se împarte clasa de elevi în 5 grupe.
- Profesorul propune spre Elevii vizualizează spotul propus de 25` învăţarea prin Observ
OC1 analiză două spoturi publicitare profesor, în vederea unui exerciţiu de (5` descoperire area
4. Dirijarea (Muzeul Ţăranului Român şi semiotică publicitară. 1. Experţii: pentru siste
învăţării OC2 Cosmote - fluture). relaţionarea obiect-nume-slogan. 2. lucrul activitate pe grupe matică
- Profesorul împarte elevii pe Literaţii – stratul narativ şi pe de lucru a
OC3 grupe şi anunţă timpul alocat semnificaţia. 3. Esteţii – imaginea grupe, elevilor
analizei şi pe cel alocat (cromatică, unghiuri de filmare, joc al 20` prezentarea
OA1 raportării activităţii de grup. planurilor), sunet; 4. Lingviştii - pentru spotului ales
elemente specifice discursului raport Evalua
OA2 publicitar (elemente de oralitate, figuri are: 4’ expunerea Rea
de stil, elementele situaţiei de x 5) rezolva
OM1 comunicare, funcţiile comunicării, exerciţiul rii
mijloace lingvistice de persuasiune). 5. sarcini
OM2 „Cârcotaşii ” – vor critica elementele lor de
considerate inoportune în spotul ales, activitate pe grupe lucru
vor identifica punctele slabe. de lucru
OC1 - Pe baza celor două spoturi exerciţiul
4. Obţinerea publicitare analizate, se Elevii rezolvă sarcinile din fişa de lucru, 3` Evalua
performan- OC2 realizează Diagrama Venn. cu ajutorul profesorului. 4` problematizarea rea
ţelor şi OC3 - Se distribuie elevilor o fişă activitate frontală fişelor
asigurarea OA1 în care sarcinile de lucru sunt brainstormingul de
feedbackului diverse şi vizează, în primul lucru
OM1 rând, identificarea mijloacelor activitate
lingvistice de persuasiune. individuală
6. Evaluarea OC1 - Evaluarea se face pe tot Apreci
performanţelor OC2 parcursul lecţiei prin aprecieri 2` individual şi pe eri
OC3 şi observaţii curente. grupe verbale
OA1
OC2 - Se realizează sinteza lecţiei conversaţia

7. Asigurarea OC3 prin corelarea obiectivelor cu - Elevii răspund întrebărilor 2` euristică Proba
retenţiei OM2 rezultatele demersului didactic. profesorului. activitate frontală orală
A. Intern
8. Transferul OC1 A1 retroactiv – elevii vor avea - Elevii îşi notează tema pentru acasă. 2` expunerea
cunoştinţelor OC3 ca temă să alcătuiască un top 5 activitate frontală
OA1 al textelor publicitare întâlnite
OA2 în mass-media, cu motivarea
selecţiilor făcute.
PROIECT DIDACTIC INTEGRAT
VANCEA ANA SORINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”SILVANIA”
Clasa: pregătitoare
Unitatea tematică: Datini și obiceiuri din străbuni
Discipline: Dezvoltare personală; Matematică și explorarea mediului; Comunicare în limba română; Muzică și mișcare; Arte vizuale și
abilități practice.
Tema zilei: Emoția sărbătorilor de Crăciun
DEZVOLTARE PERSONALĂ
Subiectul: Cum a fost ales bradul pom de Crăciun?
Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe
Domenii implicate: DP, MEM, MM,CLR.
O1-să asculte cu atenție conținutul povestirii
O2-să redea conținutul povestirii cu ajutorul întrebărilor
O3- să rețină ideile principale ale povestirii
O4- să trăiască emoții pozitive trăgând învățăminte din povestea audiată
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
Subiectul: Numerele naturale de la 0-10
Domenii implicate:MEM, DP , MM,CLR.
O1-să numere crescător şi descrescător în intervalul 0 – 10, cu paşi daţi (din 1 în 1 şi din 2 în 2);
O2- să stabilească vecinii numerelor învăţate
O3- să descompună şi să compună numerele date, prezentând mai multe variante şi bazându-se pe material concret/intuitiv;
O4-să stabilească numărul de elemente dintr-o mulțime, identificând cifra corespunzătoare
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Subiectul:Emoția sărbătorilor de Crăciun
Domenii implicate: CLR, DP, MEM, MM, AVAP.
O1- să despartă în silabe, corect, cuvintele date
O2- să identifice corect silabele care intră în componența unui cuvânt
O3- şi să realizeze corespondenţe între cuvinte și imaginile asociate
O4- să realizeze corelația dintre sunet și literă în procesul citirii
MUZICĂ ȘI MIȘCARE
Subiectul:Datini și obiceiuri din străbuni
Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi
Domenii implicate: CLR, DP, MEM, MM, AVAP.
O1-să execute corect exerciţii pentru încălzirea şi omogenizarea vocii
O2-să recunoască şi să diferenţieze înălţimea sunetelor muzicale (joase, medii, înalte)
O3- să respecte corespondenţa dintre versuri şi rândurile melodice
O4- să păstreze poziţia şi respiraţia corectă în timpul cântatului
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode și procedee: conversația, explicația, expunerea, brainstormingul, explozia stelara,metoda ciorchinelui, exercițiul, copacul de
idei, metoda RAI,cubul, povestirea, metoda fonetico-analitico-sintetică.
Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, carte de povești, foi de flipchart, DVD-uri cu cântece și filmulețe, fișe, scrisoare,
flipchart,imagine cu Moș Crăciun, plicuri, îngeraș din polistiren, brad și globuri din polistiren, puzzle, minge, cub, steluțe din carton, portofoliu
de colinde, foi de flipchart, magneți de frigider, bomboane de pom, coș, covrigei, nuci, tablă magnetică.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Nr. STRATEGIA DIDACTICĂ

crt Secvențele lecției Conținutul instructiv-educativ Metode și Forme de Mijloace de Evaluarea
procedee organizar
Discipline CS e învățământ performan
integrate țelor
Dezvoltarea Se creează condiţiile psihopedagogice necesare
personală desfăşurării activităţii în bune condiţii.
1. Moment Ne salutam invitatii si le urăm un gând bun.
organizatoric
2. Captarea DP Realizarea momentului care să stârnească frontal Observarea
atenției interesul pentu lectie. sistematică
Le voi spune copiilor că în această noapte am avut
un vis, în care un îngeraș îmi spunea că atunci Conversația
când voi intra în clasă, voi găsi o scrisoare
adresată celor mai frumoși copii din clasa scrisoarea
pregătitoare.
Când m-am trezit, mi-am dat seama că a fost doar
un vis, dar când am intrat în clasă nu mi–a venit să frontal
cred ce am văzut. Pe catedră mă aștepta îngerașul
pe care-l vedeți voi și această scrisoare. Atunci Observația
mi-am dat seama că îngerașul chiar a apărut în
visul meu. Am vrut să-l deschid, dar pe plic scria
PENTRU CLASA PREGĂTITOARE B și atunci
nu mi-am permis s-o deschid decât în prezența Frontal
voastră.
Vreți să vedeți ce conține scrisoarea? Îngerașul
Voi da citire scrisorii.
Voi citi ce conține prima probă. Conversația
Voi anunța tema activității care se va
desfășura”Copii, astăzi o să vă spun o poveste care Observarea
se numeşte ”Cum a fost ales bradul pom de Frontal sistematică
3. Crăciun?”. Dacă veţi asculta cu atenţie povestea,
Anunțarea temei la sfârşit o să ştiţi să povestiţi şi voi, o să aflați
multe lucruri despre bradul de Crăciun.
Ce cuvinte vă vin în minte când auziți cuvântul
MEM Crăciun?
Ce știți voi despre brad? Este cu ceva mai Brainstormi Cartea de
deosebit decât alt copac? ngul povești
CLR Voi citi copiilor povestea cât mai plastic si mai Frontal
expresiv, modulându-mi vocea, tonul, ritmul,
4. pentru a obtine participarea afectiva a copiilor şi
Dirijarea învățării pentru a sublinia întelesul cuvintelor neînţelese.
Pe parcursul povestirii sunt expuse, pe rând,
imagini din poveste. Se întrerupe firul povestirii
la momentul oportun pentru a explica, pe întelesul
copiilor, cuvintele noi. Povestirea
În timpul povestirii sunt subliniate trăsăturile
predominante ale personajului principal
(brăduţul). Frontal
O voi face adresând elevilor câteva întrebări.
-Ce poveste ați ascultat?
CLR -Care sunt personajele din aceasta poveste? Analiza
-Unde s-a născut pruncul Iisus? răspunsurilor
5. -Ce a primit pruncul Iisus de la toţi oamenii? elevilor
Obţinerea -Ce a hotărât palmierul să-i ducă în dar pruncului?
performanţei Dar măslinul ?
-De ce s-a întristat brăduţul?
-Cum l-a ajutat îngeraşul pe braduţ?
-Cine s-a bucurat de frumuseţea brăduţului
strălucitor?
- Ce aţi învăţat voi din această poveste?
-Dacă ați fi îngeraș, voi cum ați ajuta brădulețul? Exercițiul Evaluare
Elevii vor fi solicitați să formuleze întrebări pe individuală
baza textului.
Am observat că voi cunoașteți foarte bine
DP povestea, dar acum sunt puțin îngrijorată pentru că
eu, sincer nu știu dacă aș putea să i-o povestesc
moșului. Nu ați putea să-mi adresați voi câteva
întrebări, ca să fiu și eu liniștită că cunosc poveste.
6. Eu am aici o steluță mare și câteva steluțe mici.
Poate cineva să-mi spună câte steluțe am în total?
Asigurarea Eu am să vă citesc de pe fiecare steluță cuvântul
retenţiei şi a cu care să înceapă întrebarea voastră, iar voi o să
transferului mi-o adresați.
O voi face printr-un ciorchine. Explozia
MEM Știți ce mă gândesc? stelară
Ca să îl ajutăm pe Moș Crăciun să retina mai bine
povestea, așa cum am avut și eu nevoie de voi ca Individual
să mi adresați întrebări, m-am gândit să-i
7. completăm acest ciorchine cu câteva elemente din 6 steluțe din
poveste. Cu siguranță văzând imaginea, o să poate Metoda carton
reține mai bine povestea. ciorchinelui
Evaluarea Copiii vor trebui să aleagă din mai multe elemente
pe cele care au legătură cu povestea și să le așeze Observarea
CLR pe un ciorchine. sistematică
Copiii vor audia cântecul ”O brad frumos”
Voi face aprecieri frontale și individuale asupra
răspunsurilor date de elevi.
Asigurarea unui climat educational favorabil.
Pregătesc materialele necesare lecției.
Voi citi conținutul din plicul cu numărul 2. Frontal
8. Astăzi vom repeta cunoştinţele despre numerele
MM naturale 0-10, vom număra crescător şi
descrescător, vom compune şi descompune
Încheierea lecției numere. Conversația
Propun să facem câteva exerciții de calcul mintal. Flipchart
Voi arunca mingea către un copil întrebând:
1. MATEMATICĂ -Câți iezi avea capra din poveste?
EXPLORAREA -Câți galbeni erau în punguța moșului?
MEDIULUI -Câți pitici erau în povestea Alba ca Zăpada? Frontal Videoproiec
2. Moment -Câte degete ai la o mână? torul
organizatoric -Dar la două? Cântecul ”O
3. -Ce poate fi unul și numai unul? brad
Captarea atenției -Numără din 2 în 2 de la 0 frumos!”
4. CLR -Numără descrescător din 2 în 2 de la 10.
Anunțarea temei -Ce fel de numere sunt acestea? Metoda Analiza
-Numără din doi în doi de la 1. RAI răspunsurilor
-Ce fel de numere sunt acestea? Exercițiul elevilor
Verificarea -Numără descrescător din doi în doi de la 9!
cunoștințelor MEM -Spune numerele cuprinse între 3 și 8!
dobândite anterior -Spune numerele cuprinse între 10 și 5! Brainstormi Frontal
Voi arunca un cub care are scris pe fețele lui cifre.
Voi arunca cubul, iar copilul care îl va prinde va ng
trebui să spună vecinul mai mic sau mai mare al
numărului scris pe fața cubului. Mingea
Elevii vor avea pregătite pe bănci sarcinile pe care Exercițiu
va trebui să le rezolve. (eu le voi avea scrise pe
MEM spatele globurilor)
Sarcina 1 Observarea
”Colorează numai cifrele!” Elevii vor primi o fișă sistematică
în care se află cifre și litere. Ei vor trebui să
coloreze numai cifrele
Sarcina 2 Metoda Frontal
5. Într-un săculeț se află mai multe litere. Elevii vor cubului
scrie în dreptul fiecărei litere cifra
corespunzătoare numărului de litere din săculeț.
Sarcina 3
Dirijarea Descompune cifra 5 Se va lucra frontal la tabla
învățării magnetică.
Sarcina 4 Exercițiul Frontal
Cântă un cântec despre numere
Sarcina 5
Se împarte clasa în două echipe echipe: echipa
săniuțelor, echipa fulgișorilor.
E1:Ordonează crescător cifrele scrise pe oamenii
de zăpadă.
E2:Ordonează descrescător cifrele scrise pe brazi. Copacul
Elevii vor așeza crecător și descrescător oamenii ideilor
de zăpadă în funcție de cifra care este scrisă pe ei. Cubul
Sarcina 6
AVA Rezolvă fișa Le voi explica ce au de făcut la
P fiecare exercițiu.
După ce au terminat, voi verifica corectitudinea Frontal
fiecărui exercițiu.
Dacă timpul îmi va permite le voi spune copiilor
ghicitori având ca răspuns numerele învățate.
Voi face aprecieri asupra modului cum s-a
desfășurat activitatea.
Se va organiza spațiul și climatul educativ într-un
6. mod optim desfășurării activității depuse.
Voi citi proba numărul 3în care li se spune elevilor
7. ce au de lucru.
Astăzi la ora de CLR vom rezolva exercițiile pe Fișe de
MM care ni le-a trimis moșul. Vom repeta tot ce am lucru
8. Obținerea învățat noi până acum: vom alcătui propoziții,
performanțelor vom despărții cuvinte în silabe, vom citi cuvinte și
Asigurarea bineînțeles vom reconstitui puzzlul moșului.
retenției și MEM Pentru fiecare exercițiu rezolvat corect , elevii vor Conversația
transferului fi recompensați cu o piesă sau două de puzzle.
Încheierea Exercițiul 1
activităţii Alcătuiți o propoziție din trei cuvinte despre iarnă. Tabla
1. Alcătuiți o propoziție din două cuvinte despre magnetică
COMUNICARE copii. Pe grupe Evaluarea
ÎN LIMBA Alcătuiți o propoziție cu cuvântul roșie. individuală
2. ROMÂNĂ Alcătuiți o propoziție în care cuvântul roșie să
Moment aibă alt înțeles decât l-a avut în propoziția
organizatoric anterioară.
Captarea atenției Exercițiul 2 Individual
Desparte în silabe cuvântul ” minune”. Jetoane
Anunțarea Din câte silabe este format cuvântul ”minune”?
temei Care este prima silabă? Exercițiul
Dar a doua? Frontal Analiza
3. Dar a treia? nivelului de
( Voi face reprezentarea grafică a cuvântului) efectuare a
Spune un cuvânt format din două silabe. sarcinilor
Spuneți un cuvânt format dintr-o singură silabă.
Exercițiul 3
Metoda
Dirijarea învățării Exemple de cuvinte care conțin sunetul a fonetico-
Exemple de cuvinte care conțin sunetul u analitico-
Exemple de cuvinte care conțin sunetul e sintetică
Exercițiul 4
DP Completează ciorchinele cu cuvinte care conțin
litera scrisă la mijloc.(se va lucra la tabla
magnetică)
Explicația Plicul nr.3
Mm Observarea
CLR Frontal sistematică
Exercițiul 5
Citește literele, cuvintele și propozițiile date.
(Anexa 14) Metoda
Exercițiul 6 ciorchinelui
Eu spun una, tu spui multe : fulg, brad, moș. Frontal
Alintă cuvintele: copil, băiat, fetiță
Cum mai spunem la : zăpadă, trist, bucuros
Dacă nu e ... atunci e...
Exercițiul 7
Rezolvă fișa Puzzle
Este o o fișă care conține 4 exerciții.
 Scrie un cuvânt care conține literele Metoda Frontal
MEM învățate. diamantului
 Desparte în silabe cuvântul Mara
 Potrivește cuvântul cu imaginea Planșă
 Desenează un lucru care ți-l dorești de Jocul
CLR Crăciun. didactic
4. Exercițiul 8
Copiii vizioneză desenul animat care prezintă
atelierul lui Moș Crăciun.
Fiecare copil va avea jetoane cu două tipuri de
fețe (vesele și triste). Ei va trebui să ridice jetonul Metoda
corespunzător stării în care s-au simțit azi. cadranelor
Se pregătesc materialele necesare pentru
desfăşurarea lecţiei. Aprecierea
5. Obținerea Se rostește în cor poezia „Cum stăm în bancă”: verbal
performanței Sus, jos, sus, jos,
Ne-așezăm în bănci frumos, Observația
6. Punem mâinile la spate Tabla
Și de spătar rezemate, magnetică
1 Avem grijă de picioare,
Să stea pe rezemătoare. Conversația
Elevii execută mișcările evocate în poezie,
adoptând o poziție corectă în bancă. Individual
Asigurarea Copiii vor fi solicitaţi să-şi amintească ce
retenției și sărbătoare se apropie şi ce ştiu ei despre această
transferului sărbătoare; unde s-a născut pruncul Iisus; ce se
face de Crăciun…. Frontal
Încheierea lecție Se verifică poziția corectă în bancă și se explică
elevilor de ce este necesar să adopte o poziție Exercițiul
MUZICĂ ȘI optimă în timpul cântatului.
2 MIȘCARE Azi la ora de MM vom repeat toate colindele pe
care le-am învățat până acum.
Moment  Colinde, colinde
organizatoric  Am plecat să colindăm Fișă de
AVA  Gazde mari nu mai dormiți lucru
3 P Pentru a cânta frumos vom face câteva exerciții de Aprecierea
încălzire a vocii. verbală
Exerciţiide respirație: Conversația
*Se propune elevilor să-şi imagineze că se află
într-o poienita, de unde vor culege flori; Si
rostim:Ce frumos miroase floarea!
*Se propune elevilor să-şi imagineze că sunt la
ziua unui coleg și au de umflat baloane „ -
Reactualizarea Balonul mare acum îl umplem(Se inspiră cât Exercițiul
cunoștințelor DP numărăm, până la patru)
4 Deci cu toţii aer în el să suflăm!” (Se expiră,pe Videoproiec Observarea
gură, cât numărăm, până la opt): torul sistematică
Exerciţii de dicţie: Frontal

Anunțarea temei *Exerciţii de dicţie şi de respiraţie prin jocul:
“Repetă după mine!”
“Toba bate: bum! bum! bum!
Hai copii cu toţi la drum!”
“Trenul pleacă de la gară Exercițiu
Şi străbate-ntreaga ţară.
U!U!Uuuuuuuuuuuuuu!
Călătorie spre ,,Palatul muzicii ”,poveste
muzicală
Haideţi să ne închipuim că suntem nişte pitici
Dirijarea învățării veseli, care plecăm într-o călătorie în lumea
minunată a muzicii. Ne urcăm în maşină si Frontal
MM pornim motorul: vrum, vrum, vrum! (pronunţaţi şi
voi de trei ori). Ajungem pe traseu un grup de
Aprecierea
copii şi îi claxonăm: tiit ,tiit, tiit ! (exerciţiu joc de verbală
pronunţare a silabei pe diferite înălţimi) .
Ajungem în faţa unui mare palat înconjurat de
flori. Ne oprim să le mirosim!...(exerciţiu de
inspiraţie, expiraţie). Se aude cântecul cucului; Jocul
hai sa-l imităm: cu-cu!cu-cu!cu-cu! Apropiindu- didactic
ne de palat, auzim deja nişte vocalize. Hai să
exersăm şi noi ! Frontal
Se execută vocalize cu ajutorul vocalelor Exercițiul
pe sunetele arpegiului gamei Do;
Încercăm să pătrundem pe poarta palatului, dar
un vânt puternic ne opreşte: vîjjj! vîjjj! vîjjj!.
Mai mergem noi ce mai mergem şi ne oprim în
faşa unei uşi de lemn, pe care este scris:
Muzica îmi place mult / Şi s-o cânt şi s-o ascult!
(exerciţiu de citire ritmică).
Magie ! Se deschide uşa şi intrăm în palat, în
lumea minunată a muzicii. Pentru a vizita întregul
palat cu multe încăperi, trebuie să obţinem cele
MM câteva chei. Pentru fiecare cheie trebuie să
trecem câte o probă muzicală! Sunteţi pregătiţi să
vă dovediţi măiestria muzicală ?
Voi repeta cu copiii toate colindele învățate. Doi
copii vor fi gazdele, iar restul colindătorii. Repertoriu Aprecierea
În final copiii vor spune câteva urări. Frontal de colinde verbală
5 Gazda va servi cu bomboane și covrigei toți
CLR colindătorii.
6 Voi aprecia împreună cu copiii activitatea în
ansamblu, evidențiind efortul acelor copii care au
Obținerea fost disciplinați, atenți și au executat corect Decor
performanțelor sarcinile date țărănes
Activitatea se încheie cu aplauze.
7 Asigurarea Repertoriu
retenției și MM de colinde
transferului Exercițiul
Aprecierea
Încheierea Explicația verbală
activității CLR Fronta Covrigei
Conversația Individual
Bomboane
de pom
,,SALVATI PAMANTUL!” PROIECT DE ACTIVITATE
PROF.NICOLESCU GABRIELA GIANINA
G.P.P. ,,MUGURAŞII” RM SĂRAT, JUD.BUZĂU
GRUPA : mare
TEMA : ,,Ce şi cum aş vreu să fiu?
SUBTEMA : ,, SĂ OCROTIM NATURA !,,
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE IMPLICATE :
JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE - etapa I :
JOC DE MASĂ:,, Alege imaginile astfel încât să corespundă cu starea Pământului!”
ARTĂ - activitate practică- ,,Daruri pentru Ziua Pământului”
JOC DE ROL:,, Facem prăjituri pentru ziua Pământului”
ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERENŢIALE:
- Domeniul om şi societate – educaţie ecologică: ,,Salvaţi Pământul!”-convorbire
- Domeniul estetic şi creativ - ,,Daruri pentru Ziua Pământului”-pictură
TIPUL DE ACTIVITATE : activitate de sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor,priceperilor şi deprinderilor.
SCOP : dezvoltarea capacităţii de a utiliza cunoştinţele referitoare la protecţia mediului;educarea capacităţii de a ocroti şi proteja mediul
înconjurător.
OBIECTIVE URMĂRITE :
O1- să recunoască diferite aspecte ale poluării mediului înconjurător;
O2- să identifice soluţii pentru rezolvarea diferitelor situaţii prezentate;
O3- să realizeze corespondenţe între starea Pământului şi imaginile prezentate
O4- să identifice comportamente nepotrivite faţă de mediu;
O5 - să realizeze lucrări plastice utilizând tehnici de lucru variate respectând indicaţiile date;
O6 – să valorifice deprinderile practice însuşite anterior;
O7 – să prepare prăjituri cu ingredientele puse la dispoziţie ;
O8 – să faca asocieri intre starea pamantului si imagini;
METODE PROCEDEE : explicaţia, povestirea,ciorchinele,conversaţia, problematizarea, metoda posterului,metoda turul
galeriilor,demonstraţia.
MATERIAL DIDACTIC: planşe, imagini cu aspecte ale poluării
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe,individual
BIBLIOGRAFIE:
-,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar,,(3 – 6/7ani), ,M.E.C.T.,Bucureşti, - ,,Metodica activităţilor de educarea a limbajului in
invăţământul preşcolar,, de Florica Mitu,Ştefania Antonovici,editura Humanitas,Bucuresti,2005.
- V.Preda ,,Ghid pentru proiecte tematice ,, Editura Humanitas Educaţional , Bucureşti ,2006.
- Ciubotaru M,Geamănă N,Jalbă C. -,,Educaţie ecologică în grădiniţă”,Ghid pentru educatoare,editura Eric Press,Bucureşti,2005.
Scenariul zilei
Activitatea începe cu întâlnirea de dimineaţă: salutul, completarea calendarului naturii şi a prezenţei.
După întâlnirea de dimineaţă le prezint copiilor o planşă cu imaginea Pământului trist ,care plânge şi cere ajutor copiilor (Captarea
atenţiei ).Pornind de la această imagine voi derula întreaga activitate integrată.
Propun copiilor să vedem din ce cauză este pământul trist, şi le prezint pe scurt o povestire care evidenţiază cauzele care au dus la
această stare :
,,A fost odată un împărat care avea un fiu pe care îl chema Pământ.În curând avea să fie ziua lui de naştere,dar în loc să se pregătească de
petrecere toţi erau foarte supăraţi deoarece Pământul fusese blestemat de o vrăjitoare rea numită poluare care i-a făcut o serie de vrăji care i-au
afectat sănătatea.
Împăratul nu mai ştia ce să facă şi de aceea a cerut ajutorul supuşilor săi. La împărat a început să se prezinte o mulţime de oameni cu
idei care mai de care mai năstruşnice,dar totul era în zadar. Împăratul era tare supărat şi nu ştia ce să mai facă până când într-o noapte în vis i-a
apărut o zână bună care i-a spus: - ,,Împărate ai uitat să ceri ajutorul copiilor,ei sunt viitorul Pământului numai ei îl pot salva de blestem.dar
pentru ca acest lucru să se întâmple trbuie ca ei să descopere vrăjile făcute de Poluare şi să le desfacă. Atunci Împăratul a cerut ajutorul copiilor
ca sa-i salveze băiatul de blestem şi astfel Pământul să poată fi sărbătorit.”
După ce copii au ascultat povestea le propun să desfăşurăm activitatea cu tema ,, ,,Să ajutăm pământul să trăiască !”în care vor
încerca să descopere şi să dezlege vrăjile făcute de Poluare astfel încât la sfârşitul activităţii să ştie ce trebuie să facă ca acesta să fie mereu
vesel şi astfelei să se pregătească să-l sărbătorească.
Pentru început copiii sunt puşi să spună tot ce le vine în minte atunci când aud cuvântul ,,Pământ”.
Se trage concluzia că Planeta Pământ este singura planetă cu viaţă care ne asigură hrana, apă, aer, lumina, căldura, soare, şi de aceea
oamenii trebuie să o îngrijească şi să o ocrotească.
Prezint copiilor panoul aflat în zona Ştiinţă şi îi rog să descopere ,,vrăjile”ascunse în imaginile aflate pe panou. Pe rănd copii vin şi aleg
un element aflat pe tablou,iar în interior descoperă,,o vraji” ,- o ilustraţie care prezintă o formă de poluare.Astfel vor descoperii pe rând imagini
cu poluarea aerului, apei, solului. Pentru fiecare ,,vrajă” - imagine descoperită vor preciza ce anume este poluat în imagine , indicând sursa de
poluare şi măsurile ce se pot lua în acest sens.
Convorbirea este dirijată astfel încât să fie evidenţiate cauzele şi soluţiile pentru rezolvarea situaţiilor prezentate.
Copiii sunt puşi în situaţia de a realiza postere cu tema:,,Poluarea” şi,,Ocrotim natura !” prin care să evidenţieze aspectele negative sau
pozitive faţă de mediul înconjurător.
Pentru că au reuşit să descopere şi să dezlege vrăjile făcute de Poluare şi acum se
pregătesc cu toţi să sărbătorească Pământul, îi invit pe copii să aşeze scăunelele la sectorul Artă ( tranziţie) unde pe măsuţe sunt pregătite
materialele necesare realizării picturii cu tema: ,,Daruri pentru Ziua Pământului”
Astfel se va realiza trecerea către activitatea artistico-plastică în care ei vor picta tablouri pe diverse materiale refolosibile,utilizând
tehnici variate: pe farfurii de unică folosinţă din carton vor picta cu degetul( dactilopictura); pe o placă de polistiren tratată cu aracet vor picta cu
beţişorul; pe o cutie de bomboane tratată cu aracet şi griş vor picta cu pensula. Voi lăsa la latitudinea copiilor sa aleagă tehnica de lucru. După
terminarea lucrărilor copiii vor fi invitaţi la grupul sanitar pentru a se spăla pe mâini (rutină).
La final fiecare copil îşi va alege un loc de joacă la una din zonele de interes:
♥ Joc de masă:,, Alege imaginile astfel încât să corespundă cu starea Pământului!,,
( Pământ vesel- imagini cu aspecte care-i fac plăcere/bine; Pământ trist- imagini cu aspecte care-i rău,îi produc suferinţă).Pe masă la acest sector
se află o planşă pe care în colţul din dreapta sus se află imaginea pământului trist,iar în partea stângă imaginea Pământului vesel,copiii au
sarcina de a alege şi aşeza imaginile astfel încât acestea să corespundă stării în care se află Pământul-imaginile care-i fac plăcere sub imaginea
Pământului vesel,iar cele care
îi fac rău sub imaginea Pământului trist.
♥ Artă - activitate practică- ,,Daruri pentru Ziua Pământului,, ,- confecţie. Copiii vor realiza din materiale refolosibile: geanţi prin
şnuruire; mărgele şi brăţări din capace din plastic prin înşirare şi coşuri cu flori din cutii de margarină, beţişoare de urechi şi hârtie glace prin
asamblare.
♥ Joc de rol:,, Facem prăjituri pentru ziua Pământului”,copiii vor prepara prăjituri
cu ingredientele puse la dispoziţie , respectând etapele de realizare ,comunicând cu ceilalţi parteneri .
Trec pe la fiecare centru ,şi urmăresc modul în care lucrează copii,îi ajut sau stimulez în activitatea lor. Lucrările realizate de copii se vor
expune la loc vizibil pentru a fi văzute de toţi copii din grupă.
Activitatea se incheie prin interpretarea cântecului „Imnul ecologistilor” şi prin oferirea de medalioane cu ,,Îngeraşii salvatori” .
Bibliografie :
,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3 – 6/7 ani”,M.E.C.T.,2008;
Ciubotaru M, Geamănă N, Jalbă C.-,,Educaţie ecologică în grădiniţă”,Ghid pentru educatoare,editura Eric Press,Bucureşti,2005.
Breben S., Gongea E.; Fulga M Ruiu G.,-,,Metode interactive de grup,,Editura Arves,Craiova,2008;
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR PSIHOPEDAGOG: FECHETE VENUTA
SCOALA: C.S.E.I. SIMLEU SILVANIEI, STRUCTURA ,,SPERANTA”, ZALAU
Data: 15.03.2016
Clasa: a VII-a, a IX- a, a X-a, DMS
Aria curriculara: Matematica si stiinte
Disciplina: Cunoasterea si igiena corpului uman
Subiectul: Acordarea primului ajutor in cazul arsurilor, taieturilor, intoxicatiilor de tot felul.
Obiective cadru:
 Cunoasterea cauzelor care au la baza traume provocate de arsuri, taieturi, inhalare de substante toxice;
 Cunoasterea metodelor de prevenire a accidentelor casnice precum si a celor de acordare a primului ajutor;
 Exemple de ,,buna practica” prin acordarea primului ajutor;
Obiective operationale:
O1 – sa cunoasca cauzele care duc la arsuri, taieturi, intoxicatii;
O2 - sa selecteze imagini, obiecte, care cauzeaza pericole de aprindere, taiere;
O3 - sa recunoasca diverse produse toxice precizand atat aspectul util al acestora cat si gradul de periculozitate;
O4 – sa acorde primul ajutor ( prin joc) in arsuri, taieri, intoxicatii;
O5 – sa prezinte metode de pastrare ,, sub cheie” a acestor produse;
O6 - sa exemplifice prin joc metode de utilizare a produselor de baie;
Metode si procedee: conversatia, observatia, exercitiul, explicatia, jocul de rol, demonstratia, problematizarea;
Mijloace didactice: planse, imagini, trusa de prim ajutor, jucarii, produse de curatenie, manusi, masti.
DESFASURAREA ACTIVITATII
Nr. Etapele Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode si Mijloace Modali Evaluare
Crt. lectiei procedee de tatea
invataman de
t organiz
are
1. Moment Verifica prezenta Asculta Convorbirea
organizatoric Prezint persoanele prezente la lectie Raspund
Se pregatesc pentru
lectie
2. Captarea Prezinta tabla cu urmatoarele Citesc Conversatia Frontal Aprecieri
atentiei enunturi: Comenteaza enunturile Exercitiul verbale
- Viata are prioritate!
- Pretuieste viata! Recunosc partile
corpului precizeaza ce
Prezinta plansa ,, corpul omenesc” accidente se pot Plansa ,,
Solicita stabilirea unor tipuri de intampla si la care Observatia corpul Frontal
accidente si cere elevilor sa le indice. parte a corpului conversatia, omenesc”
explicatia
3. Anuntarea Extrage titlul lectiei Sunt atenti
temei si a ,, Arsuri, taieturi, substante toxice”
obiectivelor Scrie pe tabla titlul
4. Dirijarea O1 Prezinta imaginile cu soarele, plaga, Observa, comenteaza, Observatia Imagini Frontal Aprecieri
invatarii incendiul concluzioneaza Exercitiul verbale
Elevii enumera Explicatia globale si
O2 Prezinta imaginile si cere elevilor sa importanta caldurii individual
realizeze cauzalitatea fenomen- solare, importanta e
intamplare focului dar si modul Conversatia
prin care acestea pot Explicatia Imagini
provoca neplaceri: Problematizar Prezentate,
arsuri solare, arsuri de ea flipchart
foc.
Observa, analizeaza,
redau relatia cauza-
efect, apreciaza
utilitatea obiectelor frontal
Prezinta imagini care redau prezentate dar si gradul
O1 consecintele arsurilor: plagi de periculozitate Aprecieri
Procedeaza la fel cu imaginile despre Observatia verbale
O2 taieturi si substante toxice Explicatia globale si
Demonstratia individual
problematizar e
ea
5. Fixarea O4 Propune jocul ,, jucariile au nevoie Prezinta jocul Demonstratia, Jucarii, Individ Joc
cunostintelor de primul ajutor”. Prezinta trusa de prim observatia, trusa de ual
Un elev le acorda primul ajutor ajutor exercitiul, prim ajutor Aprecieri
jucariilor in caz de arsuri, taieturi, Acorda ajutor jocul de rol verbale
intoxicatii cu gaz. jucariilor aflate
Fise de lucru pe grupe. in ,,pericol” Exercitiul,
O5 Grupa I – raspuns in scris munca Fise, Analiza
Grupa II – lipim imagini cu Rezolva fisele si independenta imagini din fiselor
detergenti de baie. rebusul reviste Individ
Rebus ual
6. Aprecieri Apreciaza activitatea elevilor Autoevaluare Autoevaluarea Flipchart, frontal Apreciere
Recomandari lucrarile a
realizate Autoevalu
area
7. Exercitiu O6 Propune un exercitiu practic de Isi aleg un produs, isi Produse de Demonstrat Individ Apreciere
practic curatenie in baie pun echipamentul de
protectie, manusi, curatenie ia ual a verbala
masca si explica modul Manusi Exercitiul
de efectuare a Masti
curateniei. Burete
SCRIEREA UNUI TEXT

SCENARIU DIDACTIC ,,SĂ ÎNVĂŢĂM DIN GREŞELI”
Prof.POP MIHAIELA, ŞCOALA GIMNAZIALǍ BAIA SPRIE
Obiect de studiu: limba şi literatura română

Clasa a VI-a
Sarcină de îndeplinit: Plan de lucru. Elaborarea unui text narativ. Completarea unor grile de auto-/inter-evaluare.
Activităţi de comunicare: Ascultare: Profesorul oferă sugestii, explică modalitățile de organizare a unui text narativ, iar elevii iau notițe. Citire:
lecturarea unor imagini sugestive pentru tema textului şi a unui text –model. Scriere: elaborarea unui text narativ. Autoevaluare-interevaluare-
evaluare – în scris și oral (atelier de scriere).
Text narativ-suport: după George W. Burns, 101 poveşti vindecătoare pentru copii şi adolescenţi).(ANEXA 1)
Competenţe urmărite: 1. Strategică: Conceperea unui plan de lucru, elaborarea textului, revizuirea, editarea și corectarea variantelor intermediare.2.
Pragmatică: Nararea unor evenimente. Descrierea unor persoane și a unor locuri.
Utilizarea unor conectori logici și discursivi care să contribuie la organizarea textului (apoi, în cele din urmă etc.)
Lingvistică: Structuri gramaticale specifice modului de expunere şi limbaj artistic.
IMPLEMENTAREA SCENARIULUI DIDACTIC
COMPETENŢE:- strategice: Anticiparea temei textului prin imagini şi lectura unui text –model.Generarea ideii de bază. Decizii privind tema
și ideile principale vizate. Plan de lucru. Organizarea informației.
- lingvistice- lexicale : cuvinte cu sens figurat, figuri de stil;
- gramaticale: structuri specifice modului de expunere – narațiune, descriere.
CONTEXTUL DE STUDIU: La școală. Muncă individuală/în perechi/în grup
Acasă. Muncă individuală
ACTIVITĂŢI : Întrebări deschise. Formularea ideii principale. Exemple de adjective și de verbe la perfectul compus și la imperfect. Exercițiul
– trucuri pentru un text mai bun. Exersarea mărcilor discursive. Elaborarea unei prime variante a textului. Elaborarea variantei finale a textului.
MATERIALE/RESURSE: Text narativ-suport:A bate furia în cuie dupăGeorge W. Burns, în 101 poveşti vindecătoare pentru copii şi
adolescenţi. Fișă de lucru. Organizator grafic. Fișă de lucru. Liste de conectori
ANEXA 1
Matt era un băiat destul de bun, îi plăceau prietenii şi familia lui şi ei îl plăceau pe el. Avea însă un defect: dacă lucrurile nu mergeau cum
voia el, se înfuria foarte tare şi începea să ţipe la oameni. Trântea uşile, îi împingea pe ceilalţi copii sau arunca cu lucruri.
Mama şi tatăl lui îi spuseseră de multe ori că ar trebui să-şi controleze nervii pentru că altfel va da de bucluc. Matt a observat că, la
şcoală, colegii începeau să-l evite. Cu cât se înfuria mai mult, cu atât mai puţin voiau să stea cu el. Asta îl îngrijora pe Matt, însă nu ştia ce să
facă…
Într-o sâmbătă dimineaţa, tatăl lui a venit acasă cu un cadou pentru el: un ciocan nou-nouţ şi o pungă cu nişte cuie strălucitoare şi i-a
spus: ,,- De câte ori te înfurii, du-te afară şi bate un cui în gardul de lemn de lânga casă.”
La început i s-a părut ciudat sfatul tatălui, dar s-a gândit că ar putea încerca…De fiecare dată când se înfuria acasă sau îşi pierdea
cumpătul la şcoală, se ducea la gard şi batea câte un cui.
Curând, lui Matt i s-a părut plictisitor să bată cuie, însă a observat că, de la o vreme, nu se mai înfuria atât de des. După o săptămână în
care nu a mai mers la gard să bată cuie, i-a spus tatălui că e mândru de acest lucru. ,,- Bine, a spus tatăl. Sunt mulţumit să aud asta. Acum,
pentru fiecare zi pe care o petreci fără să te enervezi, vreau să te duci şi să scoţi unul din cuiele bătute în gard.”
Zilele treceau şi cuiele dispăreau, unul câte unul. În locul lor, însă, rămâneau găurile care se păstrau chiar şi după scoaterea cuielor, iar
Matt a devenit preocupat. S-a dus să-i spună tatălui său, care l-a lămurit astfel: ,, Asta seamănă un pic cu ce se întâmplă când ne enervăm. Mânia
poate răni şi uneori lasă o rană pe care oamenii o pot ţine minte mult timp după ce mania a trecut.
În următoarele zile, Matt se tot gândea la cuvintele tatălui şi nu îi păcea să vadă găurile în gard. De fiecare dată când trecea pe acolo,
vedea rănile pe care le provocaseră acţiunile lui. Aşa că l-a întrebat pe tatăl lui cum ar putea acoperi găurile. Tatăl i-a spus că gardul ar putea fi
vopsit. Matt s-a gândit că ar fi distractiv să-şi cheme prietenii pentru a-l desena cu graffiti şi ar fi o plăcere să fie împreună.
De fapt s-a gândit că ar exista mai multe lucruri interesante de făcut ca să poată repara ceea ce pricinuise. Era mult mai distractiv decât să
bată cuie…
(după George W. Burns, 101 poveşti vindecătoare pentru copii şi adolescenţi)
ORGANIZATOR GRAFIC
Daţi un titlu potrivit textului!
……………………………………
Cuvinte care indică LOCUL Cuvinte care indică TIMPUL
……………………………….. …………………………………………
……………………………………… ………………………………………….
…..
Personaj principal Alte personaje
…………………………………………
……………………………………
…………………………………………
……………………………………
PROBLEMA 1. ……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
…………………………………………
……………………………………………
MESAJUL întâmplării
1. Alcătuiţi un text narativ de 20 – 25 de rânduri în care să povestiţi o întâmplare (fericită sau tristă) din care aţi învăţat ceva. Mai
întâi, vom formula ideea de bază! Răspundeți la întrebările din tabelul de mai jos:
SUBIECT
Structură text ficțional personaje loc,

Categorie, gen, text timp narator conflict central
narativ
Cine?
Ce?
Ce?
De ce?
Unde?
Când?
Ce părţi de vorbire vom folosi în textul nostru?
Cine?
Adjective care descriu:
• aspectul fizic: Ex. ........................................................ ............................................................. .
• personalitatea : Ex. ........................................................ ............................................................Ce?
Verbe la timpul: • perfect compus : Ex. ....................................................... .............................
PROIECT DIDACTIC – TEXTUL INJONCTIV

PROFESOR : ARDELEAN ADRIANA RAMONA / LIMBA ROMÂNĂ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, MIHAIL SADOVEANU” BAIA MARE
Titlul : Textul injonctiv

Clasa : a VI-a
Motivaţia: - recunoaşterea unu text injonctiv
- diferenţierea textului literar de cel non-literar
- stimularea creativităţii prin exemple de redactare
Obiective: - să recunoască structura textului injonctiv dar şi particularităţile „textelor de frontieră”
- să redacteze texte, folosindu-şi creativitatea
Descrierea activităţii:
I. Elevii au avut ca temă pentru acasă, în ora anterioară, selectarea unor reţete de bucătărie şi prospecte ale medicamentelor. După
prezentarea câtorva variante, profesorul iniţiază un dialog despre structura acestor texte, pe baza unor întrebări:
La ce se referă indicaţiile?
De cine sunt date?
De ce?
Elevii ajung la concluzia că textele îi informează, le indică un mod de acţiune, au un lexic cu sens propriu, orientat tematic, deci sunt
texte non-literare.
II. Trecerea spre secvenţa următoare, aceea de producere de text injonctiv, este făcută prin oferirea unui citat care îi provoacă pe copii să
fie creativi, să depăşească barierele legate de dificultatea textului non-literar. E vorba de un fragment din romanul „Exuvii” al Simonei Popescu,
din capitolul „Cartea de bucate”.
Fără să ştie titlul capitolului, elevii sunt încurajaţi să facă predicţii:
„Cea mai ciudată carte pe care o citisem la vârsta când nu reţii mare lucru din cărţi era una fără acţiune şi fără personaje, dar care îmi
stârnise toate simţurile, imaginaţia […] Era o veche şi pătrată...”
- majoritatea elevilor a avut dificultăţi în a intui despre ce fel de carte e vorba. O singură elevă a ghicit că e vorba despre „o carte de
bucate”, legând informaţia de prima secvenţă din lecţie.
- au primit apoi un al doilea citat, din aceeaşi carte, cu recomandarea să observe asemănările şi deosebirile dintre reţetele de bucate aduse
de ei şi această „reţetă”.
„Dar mai cumplite şi mai cumplite mi se păreau mâncărurile de inimă şi mai ales sinistra inimă umplută, care îţi făcea pielea de găină,
pentru că reţeta care începea cu „cantităţile”, punea tranşant problema, fără ocolişuri: „Cantităţi: inimă”, continuând cu minuţioasa pregătire:
„ Se despică inima longitudinal, în două părţi egale, care nu se desprind una de cealaltă. Se scoate sângele, lăsând pereţii intacţi. Se sărează şi se
pipărează, după care se umple cu un amestec de carne, franzelă, ou, ceapă tocată, sare, piper, verdeaţă. Se înfăşoară inima în felii subţiri de
slănină şi se leagă. Se fierbe înăbuşit la foc moale, în apă şi vin. Când este gata se scot aţele. Reţeta, ca multe altele, mi se părea un sinistru ritual
vrăjitoresc, diavolesc, aşa cum citisem în poveşti. În Albă ca zăpada, mama vitregă îi poruncise vânătorului să aducă inima prinţesei pe catifea,
într-o cutie.”
- concluziile elevilor au fost că textele seamănă puţin prin enumerarea cantităţilor şi explicarea modului de preparare, dar diferă deoarece
scriitoarea se implică direct, exprimându-şi sentimentele: „mi se păreau cumplite”, apar figuri de stil „sinistru ritual vrăjitoresc” şi apoi personaje
de poveste: „Alba ca zăpada”.
III. După ce au înţeles ce înseamnă un „text de frontieră”, au primit ca sarcină de lucru să realizeze ei o reţetă şi un prospect având ca
temă „Copilăria”. Oferindu-le această temă, profesorul i-a obligat să fie creativi, să creeze un „text de frontieră”, care îmbină elementele literare
şi non-literare. Oferim două exemple din creaţiile copiilor:
„Reţeta copilăriei”
Ingrediente:
• un copil • ½ căni de bunătate
• desene animate • o linguriţă de răutate
• calculator • un kg. de naivitate
• jocuri • 2 l de joacă
• profesori • o esenţă de teme
• 500 ml de respect
Prepararea:
Se pun primii ani din copilărie, se amestecă cu lapte praf şi ceai, se aşează în scutec şi se ţin în fiecare noapte la căldură în braţele mamei.
Se ornează cu jucării, se modelează cu nuiaua, se agită pe uliţe prin copaci sau prin podul casei. După şapte ani începe dospirea pe băncile şcolii,
iar apoi coacerea până la paisprezece ani.
La sfârşit se serveşte cu responsabilităţi şi se ornează cu prietenii.
(Dănuţ U. - clasa a VI -a)
Prospectul medicamentului „Copilăria”
Ce conţine?
10% fericire, 7% imaginaţie, 13% inocenţă, 20% libertate, 49% joacă, 1% responsabilitate.
Doze şi mod de administrare:
• Adulţi: 30-40 ani → 2-3 linguriţe amestecate cu relaxare/zi
40-60 ani → 5-7 linguriţe amestecate cu responsabilitate/ săptămână
60-80 ani → 7-12 linguriţe amestecate cu veselie/lună
• Copii: 0-20 ani → 1 linguriţă amestecată cu o picătură de maturitate/an
Ce trebuie să faceţi dacă aţi luat prea mult?
În caz de exces, se face o plimbare până la locul de muncă /unitatea de învăţământ. Dacă nici aşa nu îţi revii , atunci consultaţi doctorul
Maturitate, care vă va da un bilet de vacanţă pe tărâmul grijilor.
Ce trebuie să faceţi dacă aţi uitat să luaţi o doză?
În caz de întrerupere a tratamentului, la următoarea utilizare luaţi dublu.
Reacţii adverse/ Efecte secundare: Pot apărea următoarele simptome:
- dorinţa de a vă amuza cu jucăriile avute în copilărie
- excesul de imaginaţie şi de aventură
A se păstra în ambalajul original, lângă inimă, la temperatura sufletului.
( Diana B.- cls. a VI -a)
PROIECT DE ACTIVITATE
PROF. VODIȚĂ ANCA-CAMELIA GRĂDINIȚA NR.273 – STR. VALEA LUI MIHAI NR.1 SECTOR 6
BUCUREȘTI
Grupa: Milocie ,,C” - ,,Piticii”

Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema activității: ,,Ploaie pentru floarea cea mică”
Forma de realizare: Activitate integrată
Tipul activității: Mixtă, predare și consolidare
Componența activității:
 Activități pe domenii experiențiale: Domeniul Științe (Cunoașterea mediului – Povestea educatoarei ,,Ploaie pentru floarea cea mică”
după Irimie Străuț) și Domeniul Om și Societate (Activitate practic-gospodărească ,,Micii grădinari” – plantare de flori)
 Jocuri și activități didactice alese (etapa a II-a – Jocuri distractive și de mișcare: (,,Buchețele colorate” și ,,Cubul magic”)
Scopul activității:
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului și a lumii înconjurătoare, a capacităţii de exprimare şi aplicarea cunoştinţelor în
diferite contexte de lucru.
Obiective: La sfârșitul și în timpul activității, copiii vor fi capabili:
- să enumere factorii de mediu necesari dezvoltării plantelor, pe baza textului audiat;
- să efectueze corect operațiile necesare pentru plantarea unei flori;
- să participe la activitate, manifestând interes și disponibilitate de a îndeplini sarcinile de joc și învățare.
Metode şi procedee: Povestirea, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, conversaţia, problematizarea, jocul, ,,turul galeriei”.
Material didactic: Machetă cu elemente din poveste, scrisoarea cu enunțuri de la piticul Încurcă-Tot, flori individuale din hârtie cu ,,fețe” vesele
și triste (pe bețișor), pahare și lingurițe din plastic (de unica folosință), cutii/căldărușe cu pământ pentru flori, zambile cu bulb, stropitori,
suporturi/tăvi de plastic, bețișoare (de înghețată) personalizate, șervețele umede și uscate precum și alte materiale de curățenie, medalioane cu
flori diferit colorate, flori textile în suport, clopoțel și maracasă, cub și coșulețe cu elemente ilustrate din textul poveștii, computer.
Durata: 1h
Bibliografie:
- MECTS - „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Editura DPH, 2009;
- Breben S. - „Metode interactive de grup”, Editura Arves, 2006;
- „Activitatea didactică din grădiniță”, Preda Viorica, Pletea Mioara, Grama
Filofteia, Editura DPH, București, 2008;
- ,,Arici Pogonici” nr. 9 din 1974
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață . Copiii stau pe pernuțe în semicerc. Are loc salutul, introdus de versurile spuse de
educatoare:
,,Dimineața a sosit,
Toți copiii au venit.
A-nceput o nouă zi,
-Bună dimineața, copii!”
Copiii salută educatoarea, apoi fiecare copil salută, strângând mâna copilului de lângă el.
Prezența: Dimineața, la venirea în sala de grupă, fiecare copil își așază fotografia la panou în secțiunea roșie (copii prezenți). Un băiat va
număra fetele prezente, iar o fată va număra băieții prezenți. Se stabilesc copiii care vor fi de serviciu în aceea zi (câte trei, în ordinea alfabetică
din catalogul grupei) și fiecare dintre ei își agață cârligul de rufe personalizat în dreptul fotografiei sale.
Calendarul naturii: Copiii de serviciu mută/schimbă elementele de la panou, astfel încât acesta să prezinte ziua, data, luna, anul,
temperatura (frig/cald) și fenomenele meteorologice din aceea zi. Unul dintre copii va fi ,,meteorologul de serviciu” și le va prezenta colegilor ce
zi este și cum este această (interpretează simbolurile afișate într-o ordine indicată de către educatoare).
Copiii se ridică în picioare și are loc activitatea de grup susținută printr-un recitativ ritmic, cu mișcări adecvate, intitulat ,,Bună
dimineața!”:
,,Bună dimineața, cer frumos! (ridică brațele)
Bună dimineața, soare luminos! (fac un cerc din brațe, deasupra capului)
Bună dimineața, micule vânt care alergi pe pământ! (leagănă brațele spre stânga/dreapta)
Bună dimineața, pietre tari! (bat cu pumnii în podea)
Bună dimineața, floricele!” (se ridică pe vârfuri, cu brațele sus și se învărtesc).
Sub formă de surpriză, educatoarea descoperă macheta cu elementele poveștii.
Se anunță titlul poveștii (,,Ploaie pentru floarea cea mică”), apoi educatoarea expune textul concomitent cu mânuirea elementelor
machetei (teatru de masă).
După momentul contemplativ, se fixează titlul și mesajul poveștii (importanța apei pentru creșterea și dezvoltarea plantelor).
Educatoarea le atrage atenția copiilor asupra pietrei de pe machetă sub care găsește o scrisorică de la piticuțul Încurcă-Tot. Ca să arate că
ei au fost atenți și știu povestea mai bine decât piticul, copiii trebuie să-și ia floarea cu ,,fața” vesela și tristă din suport și să asculte cu atenție ce
le-a scris piticul.
Se desfășoară jocul ,,Adevărat sau fals?”, răspunsurile fiind colective, prin ridicarea florii cu ,,fața” care indică un enunț real sau fals.
Exemple de enunţuri: ,,În poveste, era o floare mică.”, ,,Soarele era verde.”, ,,Soarele ardea foarte tare.”, ,,Floarea dorea umbră, ca să
nu se ofilească.”, ,,Floarea a cerut ajutor de la un munte.”, ,,Apoi, floarea a cerut ajutor unui copac”, ,,Copacul a plecat la
plimbare.”, ,,Floarea a rugat lacul să o ajute.”, ,,Puiul-de-vânt a strâns norii la un loc.”, ,,Pe cer a apărut un fulger.”, ,,Tunetul nici nu s-a
auzit.”, ,,Din nori, a început să cadă fulgi de zăpadă.”, ,,Floarea era tristă că a venit ploaia.”, ,,Floarea și-a strâns petalele să nu o ude
ploaia.”, ,,Floarea a mulțumit lacului și Puiului-de-vânt că au adus ploaia și au potolit arșița soarelui.”.
Copiii corectează, argumentând, enunțurile false.
Se fac aprecieri asupra răspunsurilor copiilor și se aplaudă.
Copiii se mută în partea clasei în care sunt pregătite materialele pentru desfăşurarea activităţii practic-gospodăreşti ,,Micii grădinari” –
plantare de flori.
Aici se intuiesc materialele pregătite, se reamintesc pe scurt părţile componente ale plantei, apoi educatoarea le demonstrează și le
explică concomitant etapele de plantare.
Copiii plantează individual câte o zambilă, apoi îşi aleg un bețișor cu un semn personalizat şi îl înfig în pământ, lângă planta lui, ca să o
poată identifica.
Educatoarea explică rolul beţişorului: vor desena pe el, în fiecare zi, câte o linie, până când zambila lui înfloreşte. Apoi vom număra în
câte zile a înflorit fiecare zambilă.
Paharele cu zabilele plantate vor fi așezate pe un suport din plastic ca să permit udarea și așezarea florilor la lumină (pe pervazul
ferestrei).
Copiii de serviciu din aceea zi, vor uda cu stropitoarea toate florile plantate.
Se precizează modul de udare și îngrijire a florilor, rolul factorilor de mediu (lumină, căldură, apă, aer curat) pentru creșterea și
dezvoltarea plantelor comparativ cu creșterea și dezvoltarea copiilor, subliniindu-se idea că ,,Ce este prea mult, strică!”.
Dacă florile vor fi bine îngrijite, îi vor răsplăti pe ,,micii grădinari” cu flori parfumate și frumos colorate, care vor înveseli toată grupa.
Pe măsură ce fiecare copil termină plantarea, acesta va strânge materialele și va curăța spațiul unde și-a desfășurat activitatea:
,,Sala noastră e curată,
Noi o aranjăm îndată!”
Când toți copiii au terminat curățenia, aceștia se vor deplasa către grupul sanitar pentru spălarea mâinilor prin tranziția:
„Noi cu toţii am lucrat
Și lucrul l-am terminat.
Ne-nvârtim, ne răsucim
Și spre baie o pornim.”
La revenirea în sala de grupă, pe tranziția de recitare ritmică a primei strofe din poezia ,,Vine ploaia” de George Coșbuc, copiii primesc
câte un medalion reprezentând o floare colorată (roșu, roz, albastru, galben etc.)
Educatoarea anunță titlul primului joc ,,Buchețele colorate”, prezintă spațiul de joc și materialele (flori textile în suport plasate în sala de
grupă și instrumente muzicale) și explică regulile de joc:
- Copiii se vor grupa în jurul fiecărei flori în suport (jalon), în funcție de culoarea florii de pe medalion (identică cu a florii din mijloc),
luându-se de mâini și formand câte un cerc;
- La semnalul educatoarei/conducătorului de joc (de ex. sunet de clopoțel), copiii se învârtesc în jurul propriului cerc (o horă);
- La următorul semnal (de ex. maracasă), copiii își dau drumul la mâini și aleargă spre exteriorul cercului, cât timp educatoarea numără
până la 3 și apoi se opresc în poziția ghemuit, cu spatele la florile cu suport;
- Conducătorul jocului schimbă locul florilor cu suport și, la comanda ,,Start!”, toți copiii trebuie să se grupeze cât mai repede în jurul
propriei flori, formând un nou cerc;
- Câștigă echipa care s-a grupat cel mai repede la floarea care îi reprezintă.
Jocul se execută de 2-3 ori. Se aplaudă, pe rând, echipele câștigătoare.
Urmează jocul ,,Cubul magic” care presupune rostogolirea unui cub pe podea, extragerea unui bilețel din bolul indicat de imaginea de pe fața
superioară a cubului, citirea sarcinii de către educătoare și îndeplinirea ei de către copii, apoi revenirea la locul inițial.
Ilustrațiile de pe cele 6 fețe ale cubului sunt: floare, soare, nor cu ploaie, nor cu fulger, curcubeu, vânt; fiecare dintre cele șase boluri au
aceleași imagini.
Exemple de cerințe: ,,Săriți ca greierașii”, ,,Mergeți ca piticii”, ,,Mergeți cu pași de uriaș”, ,,Săriți ca mingea”, ,,Învârtiți-vă”, ,,Zburați ca
fluturașii”, ,,Bâzâiți ca albinele”, ,,Stați jos”, ,,Culcați-vă pe spate”, ,,Culcați-vă pe burtă”, ,,Imitați ploaia”, ,,Imitați vântul”, ,,Imitați
tunetul”, ,,Săriți ca broscuțele”, ,,Mergeți cu spatele”, ,,Ridicați o mână”, ,,Ridicați mâinile sus”, ,,Aplaudați”, ,,Mirosiți o floare”, ,,Săriți într-
un picior”, ,,Râdeți” etc.
Jocul se repetă de 5-6 ori.
Notă: dacă s-au epuizat bilețelele dintr-un bol (la rostogolirea cubului s-a repetat de mai multe ori la rând aceeași imagine), se dă iar cu zarul,
omițându-se aceea imagine.
Activitatea se încheie cu aprecieri referitoare la participarea și implicarea copiilor în joc, muncă și învățare, iar medalioanele cu flori sunt
recompensele pentru ei.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Etapele activităţii Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare

Metode și Materiale didactice
procedee
1. Moment Pregătirea materialului didactic demonstrative și Conversația Computer
organizatoric distributiv; Prezenate power
Aranjarea mobilierului; point cântecul
Intrarea copiilor în sala de grupă. ,,Vine ploaia!”
2. Captarea atenţiei Se va realiza prin descoperirea și intuirea succintă a Conversaţia Machetă cu Observarea
elemente din comportamentului
machetei pentru poveste. poveste verbal și non-verbal
al copiilor
3. Anunţarea temei Se anunţă copiii că vor desfăşura o activitate Explicația Manifestă atenție și
şi a obiectivelor intitulată „Ploaie pentru floarea cea mică” în care interes
vor vorbi despre flori și alte elemente din natură,
apoi vor planta flori.
4. Desfăşurarea Se expune textul poveștii sub forma unui teatru de Povestirea Machetă cu Observarea
activităţii masă. Conversația elemente din comportamentului
Se fixează titlul poveștii și mesajul acesteia: Explicația poveste verbal și non-verbal
,,Cu căldură de la soare, Jocul Scrisoare cu al copiilor
Înflorește orice floare, Problematizarea enunțuri de la Rețin titlul poveștii
Dar și ploaia când sosește, Piticul Încurca-Tot Probă orală –
Floarea se înveselește!”. Flori individuale corectarea
Se execută jocul ,,Adevărat sau fals?” cu enunțuri din hârtie cu ,,fețe” enunțurilor,
pentru fixarea corectă a elementelor din poveste. vesele și triste (pe răspunsuri la întrebări
bețișor)
5. Obținerea Copiii sunt invitaţi la mese unde sunt pregătite Conversaţia Pahare și lingurițe
performanţei materialele necesare desfăşurării activităţii practic- Demonstrația din plastic (de
gospodărești „Micii grădinari”. Explicația unica folosință)
După ce se intuiesc materialele, se fixează unele Exercițiul Cutii/căldărușe cu
cunoștințe legate de părțile componente ale unei ,,Turul galeriei” pământ pentru flori Enumeră materialele
plante și despre elementele care o ajută să crească și
să se dezvolte, apoi educatoarea anunţă sarcina de Zambile cu bulb și utilitatea lor
lucru. Stropitori (de
Se demonstrează și se explică modul de plantare a jucărie)
unei flori, apoi copiii trec la activitatea individuală Suporturi/tăvi de
de sădire a zambilelor în pahare de plastic. plastic Urmăresc cu atenție
Educatoarea urmăreşte îndeaproape activitatea Bețișoare (de demonstrația și
fiecărui copil, discută cu ei despre proprietăţile înghețată) explicația
materialelor cu care lucrează, despre stadiul personalizate Aplică corect
activității de plantare etc. De asemenea, educatoare Șervețele umede și tehnicile de lucru
va da indicaţii sau îi va ajuta să rezolve sarcina, uscate, alte Observarea modului
după caz, stimulând colaborarea și ajutorul reciproc materiale de de cooperare și
între copii. curățenie relaționare
Lucrările se expun în ordinea finalizării lor,
alcătuindu-se o miniexpoziţie.
Se face ordine și curățenie în spațiul de activitate. Observarea modului
(rutină) de apreciere a
Copiii sunt anunţaţi prin versuri că pot merge la lucrărilor colegilor,
baie ca să se spele pe mâini. (rutină şi tranziţie) dar și de
autoapreciere
6. Asigurarea Copiii revin în sala de grupă recitând ritmic prima Conversația Medalioane cu
retenţiei şi a strofă din poezia ,,Vine ploaia” de G. Coșbuc. Explicația flori diferit
transferului (tranziție) Jocul colorate
Se intuiesc materialele pregătite, se explică și se Flori textile în Enumeră materialele
demonstrează parțial, pe rând, regulile fiecărui joc. suport și înțeleg utilitatea lor
Se desfășoară jocurile distractive și de mișcare Clopoțel și Ascultă și rețin
,,Buchețele colorate” și ,,Cubul magic”. maracasă sarcinile de joc
Cub și coșulețe cu
elemente din textul
poveștii
7. Fixarea Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare a Conversația Aprecieri pozitive
cunoştinţelor şi întregii activităţi, implicând cât se poate de mult asupra activității și
aprecierea activității copiii. comportamentului
copiilor Se acordă recompensele (medalioanele de la joc). copiilor
Copiii părăsesc sala de grupă cântând „Dacă vesel
se trăiește” (tranziție).
,,SĂ SALVĂM PRIMĂVARA !’’PROIECT DE ACTIVITATE

Prof. GRIGORE CECILIA TEODORA
G.P.P.,,MUGURAŞII”RM SĂRAT,JUD.BUZĂU
GRUPA : mijlocie B ,,Buburuzele”

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : G.P.P.,,Mugurasii” Rm Sărat
TEMA ANUALA DE STUDIU: ,,Când, cum şi de ce se întâmplă ?”
TEMA PROIECTULUI : ,,Primăvara!”
SUBTEMA:,, Flori de primavara”
TEMA ACTIVITATII: ,,Sa salvăm Primăvara! „
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată
TIPUL DE ACTIVITATE: verificare i consolidarea cunostintelor
COMPONENŢA ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
1. ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:
Întâlnirea de dimineaţă: ,,Buna dimineta floricele vesele!”
Tranziţii:
“ Frumoaselor floricele
Catre centre vă-ndreptaţi
Şi bine voi să lucraţi!
Pe zana Primavara s-o salvati !”
2. JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE
BIBLIOTECA: ,,Carticele pentru zana Primavara”
JOC DE ROL :,,Pregatim prajituri pentru zana Primavara”
Tranziţii: ,,Unul dupa altul
In rand ne asezam
Unul dupa altul ,
Spre baie ne-ndrepatam”
3. ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:
- Domeniul ştiinţe – Activitate matematică: „Sa salvam Primavara” -joc didactic
Tranziţii: ,,Catre centrul Arta noi pornim
Cadouri zanei sa pregatim
Cu drag sa le oferim”
- Domeniul om si societate –Activitate practica:,,Daruri pentru zana Primavara”
Tranziţii:
,, Iata a mai trecut o zi
Multe am mai lucrat copii
Si acum ne pregatim
Sa ne si miscam putin
Cu zana sa ne - nveselim”
4. JOCURI ŞI ACTIVITAŢI RECREATIVE : Joc de mişcare :,,Gradinarul si florile”
SCOPUL ACTIVITĂŢII: verificarea cunoştinţelor matematice privind însuşirea conceptului de număr natural în concentrul 1- 5; consolidarea
priceperilor şi deprinderilor de a folosi tehnici de lucru, specifice activităţilor practice.
OBIECTIVE URMARITE:
 O1 – să execute corect sarcinile din carticica primaverii;
 O2 - să prepare prăjituri cu ingredientele puse la dispoziţie ;
 O3 - să formeze mulţimi de elemente dupa criterii date ;
 O4 - să aşeze mulţimile în ordine crescătoare/descrescatoare a numarului de elemente ;
 O5- să raporteze numărul la cantitate şi invers;
 O6 - sa - şi consolideze deprinderile practice însuşite – lipire,înşirare,asamblare;
 O7 - să participe cu placere si interes la joc alaturi de ceilalti copii;
STRATEGII DIDACTICE :
METODE: explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, conversaţia,expunerea, jocul, problematizarea, metoda piramidei.
MATERIALE DIDACTICE: cărticele , carioci, biscuţi ,cremă, şorţuleţe, linguriţe, jetoane cu flori de primavara, copaci,soarecoronita
primaverii,mantia primaverii, siluete flori de primavara,lipici,
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe
SARCINA DIDACTICĂ : formarea mulţimilor de elemente dupa criterii date, verificarea cunoştinţelor privind numeraţia în limitele 1-5;
REGULILE JOCULUI : copilul chemat de educatoare vine şi alege o floare din coşul Zânei Primăvara, apoi rezolvă sarcina descoperita în
interior.
ELEMENTE DE JOC: Mănuirea materialului, aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, sunetul clopoţelului, surpriza,intrecerea
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupe.
DURATA: 1 zi
SCENARIUL ZILEI
I. ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢA :
„Bună dimineaţa, floricele vesele,
În lumea florilor începe o nouă zi.
Bine ați venit, copii! ”
Copiii se salută de la stânga la dreapta cu numele florii de primăvară de la ecusonul primit-(,,Buna dimineta lalea Ioana”).
PREZENŢA: După ce ne-am adunat/ Și frumos ne-am salutat,/Colegii ne-am întâlnit, /Oare cine n-a venit? ”“Oare azi cine lipseşte, Să
vedem care ghiceşte ?”
- Vom face prezenţa cu ajutorul jetoanelor în formă de flori, aduse de zână, florile cu
pozele copiilor care lipsesc sunt eliminate de la panou.
CALENDARUL NATURII: ,,A-nceput o nouă zi! / Cum e vremea azi, copii?”
Copiii vor identifica anotimpul, luna, data, ziua şi vor face aprecieri asupra aspectelor din natură şi vor ataşa imaginile adecvate.
ÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI.- De ce credeţi că v –am spus flori vesele ?....Pentru că astăzi ne vom juca cu florile zânei Primăvara
ACTIVITATEA DE GRUP : Copiii povestesc o intamplare/eveniment petrecuta recent.
NOUTATEA ZILEI: Se descopera la centrul tematic coletul si scrisoarea trimisa de zana primavara din care au aflat că aceasta a fost răpită de
zana iarna, care a inchis-o in palatul ei de ghiata din tara zapezilor , deoarece ea nu vrea sa plece de pe aceste meleaguri de aceea ea ii roagă sa o
elibereze. Copiii sunt bucurosi şi promit să depăşească toate obstacolele pentru a o elibera.
MESAJUL ZILEI : ,, Primavara o salvam si de ea ne bucuram!”
Se anunţă TEMA ZILEI:,,Sa salvam Primavara!” în care vor încerca să treaca probele pregătite de Zâna Iarna ,astfel încât in final aceasta să
elibereze Primăvara, iar ea să se întoarcă în palatal ei de ghiaţă.
Se prezintă centrele de interes deschise, spre care copiii se vor îndrepta prin intermediul versurilor –
Tranziţie :„După florile purtate , /Ghicim jocurile toate/La măsuţe ne-mpărţim /Şi la lucru noi pornim!
Sarcinile rezolvam, / Si pe zana s-o salvam”
Copiii vor trebui să identifice cărui centru de interes „aparţin”, conform florii de pe medalionul purtat. Se prezenta sarcinile de lucru, pe
care le au de realizat la fiecare centru.
Astfel la centrul BIBILIOTECA vor rezolva sarcinile din ,,carticica”, la Centrul JOC DE ROL vor face prajituri pentru zana
Primavara.
După terminarea activităţilor de la centre se face tranziţia: ,,Unul dupa altul in rand ne asezam ,Unul dupa altul spre baie ne îndreptăm” ,
copiii se îndreaptă spre baie.
Reveniţi în sala de grupă copiii vor desfasura jocul didactic matematic: ,,Sa salvam Primavara” incercand sa treaca de toate probele
pregatite de iarna, si astfel sa elibereze Zâna Primavara. Fiecare răspuns corect este apreciat şi aplaudat .
Pentru ca au reusit sa treaca de toate probele pregatite de zana iarna la centrul stiinte in cadrul activitatii matematice copii fac tranzitia
catre centrul arta prin intermediul versurilor: ,,Catre centrul Arta noi pornim/ Cadouri zanei sa pregatim/ Cu drag sa le oferim.”unde vor
desfaşura Activitatea practică in care vor confecţiona, cu materialele puse la dispoziţie ,,Daruri pentru Zâna Primăvara”, respectând
indicaţiile primite. Astfel astfel aceştia vor confecţiona ,,mantia Primăverii”,,pălăria Primăverii”, margele si bratari -daruri pe care le vor oferii
zânei atunci când o vor elibera . Pentru ca au reusit sa treaca de toate probele , Zana iarna se lasa induplecata si o elibereaza pe zana primavara,
care vine in sala de grupa si fericita le multumeste copiilor pentru ca au salvat-o, dar si pentru darurile oferite si se joaca impreuna cu acestia
jocul: ,,Gradinarul si florile”,prin intermediul caruia copii se vor relaxa si se vor misca respectand regulile jocului .
Tranzitia: ,,Iata a mai trecut o zi,/ Multe am mai lucrat copii/ Si acum ne pregatim/ Sa ne mai miscam putin / Cu zana sa ne - nveselim”
La final se fac aprecieri asupra intregii activitati si se ofera recompense.
BIBLIOGRAFIE:
,, Tradiţional şi modern în învăţământul românesc ,,
,,Ghid pentru proiecte tematice ,, - Viorica Preda ,Editura Humanitas
Curriculum pentru învăţământul preşcolar(3- 6/7 ani),M.E.C.I,Bucureşti, 2008.
„ÎN GRĂDINA CU CRIZANTEME!”
PROF. CHIRIAC NICOLETA ROXANA, G.P.P. NR. 6 BUZĂU
GRUPA: Mică „Floricelele”

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: G.P.P. Nr. 6 Buzău
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Toamnă, toamnă harnică”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Parfum de toamnă”
DOMENII EXPERIENŢIALE: Om şi societate şi Psihomotric
Denumirea activităţilor: Educaţie pentru societate şi Educaţie fizică
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: „În grădina cu crizanteme”
ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
D.O.S.: „Flori gingaşe, flori frumoase, cum şi cui le oferim?” convorbire
D.P.M.: Alergare cu ocolire de obstacole; Joc: „La cules de crizanteme”
TIPUL ACTIVITĂŢII: Formare de priceperi şi deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe echipe
DURATA: 40 MIN
SCOPUL: Formarea unor priceperi practice şi gospodăreşti de îngrijire a crizantemelor şi a
modului de oferire al acestora precum şi exersarea deprinderii de alergare cu ocolire de
obstacole.
OBIECTIVELE OPERAŢIONALE:
 Să recunoască crizantema;
 Să indice cel puţin 2 condiţii necesare de care are nevoie crizantema pentru a
supravieţui;
 Să realizeze un buchet de crizanteme conform indicaţiilor primite;
 Să exerseze modul de oferire a buchetului de crizanteme;
 Să execute corect diferite mişcări de alergare cu ocolire de obstacole, respectând
indicaţiile primite;
 Să-şi perfecţioneze deprinderile motrice de bază în vederea aplicării în activităţi
motrice.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia,exerciţiul, jocul.
Materiale didactice: flori de toamnă, ambalaje de flori,frunze de crizantemă, imagini cu flori
de toamnă,scăunele, vaze cu flori de toamnă, recompense.
BIBLIOGRAFIE:
 ,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 3-6/7 ani”, Editura Diana,Piteşti 2008;
 G. Dragomorescu, I. Kun, E. Bojin, „Metodica predării educaţiei fizice în grădiniţa de
copii”, E.D.P., Bucureşti,1975;
 “Antologie de proiecte tematice pentru activitati integrate” – Editura Diana, 2011.
Momentele Conţinutul instructiv-educativ Strategii
activităţii didactice
Momentul Se vor asigura condiţiile psihopedagogice necesare Exerciţiul
organizatoric bunei desfăşurări a activităţii: organizatoric
 Amenajarea mobilierului;
 Aranjarea materialelor didactice necesare
activităţilor;
 Aranjarea colectivului de copii.
Captarea atenţiei Se va realiza cu ajutorul unor imagini cu flori de Conversaţia
toamnă. Frontal
- Haideţi să privim aceste imagini copii. Ce
observăm?
- Florile de toamnă sunt nişte flori frumoase şi ele
pot fi aranjate în buchete pentru a putea fi oferite
celor dragi.
Anunţarea temei - Astăzi vom învăţa şi noi cum să aranjăm florile Explicaţia
şi a obiectivelor într-un frumos buchet de toamnă dar mai ales cum Frontal
să oferim florile persoanelor dragi nouă.
- După ce vom aranja florile de toamnă în buchete,
vom merge într-o vizită în grădina de flori pentru a
depăşi obstacolele şi a culege alte flori de toamnă.
Activitatea noastră integrată se numeşte: „În
grădina cu crizanteme”.
Dirijarea D.O.S.: Educaţie pentru societate: „Flori
învăţării gingaşe, flori frumoase, cum şi cui le oferim?”
- Zâna Toamnă ne-a adus în vaze mai multe flori,
de diferite culori. Ştiţi cum se numesc aceste flori? Conversaţia
- Când apar crizantemele, copii? Frontal
- Ce flori sunt ele?
- Am aflat cu toţii că crizantemele sunt flori de Explicaţia
toamnă pentru că apar în anotimpul toamna. Frontal
- Vreţi copii să facem cadou floricelele noastre, să
le oferim cuiva drag?
- Ca să arate cât mai bine şi persoana cui oferim Conversaţia
florile să se bucure, este mai frumos să oferim Frontal
florile într-un buchet frumos aranjat.
- Vreţi să facem şi noi fiecare câte un buchet pe
care să-l dăruim mamelor noastre?
- Avem nevoie de ambalaje de flori, funde de Demonstraţia
flori,flori şi multă grijă atunci când realizăm un Frontal
buchet. Observaţia
- Mai întâi pregătim floarea pentru buchet, îi tăiem Frontal
codiţa ca să arate cât mai bine, o aşezăm în ambalaj
şi o legăm cu o fundă de rafie.
- Haideţi să încercăm şi noi să realizăm buchete cu Exerciţiul
flori de toamnă. Individual
Copiii, ajutaţi de educatoare vor realiza rând pe
rând buchete cu crizanteme.
Aceştia vor fi atenţi la indicaţiile educatoarei,
încercând să realizeze cele mai frumoase buchete.
Asigurarea - Ce buchete frumoase am realizat! Acum trebuie să Conversaţia
feedbackului le şi oferim? Frontal
- Dar ştiţi copii cui se oferă buchetele de flori?
- Buchetele de flori se oferă persoanelor dragi:
mămicilor, bunicilor, mătuşilor, doamnelor Explicaţia
educatoare şi colegelor. Frontal
- Dar haideţi să vedem cum oferim buchetele de
flori.
- Aduci când ţinem buchetul în mână îl ţinem cu Demonstraţia
florile în jos, iar atunci când îl oferim, îl ţinem cu Frontal
florile în sus.
- Cel care primeşte florile este frumos să le admire Observaţia
şi să spună mulţumesc celui care i le-a oferit. Frontal
- Haideţi să oferim şi noi buchete colegilor şi Exerciţiu
doamnelor educatoare. Individual
Obţinerea D.P.M.: Educaţie fizică: Alergare cu ocolire de
performanţei obstacole; Joc: „La cules de crizanteme” Explicaţia
- Pentru că am aşezat toate florile de toamnă pe Frontal
care le aveam în bucheţele, acum va trebui să
pornim într-o vizită imaginară în grădina de
crizanteme pentru a culege câteva flori şi a decora Exerciţiul
clasa cu ele. Organizatoric
- Sunteţi pregătiţi de vizită?
I. Organizarea colectivului de copii Explicaţia
1. Alinierea – verificarea ţinutei şi a stării de Frontal
sănătate.
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor:
Astăzi vom învăţa cum să alergăm printre copaci, Conversaţia
să ocolim muşuroiul de furnici din grădină şi să Frontal
culegem cele mai frumoase flori de toamnă.
II. Pregătirea organismului pentru efort Exerciţiul
- Ne aşezăm în rând pentru a fi pregătiţi să mergem individual
în vizită în grădină.
- Intrăm în grădină. În faţa noastră este noroi. Va Demonstraţia
trebui să păşim pe vârfuri ca să nu ne murdărim Frontal
ghetele. Exerciţiul
- Acum alergăm pentru a ajunge mai repede la Individual
crizanteme.
- Pe gard sunt mai multe păsărele care dau din aripi.
Hai să zburăm şi noi ca ele.
III. Influenţarea selectivă a aparatului
locomotor Exerciţiul
Ex.1 Zborul păsărelelor: Individual
Stând, ducerea braţelor orizontal,lateral,ridicarea şi
coborârea lor ritmică.
„Înainte de a porni iarăşi la drum să ne controlăm
ghetuţele, pentru că ni s-au dezlegat şireturile; ne
aplecăm să ne legăm pe rând: şi la un picior şi la Exerciţiul
celălalt.” Individual
Ex.2 Legarea şiretului:
Stând, cu picioarele depărtate, îndoirea trunchiului
cu ducerea braţelor spre ghete(1-2) –revenire(3-4). Explicaţia
Se repetă alternativ spre piciorul stâng şi drept. Frontal
„Plecăm mai departe. Am ajuns în grădina de
legume. Ce multe vrăbiuţe sar pe pământ. Hai să
sărim şi noi ca vrăbiuţele!” Demonstraţia
Ex 3.Săritura ca vrăbiuţa: Frontal
Stând, săritură uşoară pe ambele picioare cu Exerciţiul
deplasare înainte. Individual
Se execută 4 sărituri cu oprire.
IV. Realizarea temei Conversaţia
„Intrăm în grădina cu flori. Copacii sunt mulţi şi Frontal
deşi. Trebuie să-i ocolim. La început ca să nu ne
pierdem unul de altul în pădure ne ţinem de mână
formând un lanţ” Exerciţiul
Alergare uşoară în coloană câte unul printre individual
scăunele, copiii ţinându-se de mâini
Am ajuns într-o poiană unde sunt mulţi copaci, Explicaţia
răsturnaţi. Dăm drumul la mâini şi mergem unul Frontal
după altul, după doamna educatoare.
Mers cu ocolire de obstacole (muşuroiul de Conversaţia
furnici). Frontal
„Acum pentru că am obosit, haideţi să mergem
numai câte unul iar ceilalţi să ne odihnim şi să ne
aşteptăm rândul cuminţi.”
Mers cu ocolire de obstacole, câte unul. Explicaţia
„ Plimbarea noastră s-a sfârşit, ne aşezăm jos în Frontal
poiană să ne odihnim.
V. Revenirea organismului după efort Exerciţiul
Se va realiza prin intermediul jocului „La cules de individual
crizanteme”.
- Acum copii vom culege crizanteme şi le vom
aşeza în vază, ocolind muşuroaiele de furnici.
Jocul se va termina atunci când toţi copiii au
îndeplinit sarcina jocului.
Încheierea Se vor face aprecieri asupra activităţii, se vor Conversaţia
activităţii evidenţia copiii care au realizat buchete de flori Frontal
frumoase dar şi cei care au executat corect
mişcările şi au respectat regulile jocului activităţii
de educaţie fizică, fiind recompensaţi pentru efortul
depus.
PROIECT DIDACTIC LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROF. FLOREA NELUŢA, C. N. „I.C. BRĂTIANU”, HAŢEG,
HUNEDOARA
CLASA : a VIII-a C
ŞCOALA: C. N. „I.C. Brătianu”, Şc. Gen. „Ovid Densusianu”, Haţeg
OBIECTUL: Exerciţii de redactare - opţional
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
SUBIECTUL LECŢIEI: Fiind băiet, păduri cutreieram, de M. Eminescu
MOTIVAŢIA: Lecţia este una valoroasă din perspectiva abordării textului literar liric, din
creaţia eminesciană. Oferă atât profesorului, cât şi elevului, oportunitatea exersării
deprinderilor de a analiza un text la primă vedere, prin metode activ-participative ca metoda
Mozaic şi brainstorming.
Mai întâi se urmăreşte înţelegerea textului literar, apoi capacitatea de exprimare a
propriei opinii privind mesajul textului sau rolul diferitelor structuri ale acstuia.
În al doilea rând metodele folosite conferă independenţă elevului, stimulează creativitatea
acestuia, dar şi cooperarea.
Nu în ultimul rând, lecţia constituie un punct de plecare pentru elaborarea compunerii
de argumentare, pe baza textului-suport, deoarece, în timpul acesteia se realizează aceasta,
urmând ca tema pentru acasă s valorifice doar capacitatea de organizare a elevilor, în vederea
redactării.
TIPUL LECŢIEI: mixtă.
COMPETENŢE CADRU:
1. COMPREHENSIUNEA UNIVERSULUI INFORMAŢIONAL, AFECTIV ŞI
IDEATIC AL UNUI TEXT LITERAR SAU NONLITERAR
2. ANALIZAREA UNUI TEXT LITERAR SAU NONLITERAR LA NIVEL

LEXICAL, FONETIC, MORFO-SINTACTIC, SEMANTIC SAU STILISTIC
3. EMITEREA , ORGANIZAREA ŞI INTEGRAREA IDEILOR ÎNTR-UN TEXT

SCRIS
4. UTILIZAREA CUNOŞTINŢELOR DE LIMBA ROMÂNĂ ÎN REDACTAREA

DIFERITELOR TEXTE
1.1 identificarea conţinutului şi a mesajului unui text;
1.2 dovedirea înţelegerii globale şi detaliate a textului;
2.3 analiza textelor literare la diferite niveluri: lexical, fonetic, morfo-sintactic, stilistic;
2.4 interpretarea diferitelor procedee de expresivitate artistică;
3.4 aplicarea etapelor principale ale elaborării unei compoziţii;
4.1 emiterea, organizarea, integrarea ideilor în texte;
4.2 aplicarea normelor de punctuaţie, ortografie, morfologie şi sintaxă, în redactarea de
compoziţii pe baza textului literar;
A: COGNITIVE – FORMATIVE
La sfârşitul lecţiei, elevii trebuie să reuşească:
O1: să citească fluent, corect şi expresiv texul propus;
O2: să interpreteze semnificaţia contextuală a unor cuvinte şi a unor expresii din poezie;
O3: să analizeze o secvenţă lirică, prin raportare la particularităţile acesteia;
O4: să evidenţieze figurile de stil şi să precizeze rolul acestora în comunicarea sentimentelor
eului liric;
O5: să identifice, în poezie, elementele care definesc genul liric;
O6: să sesizeze corespondenţa dintre titlul operei lirice şi conţinutul textului;
O7: să redacteze o compunere, de tip argumentativ;
B. AFECTIVE, ATITUDINAL
O8: să se exprime corect, expresiv, nuanţat, în funcţie de context;
O9: să formuleze impresii pertinente, după prima lectură a textului citat;
O10: să integreze informaţiile într-un sistem propriu de valori
METODE ŞI PROCEDEE (active şi alternative): lectura explicativă, conversaţia
euristică, expunerea, metoda cvintetului, învăţarea prin descoperire, brainstorming-ul,
mozaicul, gândiţi / lucraţi în perechi / comunicaţi, activitatea pe grupe, ciorchinele.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: suportul de curs, caiete, tabla, cretă.
FORME DE ORGANIZARE: Activitate frontală alternantă cu activitatea
independentă individuală / în grup / perechi.
FORME DE EVALUARE observaţia sistematică.
RESURSE EDUCAŢIONALE:
 Capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a VIII-a ;

 Timpul de lucru: 75 min;
BIBLIOGRAFIE:
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
Scenariu didactic
Etape T Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi Eval

I strategii u-
m are
p
1. 1’ Consemnarea prezenţei elevilor Elevii se pregătesc pentru Conversaţi -
Mo- Pregătirea celor necesare oră. a
ment desfăşurării lecţiei.
org.
2. 5’ Solicită elevilor să recite poezia Un elev desemnat recită Spargerea
Evo- Lacul, a lui Mihai Eminescu poezia. gheţii
care (poezie studiată la ora de limba
română, cu puţin timp înainte).
Împarte elevii pe grupe,
solicitându-le să realizeze fişele de Elevii lucrează pe caiete Obse
muncă independentă. sarcinile de lucru şi răspund r -
întrebărilor printr-un lider de vare
Activitatea pe grupe: grup. a.
GRUPA I.
1. Repartizaţi cuvintele care

desemnează elementele naturii
aparţinând planului terestru.
2. Selectează, din text, trei epitete

care contribuie la descrierea
atmosferei de basm a locului.
GRUPA II: 1 Scrie cuvintelcare

Gândiţi/
desemnează elementele naturii
aparţinând planului cosmic. lucraţi în
5. Alcătuieşte câmpul semantic perechi/
al cuvântului lac. comunicaţi
GRUPA III. 1. Precizează
cuvintele care recompun, parcă, o
atmosferă de basm.
5 2. Realizează un ciorchine cu
elementele care se referă la lac. Elevii recunosc Conver-
Prin întrebări, profesorul elementele definitorii ale saţia
individualizează marele poet şi solicită liricii eminesciene. Ciorchi-
enumerarea motivelor proprii liricii nele
acestuia. Brain-
storming
3. 10  Se anunţă tema nouă: „Fiind Elevii notează pe caiete

Re- băiet, păduri cutreieram” de M. noile informaţii.
a- Eminescu şi, totodată, obiectivele
liza- lecţiei.
rea  Li se comunică elevilor că Elevii ascultă şi urmăresc
sens poezia a fost publicată postum, deşi a pe suportul de curs.
ului fost scrisă în anul 1878.
 Realizează lectura model a Elevii analizează sarcinile
poeziei. de lucru şi notează noile
 Explorarea conţinutului: informaţii.

 Titlul, construit în
 semnificaţia titlului; jurul substantivelor băiet

şi păduri, sugerează
starea pe care o avea
copilul şi chemarea
ademenitoare a pădurii
pentru cel înclinat mereu
spre meditaţia
frumosului;
 identificarea temei poeziei;  Tema: legătura,
comunicarea omului cu
natura, efemeritatea
vieţii omului, comparativ
 exprimarea sentimentelor eului cu veşnicia naturii;
liric;  Sentimentele eului
liric sunt exprimate în
mod direct; poezia relevă
 încadrarea poeziei în genul bucuria copilului aflat în
literar din care face parte; mijlocul naturii.
 Încadrarea în gen
literar: - poezia aparţine
genului liric prin:
exprimarea directă a Conversaţ Observa-
sentimentelor, prin ia, rea
prezenţa eului liric şi a Enumeraţ frontală a
mărcilor sale lexico- ia. elevilor.
gramaticale, prin redarea
imaginilor artistice cu
ajutorul figurilor de stil
şi, nu în ultimul rând,
prin prezenţa elementelor
de prozodie.
4. 20  Face aprecieri asupra

Re- răspunsurilor elevilor. Elevii ascultă şi îşi Metoda
flec-  Explică metoda Mozaicului, notează informaţiile mozaicul
ţia metodă după care se va face primite. ui
descifrarea textului, subliniind
avantajele muncii în echipă: elevii se
împart în cinci grupuri. Fiecare elev
poartă un număr, de la 1 la 5. Fiecare
va deveni expert într-o problemă a
textului-suport.
 Reîmparte elevii pe grupe, Observa-
după numărul pe care îl deţine fiecare Munca în rea atentă
elev, urmând ca aceştia să studieze echipă a
împreună unul dintre sectoarele activităţii
repartizate şi apoi să o împărtăşească elevilor
grupului său mixt.
În fiecare grupă se împart
sarcinile:
Echipa cu nr. 1 Elevii îşi notează posibile
- Va identifica prezenţa eului liric răspunsuri şi urmăresc cu
în text, prin mărci specifice; explicaţiile profesorului.
- Va identifica înfăţişarea pădurii Lucrează pe grupe
prin structuri specifice; conform metodei Mozaic.
- Va puncta planurile poeziei. Rezolvă în timpul alocat
Echipa cu nr. 2 de profesor sarcinile de
- va identifica imaginile artistice şi lucru indicate.
le va clasifica; Grupele discută
Echipa cu nr. 3 problemele propuse,
- va identifica figurile de stil şi va elaborând fiecare un plan
explica semnificaţia acestora; al acesteia.
Echipa cu nr. 4 Fiecare „expert” se
- va identifica elemente ale operei întoarce la grupa mixtă şi
literare lirice şi le va ordona, predă materialul său. Toţi
după ponderea lor; ceilalţi „experţi” notează
- va explica semnificaţia lunii şi a ideile pe caiet şi cer
tinerei crăiese. lămuriri.
Echipa cu nr. 5 În acest fel se alcătuieşte
- va identifica elementele planul lecţiei pe fişe.
specifice universului liric Prezintă în faţa clasei
eminescian: tema şi motivele rezultatele obţinute.
Fiecare notează
prezente în poezie, care se informaţiile primite de la
regăsesc şi în alte creaţii experţi.
studiate;
Profesorul urmăreşte activitatea
elevilor şi intervine când este cazul.
Solicită elevilor să încerce să creeze Completează, în grup, Brainstor
câteva cvintete despre Eminescu. cvintetele cerute. ming-ul
5 Se dau condiţiile de realizare a Activitate
metodei cvintetelor: frontală
1. Subiectul : Eminescu
2. două adjective care descriu
subiectul;
3. trei verbe care exprimă acţiuni
posibile; Cvintetul
4. un enunţ din patru cuvinte ce Conversaţ
exprimă sentimentul faţă de ia
subiect; Lucrul pe
5. un cuvânt ce exprimă esenţa grupe
subiectului.
T 3 Indicarea sarcinilor de învăţare pentru Notează tema de casă şi Conversaţ
E acasă: urmăresc explicaţiile ia
M 1. Fişa bibliografică a lui Eminescu; profesorului. Explicaţia
A 2. Argumentarea apartenenţei
textului la genul liric.
Con 1 Efectuează o analiză a activităţii, Ascultă cu atenţie
- făcând aprecieri referitoare la modul observaţiile profesorului
cluzi de desfăşurare a lecţiei, a nivelului de legate de modul de
i implicare al elevilor şi a participării desfăşurare a activităţii
lor active în desfăşurarea activităţii
didactice.
PROIECT DIDACTIC INTEGRAT

PROF. ÎNV. PRIMAR CHIȘ LIANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “SILVANIA”, ȘIMLEU SILVANIEI, JUD.
SĂLAJ
Clasa: a III-a
Unitateatematică: Unități de măsură
Disciplina: Matematică
Subiectul: Unități de măsură pentrumasă -Kilogramul
Tipullecției: consolidare și sistematizare de cunoștințe
Domenii implicate: Științe ale naturii, Limba română, MM, EFS
Obiective operaționale
La sfârșitul orei elevii vor fi capabili:
O1 -să opereze cu unităţi de măsură standard, cu multiplii şi submultiplii acestora;
O2 – să resolve exerciţii şi probleme cu cele patru operaţii învăţate, utilizând numere
concrete în relaţie cu unităţile de măsură standard;
O3 – să lucreze în perechi, respectând tema dată, precum și regulile de comunicare specifice
activității școlare
Strategiadidactică:
a) Metodeși procedee: conversația, explicația, observația, exercițiul, metoda
ciorchinelui,jocul didactic, metoda R.A.I., Știu/Vreu să știu/Am învățat.
b) Mijloace de învățământ: planșă, jetoane, figurine, fișe, minge
c) Forme de organizare: frontal, individual, pegrupe.
Bibliografie:
 Ministerul Educației Naționale, 2013, Programa școlară pentru clasa a III-a, București
 ARISTOVA, Vera, GALPERȘTEIN, Leonid, LUKIANOV, Maxim, NIKIȘIN,
Alexei, PORȚEVSKII, Constantin, 2008, Enciclopedie generală pentru copii, Editura
Litera Internațional, București
 ARON, Ioan, 1969, Metodica predării aritmeticii la clasele I-IV, Editura didactică și
pedagogică, București
Nr. Evaluarea
crt Secvențe CS Conținutul instructiv-educativ Metode și Forme Mijloace performa
. le lecției procedee de de n-țelor
organiza învățămâ
re nt
1. Moment Se va organiza spațiul și climatul educativ într-un mod
organizat optim desfășurării activității propuse.
oric
2. Reactuali DP Din lista de cuvinte cer elevilor să aleagă acele Observația frontal Tablă Observare
zareacun „comori” (abilităţi) de care au nevoie pe tot parcursul magnetică a
oștințelor orei. , jetoane sistematic
Matematică Elevii vor complete ciorchinele “Kilogramul” cu ciorchinele ă
multiplii și submultiplii acestuia.
3. Captarea Limba Se cere elevilor să îl ajute„domnul

atentiei română Kilogram” , poreclit astfel pentru că este
supraponderal.
El cântăreşte 200 kg şi este foarte bolnav. Din cauza
masei corporale nu se poate deplasa decât foarte greu.
Inima sa este slăbită şi nu mai bate ritmic, punându-i Observare
viaţa în pericol. Este singur şi trist. Medicii i-au povestirea frontal sistematic
prescris o operaţie de înlăturare a marii cantităţi de
grăsime, dar pentru că nu poate munci d-l Kilogram ă
nu are banii necesari. Atunci doctorii i-au dat o
alternativă: oricât i-ar fi de greu să încerce ca zilnic să
meargă pe jos .
El ar vrea, dar îi este ruşine să iasă pe stradă pentru că
unii oameni răi ar putea râde văzându-l. Are nevoie ca
cineva care îl înţelege să-l însoţească măcar câteva
zile. Îi îndemn pe elevi ca simbolic la ora de
matematică să îl ajutăm astfel : pentru fiecare exerciţiu
lucrat corect suntem alături de el. Pentru a avea o
evidenţă fiecare elev va lipi pe planşă o parte din
piramida alimentelor, pentru ca la sfârșitul orei să
obtină piramida completă. La sfârşitul activităţii vom
vedea dacă l-am ajutat suficient ca d-l Kilogram să-şi
schimbe viaţa în bine şi să devină un om sănătos,
capabil de o viaţă normală.
4. Calcul Matemati Sfertul numărului 48. frontal Observare
mintal că Încincitul nr. 7 sistematic
O doime din 16 kg exercițiul a
O cincime din 35 l
Un kg cu câte hg este egal?
Câte cg intră într-un g?
5. Anunțare Pentru a afla titlul lecției rog un copil sa citească Conversația
a temei și Limba următoarea poezie: frontal Tablă, Observare
a română “Nelipsite de la masă cretă, a
obiectivel Pentru-o viață sănătoasă poezie sistematic
or Fructele, legumele ă
propuse Îmi măsoară numele.
Kilogram eu mănumesc
Cu cântarul vă servesc”
Se anunţă titlul lecţiei: Kilogramul – exercitii si
probleme
Se notează titlul la tablă. Apoi, se prezintă pe
înţelesul copiilor obiectivele operaţionale ale lecţiei.
6. Dirijarea - Cum ar putea d-l Kilogram să slăbească? conversația Frontal Evaluare
învățării Elevii prezintă câteva modalități prin care el poate să individual
Științe ale slăbească. ă
naturii - El ar putea slăbi având o alimentație sănătoasă, cât
și prin foarte multă mișcare. De aceea, vom face o
excursie imaginară împreună cu el.
Prezint elevilor planșa pe care vom realiza excursia observația frontal Planșă,
imaginară. figurine
Pentru a afla câți kilometri are drumul pe care trebuie
să-l parcurgă pentru a ajunge la cabana din pădure, cu magnet
trebuie să rezolvăm următorul exercițiu:
 Calculați:
7 km x 5 – 60 km:2 = 5 km
Elevii vor lipi prima treaptă a piramidei alimentelor. Individua Caiete
După ce parcurge o parte din drum el trece peste un l Evaluare
pod, iar în apă îl zărește pe peștișorul auriu. Acesta are individual
un bilețel pentru d-l Kilogram cu un mesaj, dar pentru ă
a descoperi mesajul, copiii vor avea de rezolvat o caiete
problema și vor afla câți litri de apă trebuie să bea pe
zi. (Bea cel puțin 2 litri de apă pe zi!) Exercițiul
 Câte sticle de un litru se pot umple cu opt frontal
pahare de 250 ml. Evaluare
Se completează piramida cu următoarea individual
treaptă. ă
Mai merge el ce merge și vrea să facă un popas la
umbra unui copac umbros. Copacul i-a pregătit și el
un bilet, dar pentru a descoperi mesajul trebuie să
ezolvați următoarele exerciții:
 Calculează Analiza
a) 275 dg+456 dg b)746 kg-559 kg= răspunsuri

93 g : 3 = 32cg x 4 = lorel evilor
Elevii descoperă mesajul: Plimbă-te în aer liber!
Se completează piramida. Tablă,
El mai parcurge o parte din drum și se întâlnește cu o cretă, Analiza
căprioară care are un mesaj pentru el. Pentru a Exercițiul caiete, nivelului
descoperi mesajul vom rezolva o problemă Fronta instrument de
 “În trei lăzi sunt 92 kg de cireşe. În prima şi în Frontal e de scris efectuare a
a doua ladă sunt 56 kg, iar in a doua şi a treia sarcinilor
ladă sunt 65 kg de cireşe. Câte kilograme de Problemati- Fișe cu
cireşe sunt în fiecare ladă? zarea metoda
Elevii descoperă mesajul:Mănâncă fructe și legume!, Știu/Vreau
se completează piramida. să știu/Am
Pentru a închiria o cabană d-l kilogram trebuie să învățat
rezolve următoarea problemă, organizând datele
problemei în tabelul Știu/ Vreau să știu/ Am învățat Individua
 “Bunicul a cules din grădină 3 lădițe de roșii a l
câte 5 kg fiecare lădiță și 4 lădițe de ceapă a
câte 4 kg fiecare lădiță. Câte kg de roșii și
ceapă a cules bunicul?”
Se descoperă mesajul: Minte sănătoasă în corp
sănătos!
7. Obținerea Limba Împart clasa pe grupe în funcție de aptitudini, după explicația Pe grupe Analiza
performa română cum urmează: nivelului
nței Scriitorii – inteligența verbal lingvistică-o parte vor de
avea de compus un text nonliterar (o rețetă) “Tartă cu efectuare a
Matematică fructe”, iar alții vor realiza un cvintet: un substantiv sarcinilor
(alimentație), două adjective (sănatoasă, proaspătă), cvintetul fișe
trei acțiuni (culegând, spălând, mâncând), o propoziție
alcătuită din patru cuvinte ( Mănâncă fructe și
legume.), un cuvânt generalizator (viață).
Matematicienii – inteligențalogico –
matematică – LEGO
AVAP  “ Sergiu e maigreu de 3 ori decât sora sa,
EFS Mimi, de 14 kg. Tatăl lor are cu 9 kg mai puțin Problemati pegrupe fișe
decât îndoitul greutății fiilor. zarea
Limba Tatăl = _______ kg coală de
română Constructorii– vizual – spațială – hârtie,
Științe ale vor construi un cântar de bucătărie, dar si unul creioaneco
naturii corporal de persoane din piese LEGO . lorate, Observare
Sportivii – inteligența kinestezică – corporală jocul carioca sistematic
MM Vor întocmi o listă cu exerciții și activități sportive exer CD cu ă
pentru d-l Kilogram, apoi le vor prezenta în fața clasei. cițiul negativulc
Naturaliștii – inteligența naturalistă – vor realiza un ântecului
afiș cu titlul “Stil de viațăsănătos.” Vitaminel
Pentru că suntem o clasă de muzicanți o să e
cântăm cântecul Vitaminele.
8. Asigurare Pe scaunul meu întâmplător/ O minge a aterizat R.A.I. frontal minge Analizaniv
a retenției Matematică ușor.Elevii se vor juca jocul R.A.I. ( răspunde, aruncă, elului de
și a interoghează). Un elev aruncă mingea altui coleg în efectuare a
transferul timp ce îi adresează acestuia o întrebare din lecție. sarcinilor
ui Copilul care prinde mingea, răspunde la întrebare și
adresează altă întrebare copilului căruia îi aruncă
mingea.
Elevii ajung în vârful piramidei.
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR: ICHIM OANA, SCOALA IULIA HASDEU GALATI
Clasa: a- VII a B
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul :Adjectivul-actualizarea cunoștințelor din clasa a VI-a
Durata: 50 minute
Tipul lecţiei: actualizare de cunoștințe
Unitatea 4
Obiectivul fundamental: sistematizarea cunoştinţelor despre adjectiv; formarea competenţelor de utilizare a cunoştinţelor în comunicarea orală
şi scrisă;
1.1. înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral;
3.2. recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric;
4.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie;
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1 să definească adjectivul;
O2 să identifice adjectivele din diferite contexte;
O3 să clasifice adjectivele după diferite criterii;
O4 să utilizeze în diferite enunţuri adjectivele la gradele de comparaţie;
O5 să construiască propoziţii cu adjective cu diferite funcţii sintactice;
O6 să analizeze morfo-sintactic adjectivele dintr-un text suport;
O7 să utilizeze corect adjectivul în comunicarea orală şi scrisă;
O8 să redacteze un text folosind adjective diferite.
Metode şi procedee: tehnica ciorchinelui, conversaţia; observaţia; explicaţia; expunerea; problematizarea; exerciţiul.
Materiale şi mijloace: manual; planşă cu schema lecţiei; fişe de lucru cu schema lecţiei; fişe de lucru cu exerciţii; fişe cu test de evaluare
formativă;
Material bibliografic:
 Gramatica limbii române, ed. Academiei, vol. 1, (ediţia a – II – a revizuită), Bucureşti, 1966;
 Manual Limba română, EDP, Bucureşti;
 Limba şi literatura română- Preparator…Ed. Art, Bucureşti, 2002
Forme de organizare:
 activitate frontală;
 activitate independentă, individuală;
Evaluare:
 orală;
FORME DE RESURSE RESURS

MOMENTEL OB. DUR ACTIVITATEA PROFESORULUI EVALU
ORGANIZAR PROCEDURA E
E
ATA E LE MATER ARE
ACTIVITATI
IALE
I
Moment 2’ - Voi avea grijă ca elevii să-și pregătească frontal Conversaţia catalog orală
organizatoric materialele necesare orei de limba română observarea
- Voi asigura liniștea și disciplina clasei sistematică
pentru o bună desfășurare a activității
didactice
- Voi trece absențele în catalog
Verificarea 8’ - Voi verifica modul în care elevii și-au frontal -observaţia - caiete -Elevii
temei pentru efectuat tema atât calitativ cât și cantitativ -conversaţia de citesc
acasă - Elevii sunt solicitați, prin sondaj, să teme/port temele.
citească răspunsurile, să motiveze, antrenând ofolii
prin întrebări frontale întreaga clasă.
O1 7’ - Se vor reactualiza, prin conversație frontal frontal -conversaţia
Reactualizarea
O2 cunoștințele din anul anterior despre adjectiv: -explicația
cunoștințelor
O3 -Ce este adjectivul? -exemplificarea
învățate
-În ce figuri de stil intră cel mai des?
anterior
-Ce fel de adjective cunoașteți?
-Ce funcții sintactice poate avea adjectivul?
-Ce trăsătură importantă are adjectivul vizavi
de substantiv?
Captarea 3’ - anunțarea temei și a obiectivelor lecţiei ; scrisă

atenției tema lecției reiese dintr-un joc de rol în care orală
un elev de la o altă clasa va interpreta o
ghicitoare despre adjectiv
Dirijarea 27’ -Se va realiza pe baza unei prezentări frontal -conversaţia -material -
învățării și O2 ppt.alternativ cu exerciții aplicative -explicaţia ppt.cu executar
realizarea O3 -acestea vor fi rezolvate ca activitate schema ea
feed-back-ului O4 individuală, dar și colectivă. teoretică sarcinilo
O5 -Feedback-ul are loc pe tot parcursul lecției și a lecţiei r
O6 al conversației și se concretizează prin
O7 aprecieri verbale făcute de profesor :E bine!,
O8 Exact!, Da!.
- consolidarea cunoştinţelor despre adjectiv se
realizează treptat, pe parcursul lecţiei; -în
paralel cu completarea schemei lecţiei se
rezolvă exerciţiile din fişa de lucru
Asigura O4 -tema pentru acasă individual -conversaţia - Caietul - se
rea transfe O8 3’ -Voi face aprecieri generale și individuale, -observarea special, oferă
rului pozitive și negative, atât pe parcursul orei, cât sistematică paginile indicaţii
și la finalul acesteia. de la cu
Exercițiile rămase neefectuate de pe fișa de adjectiv privire la
lucru . modul
- notez, în catalog, elevii care s-au afirmat, de
de-a lungul lecţiei. rezolvar
ea
temei.
Fișă de lucru- Adjectivul
1. Scrie în tabel adjectivele din caligrama.
Cu două forme Cu trei frome Cu patru forme

s
t
ă
în grădină.
2.Formează adjective de la cuvintele date cu ajutorul sufixelor :

-os : caldură- -esc: frate- -nic: casă-
a luneca- împărat- grabă-
ochi- nebun- zadar-
3.Găsește în careul de mai jos adjectivele care denumesc culori și încercuiește-le.
H B M O V Z S N
A L B L E U I O
B G R I Y N C V
O T O V A I W C
R N K A K I L O
D X C R E M I R
O G R E N A L A
A D I T A M A I
4.Realizează acordul adjectivelor din paranteze cu substantivele ale căror însuşiri le arată.
“Pe prispă torcea o fată (frumos) ……………………... Haina (alb şi lung) ………………………………. părea un nor de raze şi
umbre, iar părul ei (aurie) …………………. era împletit în cozi (lungă) …………………. O cunună de mărgăritare era aşezată pe fruntea ei
(neted) …………………...”
5. Subliniază forma corectă de scriere a adjectivelor din enunţurile de mai jos:
a) Razele aurii / auriii ale soarelui mângâie pământul reavăn.
b) Propriii / proprii nepoţi nu îi respectă, deşi bunicii înşişi i-au crescut.
c) Călca uşor pe covorul de frunze rugini / ruginii.
d) Argintii / argintiii fulgi de nea plutesc în văzduh.
6.Analizează adjectivele din enunțul următor (fel, forme, caz, funcție sintactică, grad de comparație)
a) Copilul agitat este din clasa fratelui meu.
b)Fata moşului era foarte harnică.
c)Acest băiat ia numai note mari.
d)Harnicul elev are întotdeauna de câștigat.
7. Alcătuiește un text de aproximativ zece rânduri intitulat Gând de primăvară, în care să utilizezi adjective la diferite grade de comparaţie.
POEZIA ADJECTIVULUI
Sunt adjectivul, cuvânt ce are
Pe unde trec, eu semăn flori.
Mărime și formă, gust și culoare
Chiar substantivul, frate – meu,
Sunt ghiocelul argintat
Mă cheamă să-l ajut mereu.
Pe câmpul împrimăvărat
și nu lipsesc din adunare
Laleaua roșie mai sunt
Ca să împart la fiecare
Și-ntinsul, verdele pământ
O însușire, două, trei...
Sunt norul alb și trecător
Sunt bun și harnic, dragii mei!
Și soarele strălucitor.
Isteț, dorit, inventiv,
Rotundul măr, gustos, din pom,
Eu sunt frumosul ADJECTIV!
Cules de înțeleptul om.
(Bucuria de a scrie compuneri, Marcela Peneș, Editura
Am strai ales, de sărbători,
Aramis, 2005)
PROF. ANTAL LIANA TANIA

GRĂDINIŢA CU P.N. NR. 8, ZALĂU
Grupa: mare
Tema proiectului: ,,DE VORBĂ CU TOAMNA”
Subtema:,,Flori de toamnă”
Tema activităţii: “Spune unde am aşezat florile?”
Forma de realizare: Activitate integrată (DS, DOS)
Mijloc de realizare: joc didactic.lipire
Tipul de activitate: consolidare de cunoştinţe
Scopul: Consolidarea cunoştinţelor referitoare la poziţii spaţiale concomitent cu consolidarea
deprinderii de lipire
 să identifice poziţiile spaţiale (sus, jos, stânga, dreapta, pe, sub, lângă, între, etc);
 să plaseze florile în poziţiile spaţiale cerute ;
 să verbalizeze acţiunile de plasare a obiectelor în poziţiile dorite;
 să participe activ în desfăşurarea jocului şi să respecte regulile acestuia ;
 să recunoască materialele de lucru, denumindu-le pe fiecare în parte;
 să lipească folosind corect tehnica de lucru şi respectând poziţiile spaţiale indicate;
 să aprecieze lucrarea personală şi/sau pe cele ale colegilor folosind cel puţin un criteriu.
Metode şi procedee:jocul, conversaţia , demonstraţia, problematizarea, exerciţiul, turul galeriei.
Materiale didactice: flori naturale si artificiale, carton colorat, lipici, pensule, crizanteme de
diferite culori decupate din carton şi din hârtie colorată, panou, coş cu recompense.
Forma de organizare: frontală, individuală
Resursa temporală: 30-35 de minute
Jocul didactic: “Spune unde am aşezat florile”
Sarcina didactică: -recunoaşterea si denumirea corectă a poziţiilor spaţiale.
Elemente de joc: aplauze, bătăi din palme, surpriza, închiderea şi deschiderea ochilor la un semnal
sonor sau verbal.
Regulile jocului:
Copii închid ochii la semnalul verbal ,educatoarea ascunde florile în diferite poziţii spaţiale iar la
semnalul sonor(bătaie din palme) copiii deschid ochii şi caută florile.
Fiecare copil ia o singură floare, precizează locul în care a găsit-o folosind unul din termenii: sus,
jos, pe, sub, lângă, între, deasupra, dedesubt, etc. şi o lipeşte în poziţia indicată.
Bibliografie:
“Curriculum pentru învăţământul preşcolar - 2008”
“Metode interactive de grup” de Silvia Breban, Elena Goncea,Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga,
Editura: Arves
DEMERS DIDACTIC
Evenimentul Conţinutul învăţării Strategii Evaluare

didactic didactice
1.Moment Sala de grupă este aerisită şi mobilierul aranjat
organizatoric adecvat modului de desfăşurare a activităţii.
Materialele didactice sunt pregătite, unele la vedere
altele sub formă de surpriză.
Copiii intră organizat în sala de grupă şi îşi ocupă
locurile.
2.Captarea Descopăr surprizele aduse de Zâna Toamna. Intuim
atenţiei materialele de pe masuţă. -explicaţia
-,,Darurile primite se datorează faptului că suntem
harnici, cuminţi şi pricepuţi şi ştim multe lucruri -conversaţia
despre toamnă .Vom învăţa în această săptămână şi
despre florile toamnei”
3.Anunţarea -,,Dacă tot am primit aceste flori minunate eu m-am
temei şi a gandit să ne jucăm astăzi cu ele şi să încercăm să -explicaţia
obiectivelor fim şi noi harnici şi darnici, să realizăm un tablou
cu flori de toamnă pentru Zâna Toamna.Ne vom
juca jocul ,,Spune unde am aşezat florile”.
4.Reactualizarea Unde să aşezăm vaza cu flori ?
cunoştinţelor - Sub masă ar fi bine? -conversaţia Observarea
- Tocmai deasupra dulapului? -exerciţiul comporta
- Dedesubtul catedrei?
- Lângă uşă? mentelor
- Pe masă ar fi mai bine?
- În partea dreaptă ar putea sta?
- Sau în partea stângă?
- Între ghivecele cu flori?
- În spatele coşului s-ar vedea?
- Dar în faţa lui?
Atunci vom aşeza vaza pe catedră.
5.Prezentarea ,,Voi veţi ţine ochii închişi şi mânuţele la ochi. În
conţinutului şi acest timp eu voi ascunde pe lângă voi florile -conversaţia
dirijarea învăţării colorate de la Zâna Toamna pe care voi va trebui să
le găsiţi. Cand bat din palme fiecare copil trebuie să
găsească şi să ia o singură floare. Cine a găsit
floarea trece pe scăunel. Apoi fiecare va trebui să
spună unde a găsit floarea , să o aşeze pe tabloul de -explicaţia
pe măsuţa lui şi să o lipească în poziţia spaţială
indicată.” Mă asigur că au fost înţelese regulile
jocului: problematiza
Ce facem la semnalul meu? rea
Ce facem după ce bat din palme?
Câte flori putem lua?
Ce facem după ce am găsit floarea?
Se execută jocul de probă. Se demonstrează -explicaţia
copiilor tehnica de lucru. Se încălzesc muşchii demonstraţia
mâinilor: -exerciţiul
„Mâinile nu stau deloc
Ci se pregătesc de joc
Degetele-mi sunt petale
Se deschid ca la o floare,
Ploaia cade neîncetat,
Degetele le-am mişcat.
Spre stânga şi spre dreapta mea,
Le mişcăm noi, uite-aşa,
Iar apoi le răsfirăm
Şi la pian frumos cântăm!”
6.Obţinerea Copiii execută jocul. Caută florile ascunse şi -jocul Aprecieri
performanţei identifică poziţiile spaţiale ale florilor găsite de ei. verbale
Fiecare floare găsită este apoi lipită pe tablou în -exerciţiul
poziţia spaţială cerută. -flori, carton,
lipici
7.Asigurarea Vom organiza un concurs. Formăm doua -conversaţia Evaluare
retenţiei şi echipe: ,,Echipa de la măsuţele din faţă”şi ,,Echipa -panou cu frontală
transferului de la măsuţele din spate”. flori
1.Începând de la dreapta la stânga va veni câte un -coş cu flori
copil din echipă şi va plasa coşuletul cu flori în
diferite poziţii spaţiale din grupă (precizate de
educatoare).Dacă va reuşi va fi aplaudat şi echipa
va fi recompensată cu o floare.
2. Copilul care se află în poziţia spaţială indicată şi
face parte din echipa numită va preciza poziţia
spaţială în care este aşezat coşul cu flori. Va fi
recompensată atât recunoaşterea propriei poziţii
spaţiale cât şi a poziţiei coşului aşezat de
educatoare .
După executarea variantelor de joc se numără
punctele acumulate şi se desemnează câştigătorii .
8.Evaluarea Copiii trec pe rând pe lângă măsuţele unde se află -turul galeriei Analiza
lucrările şi se analizează corectitudinea acestora . produselor
Voi face aprecieri individuale asupra modului de activităţii
lucru şi asupra participării copiilor la întreaga
activitate. Ofer recompense si cer copiilor să –şi Aprecieri
lipească floarea în piept în partea stângă. verbale

C Responsabil Bancea Melina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C Responsabil Bancea Melina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

PROF. ÎNV. PREŞC. CARMEN DUNCA

2. INTRODUCERE Întâlnirea de dimineaţă: Activitatea începe prin cântecul: Activitatea de Observarea

Un copil va veni în faţă şi va rezolva prima sarcină.

8. ÎNCHEIEREA Tranziție :”1-2, 1-2 mergem toți în pas vioi !”

MIȘCA BIANCA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GRIGORE MOISIL” SATU

Aria curriculară: Matematică și științe”;

Tip de activitate: curriculară(Aria curriculară Consiliere și orientare)

Anexa nr.2 “Caracatia furioasă” adaptare după Lori Lite

Disciplina: Limba şi literatura română

Anexa 1 - CIRCUMSTANŢIALA DE LOC

 locuţiune vb. la mod personal , adverb , interjecţie , adjectiv

4. Construieşte fraze în care să existe propoziţii circumstanţiale de loc introduse prin

A1. Realizarea produsului- A2. Fişa de analiză

B. NECESITATEA STUDIERII TEMEI

Ol De proiectare, execuţie şi evaluare a Activitate practică de utilizare a Cu ajutorul materialelor de lucru 80 %

- Se va manevra cu atenţie foarfeca;

PROF. DIACONU ADELA

School: SCOALA GIMNAZIALA “Anton Pann “, Craiova

O2 Reactuali- Verificǎ cantitativ tema pentru acasǎ. Prezintǎ caietele cu

Trece câte unul la

Folosind metoda cubului, elevii vor recunoaşte

d) suma tuturor numerelor impare din cele două exerciţiile:

e) diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic b) 41+29+16=

Pentru un puzzle s-au folosit 45 pǎtrate şi cu 19

O5 Fişǎ de muncǎ independentǎ Analizeazǎ fiecare

O7 Asigurarea Confirmǎ oral

1) Marcheazǎ cu o steluţǎ roşie pǎtratele, cu una galbenǎ cercurile, cu albastrǎ triunghiurile şi cu

2) Completeazǎ numǎrul figurilor geometrice folosite în urmǎtorul desen:

3) Uneşte corpul geometric cu obiectul cu aceeaşi formă:

GURGUIATU SIMONA, GRĂDINIŢA CU P.P NR.7 FOCŞANI

Nivelul/Grupa: nivel II / grupa mare „A” ALBINUŢELE

Etapele Conținutul științific Strategiile didactice Tipul de

Unitatea tematică: „Stil de viață sănătos”

PROF. VERONICA – GABRIELA GĂINĂ,

DIAGRAMA OBIECTIVE – CONŢINUTURI:

MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE:tablă, fişe de lucru, coli albe, markere.

Completaţi pînza de păianjen:

BOGHIU OANA TEODORA

PROIECT DIDACTIC ACTIVITATE INTEGRATĂ

Strategii didactice Evaluare

Se deschide scrisoarea de la Zana Primavara si se

6. Evaluarea Se trece cu întreaga grupă pe la fiecare centru. Câte un

9. Retenţia și transferul Se fac precizări asupra cunoştinţelor consolidate Conversaţia

PROF. MARINKAS ELEONORA FLORICA

Aria curriculară : Limbă şi comunicare

5. anotimpul care urmeaza dupa iarna 5 P R I MA V A R A

6. se impodobeau cu flori albe 6 L I V E Z I L E

7. si le strangeau cu fosnet de matase 7 A R I P I L E

Se inlatura o piesa din puzzle.

PROFESOR GHEȚIU RADU MIHAIL

Desfășurarea activității elevilor

Evocare Realizarea sensului Reflecţie

Etapele realizării lecției:

Electrotehnică Pung Dielectrice

III. Realizarea sensului (desen cub)

Reflecţii ale elevilor :

Produs realizat de elevi:

PROFESOR CSISZAR EUGENIA

Chiar dacă s-au schimbat planurile de învăţământ, programele şcolare, manualele

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Etapa 3: Confruntarea cu noile informaţii. Lectura textului: se poate face individual, pe

În era calculatorului nu poți să te prefaci că predarea mai poate să stagneze în