Aplicații ale metodelor interactive la grupa mare (ERR)

În grădiniţă, în cadrul activităţilor din DŞ–Cunoaşterea mediului, copiii îşi încep incursiunea
în lumea ştiinţei prin cunoaşterea unor elemente ale mediului înconjurător. Astfel, îşi îmbogăţesc
cunoştinţele, îşi formează şi îşi însuşesc valori şi principii adecvate vârstei lor. Prin antrenarea
organelor de simţ, copiii descoperă mediul, îl descriu, analizează şi compară elementele acestuia
(plante, animale, fenomene ale naturii).
La grupa mare am desfăşurat un proiect cu titlul ,,Viaţa pe planeta Terra”. Copiii au însuşite
cunoştinţe din activităţile anterioare despre continente, mări, soare, lună, anotimpuri, plante,
animale, forme de relief, fenomene meteorologice.
Amenajarea spaţiului din sala de grupă devine aşadar de o importanţă vitală. Este relevantă
folosirea Calendarului naturii, a Jurnalului grupei, a Panoului responsabilităţilor. Se amenajează
şi centrele cu materiale conform temei abordate: Biblioteca a fost dotată cu imagini, cărţi cu poveşti
şi poezii despre tema abordată, pliante cu imagini, materiale pentru scris; Colţul păpuşii are siluete,
păpuşi, marionete, pe care copiii le mânuiesc şi recreează scene din poveşti; la centru Ştiinţă copiii
găsesc imagini corect realizate pe care le vizualizează şi observă pentru a percepe corect realitatea
mediului natural, ierbare, mulaje ale unor forme de relief, hărţi, albume, jetoane, fotografii; iar la
Construcţii se află materiale din natură în stare naturală (nisip, pământ, pietricele, beţe, pene,etc.),
animale din plastic, cuburi, Lego ş.a.
Una dintre activităţile derulate a avut ca temă ,,Eliza, cercetător pentru o zi”. Copiii au
audiat în săptămâna anterioară povestea ,,Lebedele” de Hans Christian Andersen. Textul are multe
trimiteri la elemente din mediul înconjurător: mici vieţuitoare (lebede, câini, şoricei), plante (urzici,
maci, trandafiri, răchită, trestie), soare şi lună, zi şi noapte, dimineaţă şi seară, mare şi uscat, stâncă,
munte, vânt, nori, ploaie.
Motivaţia: povestea oferă importante informaţii despre natură şi componentele sale, dar şi
despre influenţa pe care o au acestea în succesiunea evenimentelor din poveste şi a trăirilor
personajelor.
În cadrul scenariului didactic, etapa Dirijarea învăţării:
Evocarea
Conexiuni cu experienţa anterioară a preşcolarilor
Copacul ideilor:
 Se lucrează în perechi. Fiecare pereche primeşte o foaie, lipici, jetoane cu imagini ale unor
elemente din natură, dar şi jetoane cu obiecte, animale, păsări, clădiri. La baza foii este imaginea
planetei noastre, iar de la ea pornesc mai multe săgeţi spre tot atâtea dreptunghiuri.
-Sortaţi jetoanele care reprezintă doar elemente care se găsesc în natură şi nu au fost create
de om.
-Lipiţi fiecare imagine găsită în câte un dreptunghi.
Se expune fiecare ,,Copac al ideilor” la loc vizibil, foile fiind aşezate una lângă alta pe
orizontală. Se discută frontal asupra fiecăruia.
-Câte un reprezentant al fiecărei perechi să ne prezinte un exemplu: un element al mediului
înconjurător.
-Ceilalţi se gândesc la elemente create de om şi foarte des întâlnite.
Realizarea sensului
-Aţi mirosit vreodată un trandafir?
-Aţi urcat vreodată de un munte ?
-Aţi fost vreodată la mare?
-Aţi atins vreodată o urzică?
Tehnica Lotus
1. Se expune povestea însoţind-o de ilustraţii. Copiii stau grupaţi pe covor.
2. În mijlocul sălii grupei este aşezată ,,Floarea de Lotus” cu imagini din
povestea ,,Lebedele” sugestive temei noastre - în centru imaginea copertei cărţii, iar pe cele 8 flori
ce o înconjoară imagini cu: lebede, soare, mare, urzici, apus, stâncă, peşteră, trandafiri.
3. Copiii extrag, prin metoda ,,Mâna oarbă”, jetoanele corespunzătoare celor 8 subteme ale
metodei ,,Lotus” ce va fi desfăşurată.
4. Fiecare copil se îndreaptă spre floarea care conţine aceeaşi ilustraţie ca şi cea de pe
jetonul pe care l-a extras.
5. Copiii observă imaginile şi le asociază cu ilustraţiile poveştii.
6. Copiii discută în grup pe baza poveştii audiate, evidenţiind caracteristicile cunoscute
despre elementele din natură întâlnite în poveste. Scopul este de a stabili conexiuni între ceea ce
cunosc despre fiecare subtemă şi cum este reprezentată în ilustraţia poveştii: lebedele – sunt păsări
de talie mare, penele au culoarea albă, sunt migratoare (sau sedentare); soarele – e galben,
luminează, încălzeşte, etc.
7. Copiii îşi prezintă informaţiile, iar ceilalţi îi apreciază pozitiv sau negativ în funcţie de
corectitudinea informaţiilor.
8. Evaluarea muncii în grupuri – fiecare grup analizează cum au lucrat, spun ce li s-a părut
greu sau uşor, dacă le-a plăcut, ce ar dori să facă într-o altă activitate.
 Reflecţie
Diagrama Venn
-Găsiţi un alt personaj-pasăre pentru care familia este foarte importantă şi trăieşte în mijlocul
naturii întocmai ca lebedele (prepeliţa din opera ,,Puiul” de I. Al. Brătescu-Voineşti).
-În cercul roşu aşezaţi imagini care se potrivesc lebedei, iar în cercul verde imagini cu aspecte
din viaţa prepeliţei. În partea galbenă, care intersectează cele două cercuri, aşezaţi asemănările
dintre cele două specii de păsări.
-De ce e bine să cunoaştem natura din jurul nostru?
-Când trebuie să o protejăm? Cum facem acest lucru?
-Natura ne oferă zi de zi frumuseţi nepreţuite.
Activitatea se încheie cu aprecieri verbale și stimulente oferite copiilor.

Bibliografie:
 BREBEN, Silvia, GONGEA, Elena, RUIU, Georgeta şi FULGA, Mihaela. Metode
interactive de grup. Ghid metodic. 60 metode şi 200 aplicaţii practice. Editura Arves, 2002,
 DULAMĂ, Maria Eliza, Metodologii didactice activizante – teorie şi practică, Cluj-
Napoca, Editura Clusium, 2008.