Sunteți pe pagina 1din 11

*

Cea mai mare parte din substanele alimentare ingerate sunt degradate n organismul
animalelor i al omului, n vederea eliberrii energiei chimice poteniale i transformrii ei n forme
de energii specifice manifestrilor vitale i cldur.


Omul se hrnete cu produse de origine animal i vegetal, dar animalele care constituie
hrana omului se hrnesc n ultima instan tot cu vegetale.Deci hrana noastr este direct sau
indirect de origine vegetal.Plantele prin procesul de fotosintez elaboreaz o serie de substane
care au incluse n ele energie solar.Deci sursa de energie a organismului nostru este
reprezentat indirect de energia solar, drept pentru care alimentele au fost numite i pachete de
energie solar.


n timpul catabolismului principiilor nutritive are loc eliberarea energiei chimice poteniale
incluse n ele n timpul sintezei lor.Omul este deci un transformator de energie biochimic.Energia
eliberat este utilizat parial sub forma legturilor fosfatmacroergice ale ATP-ului, care reprezint
combustibilul specific al organismului viu, iar restul se pierde sub form de cldur.

Consumul de energie se poate determina prin msurarea cantitii de cldur degajat,
n calorii. Caloria este o unitate de msur a energiei. n nutriie, ea msoar att energia
adus prin alimente ct i cheltuielile energetice ale organismului. Corpul uman respect,
firesc, toate legile fizicii, inclusiv legea conservrii energiei. n primul rnd, dac energia
adus organismului este egal cu energia cheltuit de organism, atunci nimic nu se pierde,
i greutatea rmne constant. Daca energia (caloriile) furnizat prin alimente i buturi
depete cheltuielie organismului, atunci excesul se depune, organismul uman fiind dotat
genetic cu mijloace de a depozita energie att la nivel de celule (unde unitatea de
msur este molecula de ATP adenozin trifosfat) ct i la nivel de organe i esuturi.
Caloriile de care avem nevoie sunt utilizate n primul rnd pentru funcionarea normal a
organismului.n repaus perfect, la distan de ultima mas i la o temperatur care nu solicit
energie pentru termoreglare, energia consumat este utilizat pentru acele procese biologice ce
asigur funciile de baz: btile inimii, circulaia sngelui, micarea i schimburile gazoase din
plmni etc. Acestea compun metabolismul bazal, care n general utilizeaz n jur de 70% din
resursele de energie disponibile organismului. Aceste cheltuieli pot fi estimate pe baza unor ecuaii,
care suprind modificrile metabolismului bazal n raport cu 3 parametri: MB crete cu greutatea i
nlimea, i scade cu vrsta. Metabolismul bazal este influenat de numeroi factori, inclusiv sexul
i compoziia corporal.

Prin efectuarea oricrei micri se cheltuiete o cantitate de energie proporional cu durata i
intensitatea efortului.n efortul muscular, metabolismul din muchi crete foarte mult.De exemplu,
n poziia eznd crete cu 25 %, n poziia stnd cu 40 %, n mersul ncet cu 80-100%, iar n
alergri de semifond crete de aproximativ 10 ori.

Alimentele pe care le consumam necesita pentru digestie, absorbtie, transport si
metabolizare un consum energetic (termogeneza indusa de alimente), ajungand pana la 10%
din consumul energetic zilnic. Aceasta valoare depinde de anumite caracteristici ale alimentelor,
de perioada zilei cand sunt consumate etc. Principiile nutritive din alimente necesita cheltuiala
energetica diferita, cea mai mare find pentru proteine, iar cea mai scazuta pentru lipide. De
asemenea, consumul este mai mare daca principiile sunt administrate separat, fata de
combinarea acestora.

Organismul are nevoie de energie si pentru a se adapta la modificarile temperaturii din
mediul ambient, cu ajutorul mecanismelor de termoreglare. In cazul omului modern, aceste
cheltuieli energetice sunt minime, deoarece ne desfasuram majoritatea activitatilor in spatii
inchise, cu temperatura de confort, ceea ce nu supune organismul la procese intense de
mentinere a temperaturii organismului.

Iata cateva boli si probleme de sanatate care pot altera sau incetini metabolismul, ingreunand
procesul de slabire sau mentinerea unei greutati normale.
* Sindromul Cushing
Aceasta boala apare cand organismul produce prea mult cortizol, un hormon eliberat de
sistemul adrenal, determinand un metabolism lent. Excesul de cortizol poate duce si la o
crestere in greutate. Printre simptome se numara chiar aceasta crestere (mai ales in jurul
taliei), vergeturi si un exces de par facial, la femei.
* Hipotiroidism
In cazul acestei afectiuni, glanda tiroida nu produce suficienti hormoni, ceea ce poate
cauza incetinirea functiilor organismului, crestere in greutate, oboseala, dureri ale
articulatiilor si alte simptome. Cel mai frecvent tratament este administrarea tiroxinei in
forma sintetica.
* Boala Graves
Aceasta boala apare cand sistemul imunitar produce anticorpi care ataca celulele tiroidei,
stimuland corpul sa secrete prea multi hormoni tiroidieni, ceea ce poate duce la
hipertiroidism.
In aceasta situatie, pacientii pierd in greutate si se plang de oboseala si o senzatie de foame
pronuntata.
* Diabet
Desi diabetul nu este o cauza in sine pentru crestere in greutate, daca esti obez sau
supraponderal ai si un risc mai mare de a face diabet de tip 2. In acest caz, organismul nu
poate produce suficienta insulina, astfel ca nivelul glicemiei este adesea ridicat.