Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Investitii
Proiect Investitii
indatorare rotatie loatare profit finantare impozitare
indatorare rotatie
itate profitabil
fin CPR
CPR
Activ
Activ
CA
CA
EBIT
EBIT
EBT
EBT
PN
CPR
Activ
Activ
CA
CA
PN
CPR
PN
ROE R R
=
=
= = =
exp
PN/CA 0,615% 0,1099% 2,2472%
CA/A 250,2394% 211,5324% 95,7311%
P/CPR 645,5238% 697,8197% 615,7816%
Din Tabelul 2 rezulta ca o crestere a indicatorului ROE este determinata de cresterea
marjei profitului net. Cresterea acestei rate reflecta o imbunatatire a capacitatilor globale
a ntreprinderii de a obtine rezultate financiare pozitive. Daca in 2004, rata marjei nete
are o valoare de 0,615%, cresterea acesteia in anul 2006 indica o crestere a activitaii
generale a firmei. Rata de rotaie reprezinta modul zilnic de realizare a activitatii
operationale. Aceasta rata fiind in scadere prezinta o utilizare a capitalul de lucru din ce
in ce mai redusa. Scaderea ratei de structur a capitalurilor de la 645,5238% in 2004 la
615,7816% in 2006 reflecta o diminuare a capacitatii firmei de a-si onora obligatiile pe
termen lung.
2. Rentabilitatea aferenta datoriilor( rata dobanzii)
Reprezinta o rata medie a dobanzilor la intreg portofoliul de datorii financiare contractate
de firma.
Tabelul 3
Indicatori 2004 2005 2006
Dobanzi 338023 21229 11036
Datorii financiare 0 0 0
R
DAT
Rentabilitate aferenta datoriilor nu poate fi calculata din cauza lipsei datoriilor financiare
pe termen lung.
3. Rentabilitatea aferenta activului economic ( rentabilitatea economica)
Tabelul 4
Indicatori 2004 2005 2006
EBIT 535250 25372 29364
Impozit pe profit 46438 1267 4695
CPR 909646 92465 106586
DAT financiare 0 0 0
R
AE 0.537365085 0.260693 0.231446907
financiare DAT
Dobanzi
R R
dob DAT
= =
financiare DAT CPR
profit pe impozit EBIT
financiare DAT CPR
Dobanzi PN
AE
financiare DAT
R
AE
CPR
R R R
dob fin ec AE
+
=
+
+
=
= + = =
Rentabilitatea economica este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii. Rata
rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In cazul analizat aceasta
caracteristica este satisfacuta.
4. Rentabilitatea aferenta activului
Tabelul 5
Indicatori 2004 2005 2006
PN 90382 1501 14120
Activ 5871982 645239 656337
ROA 1.5392% 0.2326% 2.1513%
5. Efectul de levier:
Daca rentabilitatea economica > (<) rata dobanzii, apare efectul de levier pozitiv
(negativ), astfel ca rentabilitatea actionarilor devine superioara (inferioara) rentabilitatii
firmei.
Datoriiile financiare in cazul firmei analizate sunt egale cu zero. In acest caz efectul de
livier ia valoarea nula.
Din calculele anterioare rezulta ca rentabilitatea faerenta capitalurilor proprii este mai
mica decat rentabilitatea aferenta activului economic.
Costuri:
1. costul capitalurilor proprii:( CAPM, Gordon-Shapiro)
Tabelul 6
Indicator 2004 2005 2006
PN 90382 1501 14120
CPR 909646 92465 106586
k
CPR
0,099359 0,016233 0,132475
2. Costul datoriilor financiare (rata dobanzii corectata cu economia de impozit
generata de ch.cu dobanzile):
rotatie itate profitabil
Activ
CA
CA
EBIT sau PN
Activ
EBIT
sau
Activ
PN
ROA
=
=
) (
levier de efect
levier
dob ec ec fin
CPR
financiare DAT
R R R R + = ) (
CPR
PN
ROE R k
fin CPR
= = =
) 1 ( t =
=
dob DAT
R
financiare DAT
dobanzi de generata fiscala Economia Dobanzi
k
3. Costul mediu ponderat al capitalului (costul capitalurilor proprii):
B. Diagnosticul riscului
1. Indicatori privind variabilitatea rezultatelor: media, varianta si coeficientul de variatie
ale profitului net.
Tabelul 7
Indicatori Valori
E(PN) 35334.33
2
(PN) 2312493994
CV(PN) 1.36095387
2. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul productiei vandute, exprimate in unitati fizice
sau valorice, care permite intreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor sale fara a genera
profit. Pragul de rentabilitate de exploatare/global = cifra de afaceri pentru care rezultatul
exploatarii/net este zero; cu cat cifra de afaceri efectiva este mai mare fata de nivelul
pragului de rentabilitate, cu atat riscul aferent firmei este mai scazut, existand mai putine
sanse ca scaderea cifrei de afaceri sa genereze pierdere.
Tabelul 8
Anul 2004
Situatia
inregistrata
PR de
exploatare PR global Anul 2005
Situatia
inregistrata
PR de
exploatare PR global
CA 14694017 11425289 13752439 CA 1364890 1199608 1345825
-CV 12559683 9765744 11754871 -CV 1166724 1025439 1150427
PR de exploatare PR global
CA (CF+amortizare)/(1-CV/CA) (CF+amortizare+cheltuieli cu dobanzile)*(1-CV/CA)
-CV
(CV/CA)*[(CF+amortizare)*(1-
CV/CA)]
(CV/CA)*[(CF+amortizare+cheltuieli cu dabanzi)*(1-
CV/CA)]
-CF CF CF
-Amortizare Amortizare Amortizare
=EBIT 0 cheltuieli cu dobanzi
-Cheltuieli cu
dobanzile Cheltuieli cu dobanzile cheltuieli cu dobanzi
=EBT -Cheltuieli cu dobanzile 0
-Impozit pe profit 0 0
=PN -Cheltuieli cu dobanzile 0
Variatia fata de prag
AE
f inanciare DAT
k
AE
CPR
k cmpc k
dob fin AE
+ = =
) (
) (
) (
1
)) ( (
) (
) (
2
2
PN E
PN
PN CV
n
PN E PN
PN
n
PN
PN E
t
o
o
=
=
=
\
| A
|
|
.
|
\
| A
|
|
.
|
\
| A
A
=
A
A
=
EBIT 535250 25372 29364
EBIT - -509878 3992
e
PN/CA
- 1.08409119 -15.57856
e
PN/EBT
- 1.004493351 2.455442911
e
EBT/EBIT
- 1.027709381 21.76098637
e
EBIT/CA
- 1.050142971 -0.291553907
Elasticitatea PN in raport cu CA in anul 2005 este pozitiva ceea ce inseamna ca scaderea
in cazul de fata a Profitului Net a determinat diminuarea CA, iar in anul 2006 relatia este
inverse: cresterea Profitului net a determinat o diminuare a Cifrei de afaceri.
4. volatilitatea rentabilitatii actiunilor firmei in raport cu rentabilitatea medie a pietei de
capital
modelul CAPM
5./6. Indicatori privind lichiditatea / solvabilitatea
Diagnosticul riscului de faliment reprezint evaluarea capacitii ntreprinderii de a face
fa angajamentelor asumate fa de teri, deci evaluarea solvabilitii i lichiditii
ntreprinderii. Analiza riscului de faliment se poate realiza static, prin analiza echilibrelor
financiare din bilan, sau dinamic, prin analiza fluxurilor din tabloul de finanare.
5. rate de lichiditate masoara capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt
din lichiditati sau din alte active curente ce se transforma in lichiditati intr-o perioada mai
mica de 1 an.
Rata curenta / testul acid = active curente/datorii curente
Rata rapida/intermediara/imediata = (active curente-stocuri)/datorii
curente
Rata la vedere/cash = lichiditati/datorii curente
Tabelul 11
Indicatori 2004 2005 2006
Active curente 3239208 400425 315144
Active curente- stocuri 773799 246525 181428
Datorii curente 4962336 552774 549751
Lichiditati 229715 19630 7889
Rata curenta 0.6527587 0.724392 0.5732486
Rata rapida 0.15593442 0.445978 0.3300185
Rata la vedere 0.04629171 0.035512 0,0143
Pentru lichiditatea curenta se recomanda o cifra mai mare de 1 dar nu exagerat de mare.
Din tabelul 11 observam ca aceste valori sunt mai mici de 1, deci firma analizata nu are
posibilitatea de a-si acoperi datoriile curente din lichiditati.
( )
) (
) , cov(
) ( ) (
2
M
M i
i
f M i f i
R
R R
te volatilita de coef icient
R R E R R E
o
|
|
= =
+ =
Situatia normala este ca lichiditatea rapida sa fie mai mica decat 1. Din calculele facute se
observa ca rezultatele
Lichiditatea la vedere inregistreaza deasemenea valori scazute. Aceste valori implica un
risc ridicat privind lipsa lichiditatilor, dar si un cost de opurtunitate scazut aferent
lichiditatilor prea mici in raport cu obligatiile scadente pe termen scurt.
6. rate de indatorare; levier
Tabelul 12
Indicatori 2004 2005 2006
Datorii pe TL 0 0 0
Datorii pe TS 4962336 552774 549751
CPR 909646 92465 106586
Pasiv 5871982 645239 656337
Rata de indatorare TL 0 0 0
Rata de indatorare TS 0.84508706 0.8567 0.8376
Solvabilitatea patrimoniala 0.15491294 0.1433 0.1624
Solvabilitatea patrimoniala variaza intre 14% si 16 % ceea ce insemna ca resursele
imprumutate sunt mai mari decat resursele proprii si reprezinta valori cuprinse intre 845
si 86% din total pasiv.
Rata de indatorare pe termen lung este egala cu zero ca urmare a lipsei datoriiilor pe
termen lung.
3.5 Previziunea financiara
Previziunea necesitatilor, a resurselor si a rezultatelor financiare este o activitate cu
caracter prospectiv si anticipativ, de mare raspundere si rafinament. Ea implica multa
informatie, intuitie si realism, influentand intreaga activitate ulterioara a firmei.
Desigur ca previziunea (planificarea, programarea) in sine nu garanteaza succesul
afacerii, dar ea ajuta conducerea (si pe ceilalti beneficiari ai previziunilor) sa anticipeze
riscurile si sa fie gata sa le faca fata.
Obiectivul previziunilor financiare consta in determinarea resurselor necesare pentru
acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu, lung. Astfel, pe termen scurt se
identifica atat necesarul de stocuri (materii prime, materiale, marfuri) si resursele de care
are nevoie firma pentru aprovizionarea cu acestea, cat si de resurse pentru finantarea
capitalului de lucru net suplimentar. Pe termen mediu si lung se previzioneaza resursele
necesare pentru realizarea de investitii.
Modalitatea cea mai simpla de previzionare financiara consta in stabilirea corelatiei
intre elementele bilantului si a contului de profit si pierdere cu cifra de afaceri. Unele
pasiv
propriu capital
la patrimonia ate solvabilit
propriu capital
lung termen pe f inanciare datorii
levier
pasiv
scurt lung termen pe datorii
scurt lung termen pe indatorare de gradul rata
=
=
=
) (
/
/ ) (
elemente din cadrul bilantului, precum sunt activele imobilizate nu depind in mod direct
de cifra de afaceri, variatia lor fiind determinata de alti factori. Dinamica acestora n
raport cu cifra de afaceri nu poate fi determinat la nivel global, fiind necesar analiza
pentru fiecare component in parte. Variatia activelor circulante este influentata direct de
evolutia cifrei de afaceri. O crestere a cifrei de afaceri va genera cresterea valorii
stocurilor si a capacitatii de creditare a clientilor firmei. Prin urmare, valoarea activelor
direct productive detinute de firma trebuie sa creasca odata cu cresterea cifrei de afaceri,
insa aceasta crestere trebuie acoperita cu o crestere a elementelor din pasiv, care la randul
lor sunt sau nu sunt influentate in mod direct de evolutia cifrei de afaceri. Capitalul
propriu este partial determinat de cifra de afaceri prin partea din profit destinata
investitiilor (nedistribuita sub forma de dividende).
Subetape:
a) analiza datelor istorice pentru identificarea elementelor din bilant si din contul de
profit si pierdere a caror evolutie este determinata de modificarea cifrei de afaceri;
b) previziunea cifrei de afaceri;
c) construirea bilanului i contului de profit i pierdere previzionate.
Previziunea financiara se poate realiza prin cateva metode:
- Metoda procent din cifra de afaceri - determinarea coeficientului de
proportionalitate inregistrat pana in momentul realizarii previziunii pentru
elementele din bilant care depind direct de cifra de afaceri;
- Metoda durata de rotaie sau vitezei de rotaie similara cu metoda
precedenta, indicatorul de referinta fiind durata de rotatie sau viteza de rotatie
din perioada precedenta momentului realizarii previziunii.
a) Pentru prima etapa am ales metoda procent din cifra de afaceri.
Identificam elementele dependente de dinamica cifrei de afaceri:
Stocuri
Creante
Datorii pe TS
Sa analizam rata de evolutie a cifrei de afaceri:
Pentru fiecare an, am calculat rata de crestere a CA prin formula:
100 *
1
1
=
T
T T
CA
CA CA
R , rezultatele obtinute le-am prezentat in tabelul de mai jos. Se
observa faptul ca CA are o modificare procentuala negativa si a scazut din 2004-2005 cu
90% si cu 53% din 2005 pana in 2006, pe seama reducerii considerabile a activelor de
trezorerie. Pentru a previziona volumul CA pentru anul 2007, am presupus ca CA va
scade cu un procent mediu dintre scaderile din anii precedenti. Astfel, am previzionat o
scadere a CA in 2007 cu aproximativ 73%, la o valoare de 173.803.
Anul CA Modificarea (%)
2004 14694017
2005 1364890 -90,71%
2006 628319 -53,97%
2007 173803 -72,34%
Estimam marimea previzionata (in functie de modificarea procentuala a CA) a:
Stocurilor
Anul Stocuri CA % din CA
2004 2465409 14694017 16,78%
2005 153900 1364890 11,28%
2006 133716 628319 21,28%
valoare medie 16,45%
valoare minima 11,28%
valoare maxima 21,28%
Stocurile previzionate
valoare medie 28589
valoare minima 19604
valoare maxima 36983
Creantelor
Anul Creante CA % din CA
2004 544084 14694017 3,70%
2005 226895 1364890 16,62%
2006 173539 628319 27,62%
valoare medie 16%
valoare minima 3,70%
valoare maxima 27,62%
Creantele previzionate
valoare medie 27807
valoare minima 6430
valoare maxima 48002
Datoriilor pe TS
Anul Datorii pe TS CA % din CA
2004 4962336 14694017 33,77%
2005 552774 1364890 40,50%
2006 549751 628319 87,50%
valoare medie 54%
valoare minima 33,77%
valoare maxima 87,50%
Datorii previzionate
valoare medie 93848
valoare minima 58690
valoare maxima 152069
Vom alege aceeasi metoda de previzionare pentru elementele bilantiere analizate mai sus,
adica metoda valorii medii.
Valorile obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Modificarea % Valoarea previzionata
Stocuri -78,62% 28589
Creante -84% 27807
Datorii pe TS -83% 93848
CA -72,34% 173803
b) Previziunea cifrei de afaceri:
Se poate realiza prin 2 metode:
Utilizarea datelor istorice
Utilizarea ratei de crestere sustenabile
Utilizarea datelor istorice:
In cadrul acestei variante, rata previzionata de crestere a cifrei de afaceri este media
(aritmetica simpla sau ponderata) a ratelor de crestere inregistrate in trecut.
MA simpla:
T
CA
CA CA
g
T
t
t
t t
=
1
1
1
_
MA ponderata:
=
=
=
T
t
T
t
t
t t
t
t
CA
CA CA
g
1
1
1
1
_
*
In functie de acesta rata medie (aritmetica simpla sau ponderata) de crestere a cifrei de
afaceri, se poate determina valoarea previzionata a cifrei de afaceri pentru perioada
urmatoare:
) 1 ( *
_
) 1 (
g CA CA
T t prev
+ =
+
Valorile obtinute pentru cifra de afaceri pentru anul 2007 prin ambele metode sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Anul CA g(CA)
2004 14694017
2005 1364890 -90,71%
2006 628319 -53,97%
2007
MA simpla -72,34% 173803
MA ponderata -66,21% 212283
Utilizarea datelor istorice in estimarea cresterii viitoare a cifrei de afaceri este utila, insa
acestea nu ofera informatii suficiente. Relevanta datelor istorice pentru previzionarea
datelor din viitor depinde de stabilitatea activitatii economice a firmei si a mediului in
care aceasta actioneaza. Evolutia instabila a cifrei de afaceri pe parcursul a ultimilor 3 ani
demonstreaza ineficienta utilizarii datelor istorice in estimarea valorii viitoare a cifrei de
afaceri pentru firma respectiva.
Utilizarea ratei de crestere sustenabile:
Rata de crestere sustenabila se refera la rata de crestere a cifrei de afaceri maxim posibile
fara a cauza dezechilibre financiare si poate fi determinata prin 3 modalitati, in functie de
ceea ce urmareste firma la etapa actuala:
1 1 1
*
* ) 1 (
=
A
=
A
=
t
net
t t
t
CP
P
d
CP
CP
Active
Active
g
Determinarea ratei de crestere sustenabile:
2005 2006 g* (2006) g (2006)
Capital Propriu 92465 106586 15,27%
Profit net 14120 15,27%
Dividende 0 0
CA 1364890 628319 -54%
Din tabelul de mai sus, observam ca rata de crestere efectiva a cifrei de afaceri (g) este
mult inferioara ratei de crestere sustenabila (g*), prin urmare ajungem la concluzia ca
firma nu utilizeaza integral resursele disponibile, astfel ca apar costuri de oportunitate.
Firma ramane cu resurse neutilizate. Aceasta poate fi o strategie strategie utilizata pentru
acumularea de resurse in vederea sustinerii unei cresteri viitoare anticipate.
c) Construirea bilanului i contului de profit i pierdere previzionate
Pe baza ipotezelor din etapa 1 si a cifrei de afaceri previzionate in cadrul etapei 2, se pot
construi documentele contabile previzionate.
Bilantul si contrul de profit si pierdere din 2006:
Anul 2006
Situatia
inregistrata
CA 628319
-CV 473214
-CF 122199
-Amortizare 3055
=EBIT 29851
-Cheltuieli cu
dobanzile 11036
=EBT 18815
-Impozit pe profit 4695
=PN 14120
Pentru a aplica tehnicile de previziune, calculam procentul din cifra de afaceri, durata si
respectiv viteza de rotatie pentru elementele din bilant a caror evolutie este determinata
de modificarea cifrei de afaceri:
% din CA durata de rotatie viteza de rotatie
imobilizari 341193 54,30% 195,5 1,8
stocuri 133716 21,28% 76,6 4,7
creante 173539 27,62% 99,4 3,6
active de trezorerie 7889 1,26% 4,5 79,6
datorii pe TS 549751 87,50% 315,0 1,1
CA 628319
Pentru realizarea previziunii pentru anul 2007, consideram urmatoarele ipoteze de lucru:
1) cifra de afaceri creste cu rata de crestere efectiva;
2) durata de rotatie a imobilizarilor ramane constanta;
3) viteza de rotatie a stocurilor creste cu 1,38 rotatii;
4) durata de rotatie a creantelor-clienti scade cu 41,8 zile
5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta;
6) durata de rotatie a datoriilor pe TS ramane scade cu 120,6 zile;
7) Amortizarile reprezina 0,55% din CA.
2006 2006
I. ACTIVE 656337 II. PASIVE 656337
imobilizari 341193 capital propriu 106586
stocuri 133716 CSV 500
creante 173539 rezerve 91966
active de trezorerie 7889 rezultatul exercitului financiar 14120
datorii pe termen scurt 549751
Aplicand ipotezele, obtinem:
1) CA
2007
= 628319*(1-72,34%)= 173803
2) durata de rotatie a imobilizarilor ramane constanta;
Durata rotatie imobilizari = 195,5 zile = Imobilizari
2007
/CA
2007
;
Imobilizari
2007
=195,5* 173803/ 360= 94384,68
3) viteza de rotatie a stocurilor creste cu 1,38 rotatii;
Viteza de rotatie stocuri = 4,7+1,38 = 6,08 =CA
2007
/ Stocuri
2007
Stocuri
2007
= 173803/ 6,08 = 28589
4) durata de rotatie a creantelor-clienti scade cu 41,8 zile
Durata rotatie creante clienti = 99,4 41,8 = 57,6 zile = Creante clienti
2007
*360/CA
2007
Creante clienti
2007
= (CA
2007
* 57,6)/ 360 = 27807
5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta:
A. de trezorerie/ CA = 1,26% ;
A. de trezorerie
2007
= 1,26%* CA
2007
= 2190 ;
6) durata de rotatie a datoriilor pe TS scade cu 120,6 zile:
315 120,6 = 194,4 zile
(Dat
2007
/ CA
2007
)* 360 = 194,4 zile
Dat
2007
= 194,4* 173803/ 360 = 93848
7) Amo
2007
/ CA
2007
= 0,55% ;
Amo
2007
= 173803* 0,55% = 834,25.
Ponderea CV in CA = 75,3%, CV= 173803* 75,3% = 130873,6
Ponderea CF in CA = 19,4%, CF = 173803* 19,4% = 33717,7
EBIT/ CA = 4,75%, EBIT = 8255,6
Cheltuielile cu dobanzile scad cu 40%, ca urmare a lichidarii a unei parti din datoriile
curente si inexistentei datoriilor pe termen lung. Chelt cu dob = 6621,6
EBT = EBIT chelt cu dob = 8255,6 6621,6 = 1634
Impozitul pe profit : EBT * 16% = 261,44
Astfel, profitul net previzionat pentru anul 2007 va fi de 1372,2.
Prin utilizarea acestor valori previzionate, construim bilantul si contul de profit
si pierdere:
2007 2007
I. ACTIVE 152970,68 II. PASIVE 152970,68
imobilizari 94384,68 capital propriu 106586
stocuri 28589 CSV 500
creante 27807 rezerve 91966
active de trezorerie 2190 rezultatul exercitului financiar 14120
datorii pe termen scurt 93848
Anul 2007
Situatia
inregistrata
CA 173803
-CV 130873,6
-CF 33717,7
-Amortizare 956,1
=EBIT 8255,6
-Cheltuieli cu
dobanzile 6621,6
=EBT 1634
-Impozit pe profit 261,44
=PN 1372,7
Capitolul 4. Propunerea investitiei si fundamentarea cheltuielilor cu investitia
Capitolul 5. Analiza proiectului de investitie in mediu cvasi cert
Decizia de investitii este una dintre cele mai importante decizii pe care le poate
lua un manager. De ce afirmam acest lucru? Deoarece managerii si actionarii urmaresc
cresterea valorii firmei, obiectiv fundamental al gestiunii intreprinderii.
Plusul de rentabilitate pe care il aduc proiectele de investitii cu VAN maxima in
raport cu rata normala de rentabilitate va contribui la maximizarea valorii intreprinderii, a
averii investitorilor si deci la realizarea obiectivului major de finante. Complementar
VAN, proiectele de investitii cele mai eficiente au si rentabilitati interne(RIR) mai mari
decat rentabilitatea medie a pietei monetare, aleasa ca referinta.
Vorbind de mediul cert, cream de fapt modele de evaluare in conditii
deterministe. In realitate, nu putem discuta despre un astfel de mediu intru-cat pot aparea
situatii favorabile sau nefavorabile, cu o anumita frecventa, neexistand o transparenta
perfecta pe piata. Modelele care se dezvolta in conditii de certitudine implica asumarea
urmatoarelor ipoteze:
- se presupune cunoasterea apriori si certa a fluxurilor monetare viitoare ale
proiectelor de investitii si a ratei dobanzii. Variatiile posibile ale ratei dobanzii,
ale ratei inflatiei si ale riscului de activitate economica nu sunt luate in calculul de
fundamentare a deciziei de investitii in mediu cert;
- investitorii de capital opereaza pe o piata financiara perfecta, respectiv, o piata
perfect concurentiala si fara impozit;
- nu se percep costuri de tranzactie, iar rata dobanzii la plasamentele in depozite
bancare este egala cu cea a creditelor acordate;
- decizia de investitii este independenta de decizia de finantare, intru-cat toate
sursele de capital sunt oferite la pretul lor de echilibru dintre cerere si oferta,
anticipate omogen;
- exista piata financiara eficienta(existenta transparentei complete a informatiilor si
prin lichiditatea tranzactiilor.
Decizia de investitii poate consta ori in investitii interne(alocarea de capital in
scopul dezvoltarii si perfectionarii productiei intreprinderii), ori in investitii
externe(participatii la formarea sau cresterea capitalului social al altor intreprinderi), care
sunt cunoscute si sub denumirea de investitii financiare. In cazul nostru, vorbim de o
investitie interna-directa.
Pentru firma pe care am analizat-o, am considerat realizarea unei investitii in
aparatura tehnologica si ustensile necesare pentru efectuarea lucrarilor de reparatii ale
electrocasnicelor clientilor. Investitia va fi in valoare de 21000RON, amortizabila pe trei
ani si va genera cresteri ale cifrei de afaceri de: 50000 RON in primul an, 60000 RON in
al doilea an, 70000 RON. Investitia se va finanta 90 % din capitaluri proprii si 10 % din
credit bancar rambursabil in rate anuale egale si cu rata dobanzii de 12%. Cheltuielile
variabile reprezinta 40% din cifra de afaceri, cheltuielile fixe sunt de 18000 RON pe
an,durata activelor circulante nete este 40 de zile de cifra de afaceri, iar rata rentabilitatii
ceruta de investitori este de 15%. Pretul de vanzare a investitiei este de 2000 RON.
CA
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
50000
20000
18000
7000
252
55000
22000
18000
7000
168
60000
24000
18000
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
4748
759,68
7832
1253,12
10916
1746,56
=profit net
+amortizare
+dobanda
3988,32
7000
252
6578,88
7000
168
9169,44
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
11240,32
5556
13746,88
555
16253,44
555
=CFD 5684,32 13191,88 15698,44
Eficienta unui proiect de investitii se evalueaza printr-un set de indicatori, dintre
care cei mai importanti sunt:
- valoarea actualizata neta(VAN);
- rata interna de rentabilitate(RIR);
- termenul de recuparare(TR);
- indicele de profitabilitate(IP).
Teoretic si practic, cel mai bine fundamentat si robust criteriu de selectie a
proiectelor de investitii eficiente este cel am valorii actuale nete, respectiv, plusul de
valoare pe care proiectele noi de investitii promit ca il aduc la valoarea existenta a
intreprinderii. Selectia celor mai performante proiecte de investitii se va face deci in
raport cu maximizarea valorii actuale nete.
a) Valoarea actualizata neta (VAN)
Valoarea actuala neta corespunde diferentei dintre suma cash-flow-urilor
previzibile actualizate si costul initial al investitiei.
Semnificatia sa economica poate fi evidentiata astfel:
- Daca VAN este pozitiv inseamna ca se reconstituie fondurile initiale si se obtine
un surplus. Proiectul exercita deci o influenta favorabila asupra intreprinderii si
trebuie acceptat.
- Daca VAN este negative inseamna ca nu se vor reconstitui fondurile initiale,
tinand cont de timpul necesar pentru obtinerea lor. Proiectul este defavorabil
pentru intreprindere.
CMP (costul mediu ponderat al capitalului) = 90% x 15% + 10% x 12% x (1 16%) =
14,51%
VR = 2000 x 0,84 + 6666,67 = 8346,67 RON
VAN = -21000 + 5684,32 / (1+ 14,51%) + 13191,88 / (1+ 14,51%) + (15698,44 +
8346,67) / (1+14,51%) = 10038,42 RON
Deoarece VAN > 0, putem afirma ca investita exercita o influenta favorabila
asupra intreprinderii.
Aplicarea meodei VAN se loveste de doua dificultati:
- o prima dificultate vizeaza previziunea cash-flow-urilor viitoare pe care le va
genera investitia. Sunt necesare studii tehnice, economice si comerciale prealabile
evaluarii financiare a investitiei;
- a doua dificultate priveste alegerea ratei de actualizare. Aceasta metoda este
extreme de sensibila la variatiile ratei de actualizare. Stabilirea marimii acestei
rate este esentiala.
Aceasta sensibilitate a metodei la rata de actualizare introduce un risc major prin
alegerea acestei rate. Din fericire alegerea acestei rate nu este o alegere discretionara
a intreprinderii, ci are in vedere costul resurselor pentru finantarea investitiilor,
furnizandu-se astfel un fundament obiectiv aplicarii metodei.
b) Rata interna de rentabilitate (RIR)
Rata interna de rentabilitate corespunde ratei de actualizare care face VAN = 0.
Ea corespunde costului maxim pe care intreprinderea ar putea sa-l suporte pentru
finantarea investitiei
RIR trebuie interpretat prin compararea cu costul mediu ponderat (CMP) al
resurselor intreprinderii. Daca r > CMP, investita este avantajoasa, ea permite
compensarea costului resurselor de finantare.
Pentru un k1 = 35%, VAN(k1) = 221,89 RON iar pentru un k2 = 36%, VAN(k2)
= - 129,12 RON
RIR = k1 + (k2 k1) x VAN (k1) / ( VAN (k1) VAN (k2))
RIR = 35,63% > 14,51%, ceea ce inseamna ca investitia este avantajoasa.
c) Termenul de recuperare a investitiei (TR)
Calcularea termenului de recuperare a investitiei consta in a compara, an dupa an,
costul initial cu surplusurile banesti cumulate degajate de proiect, pentru a determina
momentul in care recuperarea costurilor se va fi realizat.
AN CF CF actualizat CF cumulat
1 5684,32 4964,04 4964,04
2 13191,88 10060,51 15024,55
3 15698,44 10455,05 25479,6
VR 8346,67 5558,82 31038,42
TR = 2 ani + (21000 15024,55) x 360 / (25479,6 15024,55) = 2 ani si 205 zile.
d) Indicele de profitabilitate (IP)
Indicele de profitabilitate exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de
exploatare prin raportarea (VAN + Io) la Io. Problemele in utilizarea IP sunt similare cu
cele ale RIR, avantajand, in selectionare, proiectele de investitii cu durate reduse de
exploatare si pe cele cu cheltuieli initiale reduse de investitii.
Echivalent deciziei de realizare a proiectului de investitii daca VAN > 0, proiectul
va fi considerat profitabil daca asigura un indice de profitabilitate mai mare decat 1.
IP = (10038,42 + 21000) / 21000 = 1,478 > 1, ceea ce inseamna ca proiectul de investitie
poate fi considerat profitabil.
Capitolul 6. Analiza proiectului de investitii in mediul incert
Incertitudinea asupra evolutiei viitoare a economiei,, a unei afaceri sau investitii
determina existenta riscului ca fluxurile financiare viitoare sa fie variabile, cu valori
diferite de cele previzionate in cadrul unui mediu determinist. Mediul probabilistic este
mai aproape de realitatea economica si va fi folosit in acest context.
6.1 Analiza de sensibilitate
Presupune construirea modelului de determinare a cash-flow-urilor disponibile
(CFD) si luarea in considerare a unor valori diferite de cele previzionate initial pentru
factorii determinanti care influenteaza fluxurile de trezorerie.
In analiza de sensitivitate se urmareste modificarea unei singure variabile din cele
estimate, celelalte ramanand neschimbate si se determina VAN pentru aceasta situatie.
In analiza noastra am construit doua scenarii, evidentiind modificarea variabilelor
care au impact asupra performantelor proiectului de investitii:
Scenariu optimist Scenariu pesimist
CA Creste cu 7% Scade cu 7%
Cheltuieli variabile 33% din CA 47% din CA
Cheltuieli fixe Scad cu 10 % Cresc cu 10%
Durata ACR nete 30 de zile de CA 50 de zile de CA
Pentru fiecare variabila, pentru fiecare scenariu, vom calcula indicatori de
performanta (VAN si RIR), considerand respectiva variabila in conformitate cu scenariul
analizat, iar celelalte variabile ramanand la valorile din scenariul de baza.
Pentru a surprinde impactul modificarii unei variabile asupra unui indicator de
performanta, se poate calcula coeficientul de elasticitate (e) care exprima modificarea
relativa a indicatorului determinata de modificarea cu 1% a variabilei respective:
e (indicator/variabila i) = (indicator / indicator in scenariul de baza) : (variabila
i / variabila i in scenariul de baza).
In functie de valoarea elasticitatii se poate analiza influenta modificarii variabilei
I asupra indicatorului respectiv:
- daca elasticitatea este pozitiva (negativa), inseamna ca modificarea variabilei
determina o modificare in acelasi sens (in sens contrar) a indicatorului;
- daca elasticitatea este supraunitara (subunitara), semnifica o amplitudine a
modificarii indicatorului mai mare (mica) fata de amplitudinea modificarii variabilei.
a) Impactul modificarii CA
- Scenariul optimist
CA (creste cu 7%)
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
53500
21400
18000
7000
252
58850
23540
18000
7000
168
64200
25680
18000
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
6848
1095,68
7832
1253,12
10916
1746,56
=profit net
+amortizare
+dobanda
5752,32
7000
252
6578,88
7000
168
9169,44
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
13004,32
5944,44
13746,88
594,44
16253,44
594,42
=CFD 7059,88 13152,44 15659,02
VR = 2000 x 0,84 + 7133,3 = 8813,3 RON
VAN = 11494,12 RON
e (VAN/CA) = (11494,12 10038,42) / 10038,42 : 7 % = 2,0716 ; cresterea cu 1% a
CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 2,0716%
a VAN.
RIR = 38% + (39% - 38%) x 334,08 / (334,08 + 1,26) = 38,99%
e (RIR/CA) = (38,99% - 35,63%) / 35,63% : 7% = 1,3472 ; cresterea cu 1% a CA fata
de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 1,3472% a RIR.
- Scenariul pesimist
CA (scade cu 7%)
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
46500
18600
18000
7000
252
51150
20460
18000
7000
168
55800
22320
18000
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
2648
423,68
5522
883,52
8396
1343,36
=profit net
+amortizare
+dobanda
2224,32
7000
252
4638,48
7000
168
7052,64
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
9476,32
5166,67
11806,48
516,66
14136,64
516,67
=CFD 4309,65 11289,82 13619,97
VR = 2000 x 0,84 + 6200 = 7880
VAN = 5692,33 RON
e (VAN/CA) = (5692,33 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = 6,1849 ; scaderea cu 1% a
CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 6,1849
% a VAN.
RIR = 26% + (27% - 26%) x 279,57 / (279,57 + 110,8) = 26,72%
e (RIR/CA) = (26,72% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = 3,5724 ; scaderea cu 1% a CA
fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 3,5724 % a
RIR.
c) Impactul modificarii cheltuielilor variabile
- Scenariul optimist
CA
-cheltuieli variabile
(33% CA)
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
50000
16500
18000
7000
252
55000
18150
18000
7000
168
60000
19800
18000
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
8248
1319,68
11682
1869,12
15116
2418,56
=profit net
+amortizare
+dobanda
6928,32
7000
252
9812,88
7000
168
12697,44
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
14180,32
5556
16980,88
555
19781,44
555
=CFD 8624,32 16425,88 19226,44
VR = 8346,67 RON
VAN = 17421,85 RON
e (VAN/ch.variabile) = (17421,85 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = - 10,5974 ;
scaderea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal
va determina cresterea cu 10,5974% a VAN.
RIR = 50% + (51% - 50%) x 219,74 / (219,74 + 75,94) = 50,74%
e (RIR/ch.variabile) = (50,74% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = - 6,0583 ; scaderea cu
1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
cresterea cu 6,0583% a RIR.
- Scenariul pesimist
CA
-cheltuieli variabile
(47% CA)
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
50000
23500
18000
7000
252
55000
25850
18000
7000
168
60000
28200
18000
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
1248
199.68
3982
637,12
6716
1074,56
=profit net
+amortizare
+dobanda
1048,32
7000
252
3344,88
7000
168
5641,44
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
8300,32
5556
10512,88
555
12725,44
555
=CFD 2744,32 9957,88 12170,44
VR = 8346,67 RON
VAN = 2654,99 RON
e (VAN/ch.variabile) = (2654,99 10038,42) / (10038,42) : (+7%) = - 10,5073 ;
cresterea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal
va determina scaderea cu 10,5073 % a VAN.
RIR = 20% + (21% - 20%) x 75,45 / (75,45 + 349,22) = 20,18%
e (RIR/ch.variabile) = (20,18%- 35,63%) / 35,63% : (+7%) = - 6,1946 ; cresterea cu
1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
scaderea cu 6,1946 % a RIR.
c) Impactul modificarii cheltuielilor fixe
- Scenariul optimist
CA
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
(scad cu 10%)
-amortizare
-dobanda
50000
20000
16200
7000
252
55000
22000
16200
7000
168
60000
24000
16200
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
6548
1047,68
9632
1541,12
12716
2034,56
=profit net
+amortizare
+dobanda
5500,32
7000
252
8090,88
7000
168
10681,44
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
12752,32
5556
15258,88
555
17765,44
555
=CFD 7196,32 14703,88 17210,44
VR = 8346,67 RON
VAN = 13518,9 RON
e (VAN/ch.fixe) = (13518,9 10038,42) / 10038,42 : (-10%) = - 3,4672 ; scaderea cu
1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
cresterea cu 3,4672% a VAN.
RIR = 42% + (43% - 42%) x 285,76 / (285,76 + 37,25) = 42,88%
e (RIR/ch.fixe) = (42,88% - 35,63%) / 35,63% : (-10%) = - 2,0348 ; scaderea cu 1% a
cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea
cu 2,0348% a RIR
- Scenariul pesimist
CA
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
(cresc cu 10%)
-amortizare
-dobanda
50000
20000
19800
7000
252
55000
22000
19800
7000
168
60000
24000
19800
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
2948
471,68
6032
965,12
9116
1458,56
=profit net
+amortizare
+dobanda
2476,32
7000
252
5066,88
7000
168
7657,44
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
9728,32
5556
12234,88
555
14741,44
555
=CFD 4172,32 11679,88 14186,44
VR = 8346,67 RON
VAN = 6557,93 RON
e (VAN/ch.fixe) = (6557,93 10038,42) / 10038,42 : (+10%) = - 3,4671 ;
cresterea cu 1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va
determina scaderea cu 3,4671 % a VAN.
RIR = 28% + (29% - 28%) x 133,08 / (133,08 + 250,22) = 28,34%
e (RIR/ch.fixe) = (28,34% - 35,63%) / 35,63% : (+10%) = - 2,046 ; cresterea cu 1% a
cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea
cu 2,046 % a RIR.
d) Impactul modificarii duratei ACR nete
- Scenariul optimist
CA
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
50000
20000
18000
7000
252
55000
22000
18000
7000
168
60000
24000
18000
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
4748
759,68
7832
1253,12
10916
1746,56
=profit net
+amortizare
+dobanda
3988,32
7000
252
6578,88
7000
168
9169,44
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
(durata ACR nete
= 30 zile de CA)
11240,32
4166,67
13746,88
416,66
16253,44
416,67
=CFD 7073,65 13330,22 15836,77
VR = 2000 x 0,84 + 5000 = 6680 RON
VAN = 10339,344 RON
e (VAN/durata ACR nete) = (10339,344 10038,42) / 10038,42 : (- 25%) = - 0,1199
; scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina cresterea cu 0,1199% a VAN.
RIR = 37% + (38% - 37%) x 22,2809 / (22,2809 + 306,6808) = 37,07%
e (RIR/durata ACR nete) = (37,07% - 35,63%) / 35,63% : (- 25%) = - 0,1616 ;
scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina cresterea cu 0,1616 a RIR.
- Scenariul pesimist
CA
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
50000
20000
18000
7000
252
55000
22000
18000
7000
168
60000
24000
18000
7000
84
=Profit brut
-impozit pe profit
4748
759,68
7832
1253,12
10916
1746,56
=profit net
+amortizare
+dobanda
3988,32
7000
252
6578,88
7000
168
9169,44
7000
84
=CF de gestiune
-AACR nete
(durata ACR nete
= 50 zile de CA)
11240,32
6944,44
13746,88
694,44
16253,44
694,45
=CFD 4295,88 13052,44 15558,99
VR = 2000 x 0,84 + 8333,33 = 10013,33 RON
VAN = 9973,04 RON
e (VAN/durata ACR nete) = ( 9973,04 10038, 42) / 10038, 42 : (+25 %) = - 0,0260
; cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina scaderea cu 0,0260 % a VAN.
RIR = 34% + (35% - 34%) x 103,11 / (103,11 +262,36) = 34,28%
e (RIR/durata ACR nete) = (34,28% - 35,63%) / 35,63% : (+25%) = - 0,1516 ;
cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina scaderea cu 0,1516 % a RIR.
Tabelul VAN urilor
Scenariu optimist Scenariu de baza Scenariu pesimist
CA 11494,12 10038,42 5692,33
Cheltuieli variabile 17421,85 10038,42 2654,99
Cheltuieli fixe 13518,9 10038,42 6557,93
Durata ACR nete 10399,34 10038,42 9973,04
Tabelul RIR urilor
Scenariu optimist Scenariu de baza Scenariu pesimist
CA 38,99% 35,63% 26,72%
Cheltuieli variabile 50,74% 35,63% 20,18%
Cheltuieli fixe 42,88% 35,63% 28,34%
Durata ACR nete 37,07% 35,63% 34,28%
Din analiza tabelelor VAN-urilor si RIR-urilor se constata ca cea mai puternica
influenta asupra indicatorilor de performanta o are ponderea costurilor variabile; in
schimb putem afirma ca modificarea duratei ACR nete are cel mai mic impact asupra
indicatorilor de performanta.
6.2 Tehnica scenariilor
O alta posibilitate de a introduce incertitudinea in modelarea evolutitiei viitoare a
proiectelor de investitii este tehnica scenariilor
Se consider ca exist mai multe modaliti de evoluie viitoare a fenomenelor i astfel se
utilizeaz mai multe scenarii.
Avantaj: prezentarea unei imagini de ansamblu asupra indicatorilor de performan
afereni proiectului de investiii n cazul lurii n considerare a mai multor variabile i a
legturilor existente ntre acestea pentru fiecare scenariu avut n vedere (pentru cele mai probabile
stari economice ce se preconizeaza a aparea in viitor).
Tehnica scenariilor: probabilitile asociate fiecrui scenariu trebuie s respecte o
distribuie normal.
Pentru proiectul nostrum de investitii in valoare de 21000 RON, cu o durata de
viata de 3 ani, am estimate cash-flow-urile disponibile in cadrul a trei scenari:
Stare
economica
probabilitate CFD 1 CFD 2 CFD
3
VR VAN RIR
nefavorabila 0,3 4309,6 11289,8 13619 7880 5692,33 26,72%
normala 0,4 5684,3 13191,8 15698 8336,6 10038,42 35,63%
favorabila 0,3 7059,8 13152,4 15659 8813,3 11494,12 38,99%
Calcularea VAN asteptata si a intervalului sau de variatie cu probabilitatea
de 68%:
=
= =
S
s
st st t t
p VAN VAN E
1
) ( = 9171,303 RON
st
S
s
t st t
p VAN =
=1
2
) ( o = 2355,92 RON
E(VAN) < VAN < E(VAN) +
6815,383 < VAN < 11527,223
Calcularea RIR asteptata si a intervalului sau de variatie cu probabilitatea
de 68%:
E(RIR) = 33,965%
= 4,94%
29,025% < RIR < 38,905%
6.3 Finantarea proiectului de investitie
Decizia de finantare a investitiei se ia in considerare dupa decizia de investire.
Prin decizia de finantare se intelege alegerea surselor financiare si comensurarea lor in
vederea acoperirii cheltuielilor de investire la timp si in cuantumul necesar.
Sursele de finantare pot fi proprii sau imprumutate. In toate cazurile insa trebuie
finantate din capital permanent, intrucat investitiile presupun imobilizari de lunga durata.
Finantarea din capitalul permanent a investitiilor nu exclude ca, pentru perioade
scurte de timp, sa apara si creditul pe termen scurt ca sursa de finantare si anume, atunci
cand se creeaza decalaje in timp intre formarea resurselor permanente si efectuarea
cheltuielilor.
Necesarul anual de finantat si defalcarea pe trimestre se stabilesc pe baza
documentatiei de proiect si deviz. Valoarea investitiei preluata din documentatia tehnico-
economica se corecteaza cu mobilizarile sau imobilizarile de active si pasive pentru
investitie mobilizarile reduc necesarul de finantat, in timp ce imobilizarile maresc
necesarul de finantat rezultand necesarul de finantat annual si pe trimestre. Ulterior se
adauga ratele scadente in anul curent la creditele pe termen lung si mijlociu pentru
investitii, plus dobanzile aferente si se obtine totalul cheltuielilor pentru investitii, anual
si pe trimestre.
Una din principalele probleme induse de implementarea unui proiect de investitii
este data de corecta fundamentare a costurilor legate de proiectul respectiv de investitii.
Ca principiu, costurile investitiei sunt determinate prin insumarea costurilor legate de
darea in functiune a proiectului. Acestea pot cuprinde costurile legate efectiv de achizitia
de active(inclusiv impozitele aferente), cheltuielile complementare, aferente punerii in
functiune a proiectului(cheltuieli de cercetare, publicitate, etc.), finantarea necesarului de
fond de rulment(de active circulante nete, in anumite conditii) de exploatare. Uneori,
aceste outflow-uri se vor corecta cu inflow-urile induse de cesiunea elementelor de activ,
devenite redundante odata cu darea in functiune a noului proiect de investitii.
Stim ca fondul de investitii este de 21000 RON iar acesta este format din:
- credit bancar rambursabil in suma de 2100 RON, rambursat in rate anuale egale,
cu dobanda perceputa de 12%, pe o perioada de 3 ani;
- apelarea la sume din fondul de capital in suma de 18900 RON.
Graficul de rambursare pentru creditul bancar
Creditul bancar va fi rambursat anual, in 3 transe egale cu 2100 RON / 3=700
RON, rambursarea si plata dobanzii avand loc la sfarsitul fiecarui an. Graficul de
rambursare va fi urmatorul:
-RON-
Anul Imprumut
nerambursat
la inceputul
anului
Rata Dobanda Anuitate Suma
ramasa la
finele
anului
1 2100 700 252 952 1400
2 1400 700 168 868 700
3 700 700 84 784 0
Total 2100 504 2604
Graficul de rambursare pentru imprumutul din fondul de capital
Retragerea sumelor din fondul de capital duce la pierderea dobanzii la care ar fi
fructificate aceste sume. Consideram ca rata dobanzii la care aceste depozite ar fi
fructificate este de 14,51% anual. Aceasta pierdere de dobanda se diminueaza pe masura
ce suma respectiva este rambursata. Rambursarea are loc anual la sfarsitul anului, prin
rate egale. Asimiland pierderea de dobanda unei plati(de dobanda), graficul pentru
imprumutul din fondul de capital este urmatorul:
-RON-
Anul Imprumut
nerambursat
la inceputul
anului
Rata Dobanda Anuitate Suma
ramasa la
finele
anului
1 18900 6300 2742,39 9042,39 12600
2 12600 6300 1828,26 8128,26 6300
3 6300 6300 1179,41 7479,41 0
Total 18900 5750,06 24650,06
Astfel, graficul cash flow-urilor pentru investitie este urmatorul:
-RON-
Anul 0 1 2 3
Intrari de
fonduri
21000 0 0 0
Iesiri de
fonduri,
din care:
-investitie 21000
-anuitate credit
bancar
952 868 784
-anuitate
aferenta
fondului de
capital
9042,39 8128,26 7479,41
Diferenta de
acoperit
0 9994,39 8996,26 8263,41
Total diferenta
de acoperit
27254,06
Capitolul 7. Concluzii
Dupa natura sa, un proiect de o anumita importanta are implicatii mai mult sau
mai putin ample asupra diferitelor aspecte ale gestiunii intreprinderii.
Pe plan comercial, o investitie are implicatii asupra gamei de produse, conditiilor
de distribuire, raporturilor cu reteaua comericiala, politicii de preturi, imaginii
intreprinderii etc.
Pe planul productiei, o investitie are implicatii asupra derularii proceselor
productive, asupra capacitatii de productie, asupra productivitatii muncii etc.
Cu privire la gestiunea resurselor umane, un proiect de o anumita importanta
produce efecte asupra gestiunii efectivului de salariati, asupra calificarii acestora, asupra
conditiilor de munca si asupra organizarii muncii.
In sfarsit, gestiunea administrativa si logistica a intreprinderii este afectata de
noile investitii care modifica circuitul fluxurilor fizice si al fluxurilor informationale.
Un nou proiect de investitii trebuie sa intarasca pozitia intreprinderii intre
producatorii aceluiasi produs. Proiectul trebuie sa fie convergent cu relatiile stabilite de
intreprindere cu partenerii exteriori (furnizori, clienti, concurenti, puterea publica). In
sfarsit, el trebuie sa fie compatibil cu structura interna a intreprinderii.
Politica de investitii trebuie sa se sprijine pe criterii si metode complexe de
evaluare a proiectelor.
Printre aceste criterii si metode, cele propuse de analiza financiara aduc indicatii
precise, clare dar partiale. Concluziile evaluarii financiare nu decid singure cu privire la
investitiile intreprinderii in viitor, dar furnizeaza indicatii de referinta care vor putea fi
confruntate cu alte indicatii calitative sau cantitative, emise de alti specialisti din
intreprindere. Astfel, responsabilii comerciali, responsabilii cu productia, responsabilii cu
gestiunea personalului si fiscalistii isi vor exprima punctele de vedere care pot sa
convearga cu cele ale finantistilor, dar care pot fi si divergente.
In final, va interveni directia generala a intreprinderii, fie pentru a stabili
consecintele indicatiilor convergente, fie pentru a transa indicatii care conduc la concluzii
divergente.
Bibliografie: