Sunteți pe pagina 1din 12

PNEUMOTORAXUL

alexandru manole BM11

Generalitati
Pneumtoraxul este rezultatul acumularii de aer in spatiul dintre plamani si peretele toracic, in asa numitul spatiu pleural. Cu cat cantitatea de aer creste, cu atat creste si presiunea exercitata asupra plamanilor, determinand colapsul (colabare). Colapsul impiedica plamanii sa se destinda adecvat in momentul inspiratiei, determinand scurtarea respiratiei si junghi toracic. Pneumotoraxul poate deveni amenintator pentru viata daca presiunea din torace impiedica plamanii sa aduca in sange cantitatea adecvata de oxigen.

Simptome
Miscari toracice asimetrice Deteriorare brusca a starii generale si discomfort Polipnee sau dispnee Tahicardie Durere toracica Simptomele se pot agrava daca este schimbata altitudinea (de exemplu, zborul cu avionul sau coborarea la adancime).

Simptomele depind de severitatea pneumotoraxului. In cazuri minore, nu determina nici un fel de simptome. In cazurile severe, simptomele se dezvolta rapid si pot duce la soc cardiorespirator.

Fiziopatologia PSP
Majoritatea autorilor considera ca PSP este secundar rupturii unei bule de emfizem. Dar la 40% din cazuri nu au bule. Prezenta bulelor nu influenteaza riscul de recidiva.

Diagnostica
In cele mai multe cazuri, pentru diagnostic se foloseste radiografia toracica. Medicul specialist poate recomanda, de asemenea, analize sangvine care masoara nivelul oxigenului din sange. Tomografia computerizata (CT) sau ecografia.

Cauze
Pneumotoraxul este determinat, de obicei, de un traumatism la nivelul toracelui. Poate, de asemenea, debuta brusc, fara o cauza (pneumotorax spontan). Pnemotoraxul spontan poate rezulta ca urmare a afectarii pulmonare de boli, ca: astm bronsic, fibroza chistica si pneumonia. Poate, aparea si fara boli pulmonare. Acest lucru se intampla in cazul in care un chist umplut cu aer se rupe si continutul aerian se elibereaza in spatiul pleural.

Tratament
Pneumotoraxul minor necesita doar observarea bolnavului de catre un medic. In unele cazuri, poate fi necesar oxigenul, administrat, de obicei, pe masca faciala. Cazurile mai severe se tratateaza prin introducerea unui ac sau a unui tub in cavitatea toracica Poate fi necesra si o interventie chirurgicala in cazul in care, tratamentul initial nu este eficient sau daca se reinstaleaza pneumotoraxul.

Aproximativ toate recidivele apar in 2 ani de la primul pneumotorax

Pneumotoraxul spontan recidiveaza la 20-30% din persoanele care nu au boli pulmonare.

Riscuri

Persoanele cu boli pulmonare coexistente au un risc de 50% pentru recidiva.

Valva Heimlich

Este o valva anti-reflux cu aplicatie in drenajul toracic care impiedica fluxul de aer catre pacient si permite drenajul impiedicand totodata strangerea cateterului. Valva Heimlich este echipata cu un conector conic dublu care: - la un capat se conecteaza cateterul toracic - la un capat se conecteaza la un sistem de colectare Acestea dispun de saci colectori preconectati. De asemenea, pentru marirea confortului pacientului exista si varianta la care sacul colector este echipat cu un filtru hidrofob, permitand astfel o evacuare mai lenta a aerului.

Interventia chirurgicala
interventie chirurgicala consta fie in cusirea bulelor de emfizem care au pocnit, fie in indepartarea unei parti din pulmon. Foitele pleurale pot fi lipite prin injectarea de tetraciclina sau de fibrina in spatiul pleural.

Pneumotoraxul spontan - 24%

Pneumotoraxul secundar 20%

Pneumotoraxul traumatic

Pneumotoraxul iatrogen 32%

Pneumotoraxul neiatrogen -24%

P. N. inchis

P. N. penetrant

Pneumotorax spontan - care reprezinta aproximativ 24% din toate cazurile de pneumotorax
Etiologie si patogenie Incidenta mare a pneumotoraxului spontan in unele familii a condus la presupunerea existentei unui factor ereditar si ulterior s-a gasit o relatie intre haplotipuri specifice HLA si riscul aparitiei pneumotoraxului. La multi bolnavi cu pneumotorax spontan primar, se descopera ruperea unei bule.

Cresterea brusca a presiunii alveolarepoate apare dupa:


-manevre de inspiratie profunda ca in timpul efortului fizic intens si sustinut -manevra Valsalva -varsatura de orice cauza

-scadere brusca a presiunii atmosferice, ca in cazul aviatorilor

Pneumotoraxul secundar 24%


Etiopatogenia pneumotoraxului secundar este multifactoriala, la multi bolnavi existand bule de emfizem difuz sau spatii chistice subpleurale Unele cazuri de pneumothorax secundar apar in cursul ventilatiei mecanice necesara pentru tratamentul bolilor.

Pneumotoraxul iatrogen -32


este o complicatie a unor manevre medicale cu scop diagnostic (punctie pleurala) sau cu scop terapeutic (punctia evacuatorie sau pnemotoraxul terapeutic in tuberculoza pulmonara. In trecut, tratamentul pentru tuberculoza pulmonara consta in producerea unui pneumotorax artificial, in care se injecta deliberat aer in cavitatea pleurala pentru a pune in repaus plamanul afectat, favorizand vindecarea).

Pneumotoraxul deschis
apare atunci cand peretele toracic este traumatizat, astfel incat exista un orificiu intre exterior si spatiul pleural.

Pneumotorax neiatrogen inchis


cu fracturi costale care determina lacerarea pleurei viscerale de catre fragmentele osoase. Aerul din spatiul pleural poate proveni si dintr-o ramura bronsica rupta sau in urma unui traumatism al esofagului. In acest caz aerul patrunde in spatiul dintre cele doua cavitati pleurale (mediastin), si de acolo in spatiul pleural.