Structura personalitii n viziunea lui Freud

DEFINITIE - Visul este , asemenea actului ratat , un fenomen psihic compromis , care satisface in acelasi timp doua tendinte contradictorii: dorinta de a dormi sau , care tine de sistemul preconstient si dorinta inconstienta sau refulata , de natura instinctuala. Visul permite o satisfacere deghizata a dorintei instinctuale inconstiente asa incat somnul sa nu fie perturbat.
ORGANIZATIA STRUCTURALA A VISULUI O tendinta reprimata ( complex ) se va elabora in vis ca produs imaginar , manifest. Deosebim astfel doua elemente: - tendinta reprimata latenta , care va constitui , dupa Freud, continutul latent al visului; - o serie de imagini vizuale constituind visul propriu zis sau continutul manifest al intregului vis.

1. Continutul latent sau real va fi sediul tuturor dorintelor,

aspiratiunilor reprimate de cenzura. Va face parte din lumea inconstientului nostru; in el isi au sediul ideile latente ale visului.

2. Continutul manifest sau aparent reprezint visul propriu

zis, cuprinzand totalitatea aparitiilor de obicei vizuale ale visului, tot ceea ce ne amintim din vis dupa trezire; nu este decat un produs derivat al celui latent. Vom visa numai ceea ce am reprimat, ceea ce nu am putut obtine in realitate.

Consta in transformarile continultului latent in continut manifest sau in imagini onirice. Mecanismele care participa la acest proces sunt , dupa Freud , urmatoarele:
Condensarea- Aglutinarea - consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate, oferite de experienta anterioara a individului; Deplasarea consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul;

a.

b.

Pentru a putea interpreta continutul criptat al viselor, Freud clasifica imaginile in urmatoarele cinci procese: 1. Decalare Se petrece cand dorinta pentru un lucru sau o persoana este simbolizata de altceva sau altcineva.

2. Proiectia Se petrece cand cel care viseaza isi proiecteaza propriile dorinte pe o alta persoana. 3. Simbolizarea Apare cand nevoile inabusite ale visatorului se elibereaza metaforic.

c.

Dramatizarea - consta in formarea unei idei abstracte printr-o imagine cu o mare incarcatura afectiva , imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia; Simbolizarea - consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice; Neomorfizarea consta in crearea unor imagini simbolice noi , neobisnuite , ireale , fabuloase sau terifiante , inexistente in realitate , dar care exprima concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegorico simbolica.

d.

e.

4. Condensarea Procesul in care visatorul isi ascunde simtirile sau nevoile, transformandu-le intr-o imagine sau intr-un eveniment scurt in vis. Astfel, intelesul acestei imagini a visului poate sa nu fie chiar evident. 5. Rationalizarea Este ultima treapta a visului. Mintea care viseaza, organizeaza visul incoerent intr-unul care este mai inteligibil si mai logic. Mai este cunoscuta drept revizia secundara.

1. 2.

3.

4.
5.

Hal Muli oaspei pe care i ntmpinam. i reproez Irmei c nu a acceptat soluia i spun: Dac mai ai dureri, este doar vina ta. Irma se plnge de: dureri in gt, burt i stomac; care o sufoc. Ea arat palid i buhit. M sperii la gndul c am trecut totui cu vederea o afeciune organic.

6.

a. b. c. d. e.
7. 8.

9.

Ea nu are nevoie totui de aa ceva. Ea se mpotrivete. Ea nu are nevoie totui de aa ceva. Dinii fali. Palid i buhit + Durerile de burt. Apoi gura se deschide bine. Ce vd n gt: O pat alb i cartilajele laterale ale nrilor cu ulceraii pe ele. a. Pata alb. b. Ulceraiile de pe cartilajele laterale ale nrilor. l chem repede pe dr. M, care repet examinarea.

O iau la fereastr i m uit n gtul ei. Ea se mpotrivete puin , ca femeile care au dini fali. M gndesc c ea nu are nevoie totui de aa ceva.

Dr. M este palid, cu brbia ras i chioapt. 11. Prietenul Otto st acum lng bolnav i prietenul Leopold o examineaz i indic o zon infectat n partea stnga jos. a. Zona infectat din stnga jos. 12. O parte de piele infiltrat la umrul stng. 13. n ciuda rochiei. 14. Dr. M spune: Este o infecie, dar nu conteaz; se va ajunge la dizenterie i toxina se va elimina. a. Infecia b. Nu conteaz c. Dizenteria
10.

15. 16.

17.

18. 19. 20.

tim imediat de unde provine infecia. Dat fiind c ea nu se simea bine, prietenul Otto i-a fcut o injecie. Cu un preparat pe baz de propil...propilen...acis proprionic. Trimetilamin. Nu se fac att de uor asemenea injecii. Probabil c nici seringa nu era curat.

Nevroza este definita ca fiind o tulburare mentala care nu atinge functiile esentiale ale personalitatii Starile nevrotice prezinta unele caracteristici comune precum: lipsa increderii, agresivitate, tulburari de ordin fizic Tulburarile nevrotice sunt extrem de frecvente si se repartizeaza in cinci mari categorii 1. tulburarile anxioase, panice sau fobice 2. tulburari obsesiv- compulsive 3. tulburari isterice 4. tulburari somatoforme si ipohondrie 5. tulburari depresive si reactionale la stres

Nevroza este o tulburare psihopatologica de intensitate medie, dar cu durata apreciabila Prezinta o intensa suferinta subiectiva, inhibitii multiple si tendinta de dependenta De obicei, o nevroza se instaleaza lent, progresiv, factorii ce o conditioneaza nefiind intru totul transparenti pentru pacient si anturaj Printre factorii declansatori se numara: esecuri, frustrari, conflicte intrapsihice, stres interpersonal continuu, lipsa de satisfactii

Din perspectiva psihanalitica, in literatura freudiana, se pot identifica doua mari categorii de nevroze:

nevrozele actuale psihonevrozele ( nevrozele propriu-zise)

Rezida intr-o cauza patogena recenta, si nu in niste conflicte infantile uitate In cadrul nevrozelor actuale putem vorbi despre a. neurastenie b. nevroza de angoasa c. ipohondria

Cauzele lor trebuie identificate in trecutul subiectului, in conflictele perioadei infantile Cele mai importante psihinevroze sunt:
a. b. c. isteria fobiile Obsesiile

1.

Nevroza actuala: Nevroza de angoasa ( de neliniste ) - zoofobie stadiu incipient - excitatie sexuala intensa si nesatisfacatoare - renuntarea brusca la onanie Visul cu lupi Psihonevroza : Isterie - de angoasa - de conversie Fobie - zoofobie Obsesie - tainuirea unui fapt nepermis - remuscarile frecvente pe care i le genereaza un Eu excesiv de moral si inflexibil

2. 3.

1. Nevroza de angoasa ( de neliniste ) - 2 - 4 ani a. zoofobia stadiu incipient relatia cu sora ( poza cu lupul ) - relatia dragastoasa cu tatal b. excitatii sexuale intense dar nesatisfacatoare - secventele de seductie ale surorii lui ( despre sora ) c. renuntarea brusca la onanie scenele de masturbare in fata Naniei ( amenintarea cu rana si cu castrarea )

in noaptea de Ajun a Craciunului si a zilei cand implinea 4 ani

incepand cu 4 ani 1. Isteria de angoasa - zoofobia asocierea fluturelui cu bona Grusa - asocierea leului cu invatatorul - asocierea prof. de latina Lupu, cu lupul 2. Isteria de conversie - tulburari intensinale 1. gest involuntar ( scena originara ) 2. pt. a protesta impotriva guveranantei engleze 3. functie pecuniara ( relatia cu mama dupa moartea tatalui, scena cu colegul de clasa, valul )

3. Fobia: - zoofobia cronica ( lupul ca substitul sexual ) 4. Obsesia : a. tainuirea unui fapt nepermis tendinta sado-anala - tendinta masochista - tendinta homosexuala - tendinta bisexuala b. remuscari frecvente pe care le genereaza un Eu excesiv de moral si inflexibil religia - complexul castrarii (refulare in vis ) - complexul lui Oedip inversat( refulare cu religia )

Sigmund Freud - Interpretarea viselor Sigmund Freud - Introducere in Psihanaliza, Prelegeri de Psihanaliza, Psihopatologia vietii cotidiene ; Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1990 Sigmund Freud Nevroza la copil

Cenusa Radu Constantin Anca Monica Gherca Monica Hriscu Sergiu Silviu Sandru Luci Loredana Todos Larisa Andreea

Anul 2, Grupa 5