Sunteți pe pagina 1din 42

SIMPTOME APARAT

RESPIRATOR
DISPNEEA

Respiratia este un act reflex inconstient, condus de


centrii din trunchiul cerebral, dar aflat sub
influenta corticala.
Dispneea reprezinta perceperea constienta a
unei dificultati in respiratie,disproportionat
fata de intensitatea activitatii ce o
determina.
- “respiratie grea”, “lipsa de aer”, “sufocare”
- prezinta o componenta subiectiva(perceptia
pacientului)
componenta obiectiva(modificarea
ritmului,frecventei si amplitudinii miscarilor
respiratorii).
- dispneea ≠ oboseala( astenie fizica)
Cauze ale dispneei

1.Afectiuni ale aparatului respirator:


• Obstructii ale cailor aeriene intra/extrapulmonare
-aspiratie de corpi straini
-procese infectioase laringiene insotite de edem
laringian
-compresie extrinseca a traheei sau bronhiilor mari
-astm bronsic
-traheobronsita acuta
-bronsita cronica/emfizem pulmonar/BPOC
• Procese de condensare ale parenchimului pulmonar:
-pneumonii,bronhopneumonii
-neoplasm bronhopulmonar
-embolie pulmonara-infarct pulmonar.

• Fibroze pulmonare
Pneumonii interstitiale

• Afectiuni pleurale
-pahipleurita
-pleurezii
-pneumotorax
2.Afectiuni ale cutiei toracice:
-deformari toracice( cifoza,scolioza)
-spondilita ankilopoetica
-fracturi costale

3.Afectiuni neurologice

4.Afectiuni cardiovasculare( staza venoasa


pulmonara)
-insuficienta ventriculara stinga
-stenoza mitrala
-boli cardiace cianogene
5.Sindroame anemice
6.Afectiuni neuropsihice
Se disting doua tipuri de dispnee:
1.Cu polipnee
2.Cu bradipnee –a)tip inspirator
- b)tip expirator

Polipneea=cresterea nr.de respiratii/min


Frecventa respiratorie normala=14-
18resp/min,variind cu virsta( 30-40 resp/min la
copil),cu temperatura corpului , a mediului
ambiant si cu efortul fizic
DISPNEEA CU POLIPNEE

Apare in:
- boli acute ale aparatului respirator
(de obicei cind durerea toracica accentuata de
miscarile respiratorii determina o respiratie
superficiala,cu frecventa crescuta)
-boli cardiovasculare
DISPNEEA CU BRADIPNEE
INSPIRATORIE
• Apare in cazul obstructiei cailor respiratorii(corp
strain in laringe, trahee,bronhii principale sau
compresie extrinseca prin adenopatii sau tumori)
• Inspirul este dificil,insotit de un zgomot
(cornaj/stridor)
• Datorita scaderii presiunii aerului alveolar, vidul
intratoracic absoarbe partile moi ale peretelui
toracic, determinind depresiuni in regiunea
epigastrica superioara,regiunea superioara a
toracelui si inferioara a gitului ( tiraj
sternal/suprasternal)
DISPNEEA CU BRADIPNEE EXPIRATORIE

• Apare prin eliminarea cu dificultate a aerului din


plamini
• In:-emfizem pulmonar
-astm bronsic
-bronsita acuta/bronsita cronica/BPOC
• Expirul este prelungit, uneori zgomotos,cu
caracter suierator( wheezing)

Cel mai frecvent in afectiunile bronhopulmonare,


dispneea este de tip mixt(interesind ambii timpi
respiratori)
CLASIFICARE IN FUNCTIE DE MODUL
DE APARITIE
• Acuta
• Cronica
-Permanenta( caracter ondulant, cu exacerbari si
remisiuni incomplete)
-Paroxistica( in accese)
TIPURI DE DISPNEE ACUTA

1. Obstructie bronsica prin patrundere de


corp strain in caile respiratorii, sau prin
compresie mediastinala- este o dispnee
de tip inspirator,insotita de
cornaj,tiraj,cianoza, tuse
2. Spasm laringian( spasm sau edem al
glotei)-mai ales la copii
3. Pneumonii/bronhopneumonii,embolii
pulmonare,pneumotorax- situatii in care
este insotita de durere toracica cu
caracter de junghi si cianoza.
DISPNEEA CRONICA

• Bronhopneumopatii cronice: caracter


cvasipermanent ,exacerbata de effort sau de
acutizari ale afectiunilor cauzatoare , cu perioade
de ameliorare dar fara disparitie completa
-bronsita cronica/emfizemul
pulmonar/BPOC;dispnee de tip expirator
-fibroze pulmonare;dispnee de tip inspirator

• Astm bronsic-acese de dispnee paroxistica,


predominant expiratorie, cu bradipnee ( cr)
• Dispneea psihogena( nevrotica)
-nu este legata de effort ci de stari emotionale
-este descrisa ca nevoia unor respiratii ample( ca un
suspin)
-hiperventilatie

• Respiratia stertoroasa
-in stari agonice
-respiratie zgomotoasa determinata de vibratia
secretiilor din faringe si laringe
TULBURARI ALE RITMULUI RESPIRATOR

1.Respiratia periodica Cheyne-Stokes


• Alternarea unor perioade de accelerare si rarire
progresiva a ritmului si amplitudinii
respiratiilor,intrerupte de perioade de apnee( 15-
30secunde)
• In perioada de hiperpnee bolnavul este agitat,
anxios,iar in perioada de apnee este somnolent ;
cind apneea este prelungita pot apare convulsii
• Deprimarea excitabilitatii centrilor nervosi
respiratori
• Periodicitatea ritmului respirator este determinata
de variatiile concentratiei CO2
Apare in afectiuni insotite de depresia SNC:
• Insuficienta ventriculara stinga( scaderea
debitului cardiac –scaderea debitului cerebral)
• Hemoragii cerebrale,tumori cerebrale
• Coma uremica
• Dupa administrarea de opiacee sau alte
medicamente ce deprima centrii respiratori

In general pacientul nu este constient de tulburarea


ritmului respirator, aceasta fiind observata de
medic sau fiind relatata de familie
RESPIRATIA TIP KüSMAUL

• Succesiune de inspiratii si expiratii de durata si


amplitudine egala,separate de pauze scurte
• Apare in acidoza metabolica ( coma diabetica si
uneori in coma uremica)
RESPIRATIA TIP BIOT

• Perioade de apnee care intrerup respiratia de tip


obisnuit sau o respiratie complet neregulata ca
ritm si amplitudine
• Apare in:-procese expansive intracerebrale
-meningite
-stari agonice
TUSEA

• Act reflex ,de aparare care:


-impiedica patrunderea corpilor straini in caile
aeriene
-asigura expulzia secretiilor bronsice in exces

• Inspir profund-inchiderea glotei-relaxarea


diafragmului-;contractia musculara impotriva
glotei inchise determina cresterea presiunii
intratoracice si la nivelul cailor aeriene-ingustare
a lumenului traheei;combinatia dintre presiunea
diferentiala mare intre caile aeriene si atmosfera
cuplata cu ingustarea traheei-
-expiratie brusca si zgomotoasa
I -inflamatori (eliberarea de mediatori ai
inflamatiei-
edem+hiperemie)
stimuli -mecanici(inhalare de praf,fum,corpi straini
de mici dimensiuni )
-chimici(gaze
iritante:Cl,NH3,H2SO4,substante
volatile)
-termici(aer foarte cald/foarte rece)
Receptorii
respiratori(nas,orofaringe,laringe,trahee,bronhii
mari)
Cai aferente: n.vag;n.glosofaringian;n.trigemen
Centrii din trunchiul cerebral
Cai eferente –nn.mm.respiratori si ai mm.abdominali
- n.frenic
-n.laringeu inferior
-n.glosofaringian
• Exista si cai corticobulbare ce explica tusea de
origine corticala,declansata voluntar(stari de
stress),sau ca act reflex involuntar(tic).
TIPURI CLINICE DE TUSE

1.TUSEA USCATA / SEACA / IRITATIVA


• Fara expectoratie
• Iritatia zonelor tusigene
extrabronsice(faringite,laringite acute)
• Inflamatii pleurale
• Pneumopatii acute
• Compresii ale cailor respiratorii(neo
bronhopulmonar,adenopatii)
• Iritatii bronsice(gaze toxice,fum)
2.TUSEA UMEDA (PRODUCTIVA)
• Urmata de expectoratie(eliminarea de sputa)
• Faza de hipersecretie a traheobronsitelor acute
• Bronsita cronica
• Bronsiectazii

Tuse productiva cu expectoratie


ineficienta(copii,virstnici,afectiuni neurologice)
Diferenta intre locurile la nivelul carora actioneaza
stimulii ce declanseaza tusea– variatii in tipul de
tuse:
• Tuse surda-prin lipsa fortei musculare in afectiuni
severe sau in suferinte laringiene ce nu permit
inchiderea glotei(neo laringian,pareza de n.laringeu
inferior; pina la tuse”afona”
• Tuse latratoare-sonora; prin compresie
traheobronsica data de adenopatii sau in
sd.mediastinal
• Tuse bitonala –in pareza n.recurent(n.laringeu
inferior sting);sd.mediastinale superioare
• Tuse cavernoasa-cu timbru metalic; in prezenta unor
caverne mari>6 cm diametru , cu bronhie de drenaj
libera
• Tuse chintoasa -in accese repetitive( o succesiune
de
Sacade expiratorii)
• Tuse convulsiva(“magareasca”)
-paroxisme
-inspir profund,zgomotos-sacade repetate de tuse-la
sfirsitul accesului un nou inspir
zgomotos(suierat)prin spasm glotic
CLASIFICARE IN FUNCTIE DE
MOMENTUL DE APARITIE
• Tuse matinala –in bronsita cronica si in
bronsiectazii prin mobilizarea secretiilor
acumulate in arborele respirator (“toaleta
matinala a bronsiilor”)
• Tuse vesperala(seara)-concomitent cu cresterea
temperaturii , in tuberculoza
• Tuse nocturna-insuficienta cardiaca stinga
,valvulopatii mitrale
• Tuse de effort-de cauza cardiaca
• Tuse pozitionala-la schimbarea pozitiei bolnavului
; in abcesele pulmonare si bronsiectazii in
anumite pozitii secretiile acumulate se elimina in
bronhii(drenaj postural)
COMPLICATII

• Varsatura (tuse emetizanta); accese de tuse


declansate de distensia gastrica sau aparind in
conditii de distensie gastrica
• Sincopa( tuse sincopala);pierderea starii de
constienta de scurta durata in cursul accesului de
tuse( prin scaderea intoarcerii venoase si a
debitului cardiac)
• Ruptura unei bule de emfizem >
pneumotorax,emfizem subcutanat sau
mediastinal
EVALUARE
• Acuta /cronica
• De cat timp este prezenta
• Daca s-a modificat recent (ex:vechi fumator)
• Seaca/productiva
• Asociere cu alte simptome:febra,durere
toracica,dispnee,wheezing,disfonie
• Factorii ce o influenteaza;
-aer rece/effort :astm
-pozitie:abces pulmonar,bronsiectazii
-alimentatia:tulburari de deglutitie,reflux gastroesofagian sau
fistula traheoesofagiana
-perioada zilei :matinala,nocturna etc

• Se urmareste tusea spontana sau pacientul este rugat sa


tuseasca
• Manevrele de tuse sunt utile in auscultatia pulmonara
EXPECTORATIA

= eliminarea prin tuse a produselor patologice din


arborele respirator
• In conditii fiziologice ~ 100 ml mucus (secretia
cel.caliciforme si a glandelor din mucoasa
bronsica),deplasat spre faringe prin miscarea
cililor din peretii bronhiilor si traheei
• Sputa apare in conditii de hipersecretie de mucus
sau prin aparitia unui exudat inflamator
• Examenul sputei aduce date important pentru
diagnostic(macroscopic,chimic,microscopic si
bacteriologic)
• Examenul macroscopic:
-volumul in 24 h( > 150 ml in supuratiile
bronhopulmonare- bronsiectazii, abcese
pulmonare)
-aspect( viscozitate,culoare)
• Sputa seroasa(incolora,aspect spumos)
• Sputa mucoasa(aspect abicios,viscoasa,aderenta
de peretii vasului
• Sputa purulenta (galben verzuie,viscoasa)
• Sputa sanguinolenta(continind singe in cantitate
variabila:striuri de singe,sputa
hemoptoica,hemoptizie_
+combinatii:
seromucoasa,mucopurulenta,mucosanguinolenta.
Aspect specific ( caracteristic) al sputei in anumite
afectiuni (aspect patognomonic):
- sputa ruginie/caramizie –pneumonia franca
lobara
- Sputa perlata-viscoasa,in cantitate redusa cu
depozite albe de mucus-astm bronsic.
- Sputa numulara-discuri mucopurulente –in
bronsita cronica,bronsiectazii
- Sputa pseudomembranoasa-continut mare de
mucus si exudat fibrinos,continind mulaje de
bronhii(in unele forme de bronsita cronica)
VOMICA
= eliminarea brusca prin tuse a unei colectii ajunsa in
caile respiratorii prin efractia (erodarea)unei bronhii.
• Continutul poate fi:puroi
singe
lichid clar ( in chistul hidatic)
• Poate proveni din :parenchim pulmonar(abces
pulmonar,chist hidatic pulmonar
pleura
mediastin
• Este precedata de durere toracica violenta si dispnee
severa
• O cantitate mai mare evacuata rapid poate fi aspirata-
asfixie
• Cantitatea eliminata >250-300 ml ,eliminata total/
fractionat
• Pseudovomica =eliminarea brusca aunei cantitati mari
de sputa fara efractia peretelui bronsic
HEMOPTIZIA
=eliminarea de singe din aparatul
respirator(subglotic),prin expectoratie,dupa effort de
tuse
• Aspect:
-singe rosu,aerat
-cind se opreste singerarea :singe inchis la
culoare,partial coagulat (“coada hemoptiziei”)
• Diferentiere de:
-singerare din cavitatea bucala si orofaringe ( fara effort
de tuse,amestecat cu saliva;gingivoragii-
gingivite,ulceratii linguale,teleangiectazii pe mucoasa
bucala,limba, buze
-epistaxis(hemoragie nazala)-refluat in cavitatea
bucala/inghitit
-hematemeza:singe din tubul digestiv,dupa effort de
varsatura,cu resturi alimentare,urmat de scaune
melenice
EVALUAREA HEMOPTIZIEI

• Marimea hemoptiziei:
-mici( striuri sanguinolente, mililitri)
-mijlocii(50-200ml)
-mari
• Evaluarea starii hemodinamice
• Hemoptizia masiva poate determina asfixie
• Localizarea si identificarea cauzei prin metode
imagistice si bronhoscopie
CAUZE DE HEMOPTIZIE(1)

• Neoplasmul bronhopulmonar
• Tuberculoza pulmonara( in orice stadiu evolutiv)
• Inflamatii ale mucoasei traheobronsice:viroze
respiratorii,gripa,pneumonii(Klebsiella,germeni
atipici)
• Bronsiectazii
• Dupa effort prelungit de tuse(striuri)
• Traumatisme toracice( fracturi costale cu lezarea
parenchimului pulmonar,rani prin intepare)
• Inhalare de substante iritante- gaze toxice
CAUZE DE HEMOPTIZIE (2)

• Diateze hemoragice si supradozaj de medicatie


anticoagulanta
• Vasculite sistemice cu determinare pulmonara-
alveolita
hemoragica(sd.Goodpasture,granulomatoza
Wegener)
• Fistule bronhovasculare

Altele:
-tromboembolism pulmonar
-stenoza mitrala
-hipertensiune pulmonara
DUREREA TORACICA
- Apare legata de suferinte ale peretelui
toracic(coloana,structuri
osteoarticulare,muschi,nervi intercostali)si ale
viscerelor intratoracice.
Durerea de origine pulmonara =caracter de junghi
-durere acuta,vie,”lovitura de pumnal”
-accentuata de miscarile respiratorii,tuse
-resimtita pe o suprafata mica,sau chiar ca un punct
dureros
-apare in:-pneumonii(pneumonia franca lobara)
-pleurite,pleurezii(durere pleurala –decubit
caracteristic)
-pneumotorax
-tromboembolism pulmonar
• Toracalgia:durere de intensitate variabila, la
nivelul unei zone a cutiei toracice
• Durerea din traheobronsita acuta(arsura
retrosternala, difuza, accentuata de tuse)

ALTE CAUZE (PARIETALE)


a)Musculare
• Pleurodinia=durere vie cu debut brusc,pe o
suprafata variabila cu caracterele junghiului
toracic,neinsotita de modificari la examenul
obiectiv sau radiologic; cauza:afectare
inflamatorie a
mm.intercostali(miozita)determinata de infectia
cu virus Coxsackie
• Contuzii
• Traumatisme musculare+/-hematom
• Suprasolicitare mm.intercostali dupa accese
prelungite de tuse
• Parazitoze(trichineloza)

b)Osteoarticulare
• Fracturi costale(durere in punct fix,accentuata la
palpare)
• Metastaze osoase(coaste,corpi vertebrali)
• Sd.Tietze=afectare inflamatorie nespecificaa artic.
Condrocostale(coastele 2-4) ce apar marite de volum
si sensibile la palparea
c)Dureri radiculare si nevralgii
• Dureri radiculare=iritatia radacinii senzitive a
nn.spinali(radiculita);paravertebral, cu iradiere pe
traiectul nervului
• Durere nevralgica=iritatie pe traiectul
nervului(nevrita)
Durerea iradiaza pe traseul nervului,accentuata prin
palparea unor puncte (Valleix) de la emergenta
principalelor ramuri ale nervului
Se accentueaza la miscarile coloanei
vertebrale,respiratie,tuse
• Cauze mecanice ( compresii):osteofite,hernii de
disc,metastaze, traumatisme

• Herpes zoster(infectie latenta cu


v.varicelozosterian localizat la nivelul
ggl.spinal,care se reactiveaza in conditii de
imunodepresie);eruptie de tip vezicular pe
traiectul nervului precedata/insotita/urmata de
durere de intensitate mare cu caracter de arsura

• Nevralgia frenica –in afectarea pleurei


diafragmatice centrale care este inervata si de
n.frenic si de nn.intercostali-iradiere pe marginea
superioara a trapezului,umarul sting (pleurezie
subfrenica,abcese subdiafragmatice)
• Durere la nivelul plexului cervicobrahial in tumori
ale virfului pulmonar ( sd.Pancoast Tobias):durere
in umar si membrul superior

d)Durere de origine mamara(mastodinie)


-boli inflamatorii (mastita)in perioada de alaptare
-mastoza fibrochistica –accentuata premenstrual

e)Afectiuni cardiovasculare
-ischemie(angina,IMA)
-pericardita
-anevrism/disectie de aorta
f)Patologia altor organe mediastinale:esofagiana
-durere la inghitire(odinofagie):spasm
esofagian,esofagite,neoplasm
-pirozis(durere cu caracter de arsura retrosternala)-
in reflux esofagian

g)psihogene