Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Vasile Alecsandri Bacu

Facultatea de tiinte
Specializare: P.I.P.P.



LUDOTERAPIA



Student: Filip Anca


2014

Structura

I. Componenta teoretica

II. Componenta practica

III. Concluzii

IV. Bibliografie

V. Anexe

I. Componenta teoretica

Definitia jocului

n Dicionarul de psihologie (1978), Popescu-Neveanu precizeaz : jocul este
un mod de dobndire si precizare a cunotinelor prin aciune. Prin joc se dezvolt
procesele psihice de reflectare direct i nemijlocit a realitaii percepiile (mnuind
diferite obiecte i materiale, copilului i se dezvolt percepiile de mrime, form, culoare,
greutate, distana etc.) si reprezentrile, dar i procesele psihice intelectuale, memoria,
gndirea, imaginaia. Jocul este o activitate de gndire, arat Popescu-Neveanu, ntruct
este orientat spre rezolvarea de probleme, spre gsirea cilor n vederea depirii unor
obstacole, aciunea i cuvntul constituind principalele mijloace ale jocului.


Caracteristicile jocului
1.Caracter universal si permanent. Jocul este o realitate prezenta in viaa omului,
indiferent de vrsta acestuia;
2. Caracter polivalent. S. Iliov afirma ca jocul are un caracter polivalent, n sensul n
care el este pentru copil i munc i art i realitate i fantezie;
3. Caracter complex. Jocul este o activitate determinant pentru formarea i
dezvoltarea personalitaii umane.

Clasificarea jocurilor
Clasificrile contemporane au la baz urmtoarele criterii:
a) Dup coninutul i obiectivele urmrite ( Ion Cerghit 2006) clasific jocurile n:
jocuri senzoriale, jocuri de observare a naturii, jocuri de dezvoltare a vorbirii, jocuri de
asociere de idei i de raionament, jocuri matematice, jocuri de construcii tehnice,
jocuri muzicale, jocuri de orientare, jocuri de sensibilizare pregtitoare pentru
nelegerea unor noiuni, jocuri aplicative, jocuri demonstrative, jocuri de creaie, jocuri
de fantezie, jocuri de memorie, jocuri simbolice, jocuri de ndemnare.
b) Dup materialul folosit: jocuri cu materiale, jocuri fr materiale, jocuri
orale,jocuri cu ntrebri, jocuri cu ghicitori, jocuri de cuvinte ncruciate.
c) Dup obiectul de nvmnt vizat: jocul de citit, jocul de scris, jocul de
geografie, de istorie etc.


Funciile jocului
Activitatea ludic ndeplinete funcii importante att pentru copil ct i pentru adult.
Pentru copil, modul serios i pasiunea cu care se joac constituie indicatorii ai dezvoltrii
i perfecionrii proceselor de cunoatere: percepia, reprezentarea, gndirea, spiritul de
observaie, memoria, imaginaia, limbajul i structurile de personalitate.
Analiza lucrrilor centrate pe problematica jocului n precolaritate i colaritatea mic
evideniaz urmtoarele funcii ale jocului:
a. funcii eseniale (funcia de cunoatere)
b. funcii secundare (de exersare a micrilor, a operaiilor care contribuie la creterea
i dezvoltarea copilului- de la mnuirea obiectelor pn la jocurile sportive)
c. funcii marginale (caracterul terapeutic)

Funcia terapeutic devine funcie principal in procesul de terapie complex
recuperatorie integrat la diferitele categorii de copii cu tulburri de dezvoltare.








Ludoterapia. Definitie.


Ludoterapia sau terapia prin joc este considerata o metoda interactiva
utilizata pe scara larga pentru a evalua, diagnostica si trata copiii cu varste cuprinse intre
3 si 12 ani care intampina probleme de adaptare si dezvoltare psihica.
Valorificand valentele formativ-educative ale jocului; psihoterapeutii specializati
in ludoterapie pot contribui la rezolvarea unor probleme de natura emotionala ale copiilor
( probleme generate de separarea de un parinte, decesul parintilor, accidente suferite,
abuzarea fizica, emotionala, spitalizarea prelungita, ADHD, etc.).




Principalele directii ale ludoterapiei sunt:

explorarea, cunoasterea individualitatii copilului, evaluarea si diagnosticarea
problemei cu care copilul se confrunta;
oferirea suportului specializat pentru depasirea de catre copil a barierelor de
comunicare si construirea unei punti de comunicare auntentica;
exprimarea, in cadrul jocului, a emotiilor, sentimentelor,copilului, pe care adesea nu
le poate verbaliza
adaptarea programului de interventie la individualitatea copilului;
aplicarea interventiei ludoterapeutice pe module specifice pentru a ajuta copilul sa
depaseasca experientele traumatizante;
stimularea la copil a mecanismelor de socializare, de intercomunicare si
interactiune;
cultivarea increderii in sine, a capacitatii de concentrare a atentiei, a capacitatii de
constientizare a trairilor, comportamentelor;
dezvoltarea creativitatii copilului, a abilitatilor de cooperare cu ceilalti copii si adulti,
etc.


Literatura in domeniu evidentiaza faptul ca in procesul terapeutic este nevoie sa fie
implicati toti cei care relationeaza constant cu copilul: parinti, bunici, educatoare,
psiholog, etc. Se impune un acord in privinta principiilor pedagogice si educationale
vizate de mediul familial si cel scolar. Este de dorit sa existe o solicitare echilibrata a
copilului de ambele parti.
Jocul sau elementul de joc poseda calitatea de a potenta eficacitatea actiunii
educative exercitata asupra copilului, facand ca sarcina didactica ce i se prezinta sa
capete o forma atractiva care ii declanseaza dorinta de a o indeplini si de a depune
fortul cerut fara sa fie simtita ca o constrangere sau o povara .

Regula de baza in alegerea modalitatii de interventie ludoterapeutica este de a
aplica masura respectiva acolo unde este ceruta in relatia cu copilul, cu familia si scoala.
Accentul se comuta pe relatia de continuitate a ludoterapiei cu activitatie de gradinita/
scoala, cu implicarea familiei in realizarea obiectivelor.
Programul de tratare a problemelor emotionale, comportamentale ale copiilor prin
ludoterapie cuprinde o serie intreaga de jocuri centrate pe rezolvarea problemelor
emotionale, pe stimularea mecanismelor de dezvoltare a imaginii de sine pozitiva,
de autocunoastere si constientizare a problemelor, de dezvoltare treptata a increderii in
sine, pentru dezvoltarea competentelor sociale.




Gabriela Ochiana (2006) a conceput un model terapeutic de dezvoltarea si educarea
psihomotorie a copiilor cu disfunctii psiho-neuro-motorii, prin activitatile de joc. Modelul
are un caracter total-integral prin angajarea intregului registru de actiuni motrice si
evident util, prin prientarea spre cresterea capacitatii de adaptare a intregului
comportament al copiilor la realitatea sociala.
Programul de terapie prin joc s-a desfasurat fie individual, fie colectiv, fiind utilizate
jocuri de relaxare, jocuri de antrenarea coordonarii oculo-manuale, jocuri de tip concurs,
etc., in concordanta cu profilul psihologic de varsta si individual al copiilor.
Printre metodele psihopedagogice utilizate de catre Gabriela Ochiana mentionam:

- comunicarea (verbala, nonverbala, paraverbala), ca schimb energetic si
informational intre terapeut si copil, in vederea influentarii modificarii comportamentului
motric al copilului; atingerile, folosite pentru a atentionacopilul in realizarea unei sarcini,
pentru incurajare, pentru stimularea executiei unei miscari, pentru finalizarea unei
activitati; comunicarea motrica, pusa in valoare prin formele sale de baza, respectiv,
maturizarea motrica, controlul motor; persuasiunea afectiv-emotionala, comunicarea
interpersonala; demonstratia ca metoda de lucru; explicatia; lucrul practic (metoda
exercitiului); imitatia; metafora, prin stilizarea jocurilor, inspirate din povesti, basme,
lumea animalelor etc.


O alta contributie teoretico-metodologica importanta privind utilizarea jocului ca
mijloc de prevenire si compensare a tulburarilor de comportament la prescolari este
adusa de Elena Cristiana Duhalmu in lucrarea stiintifica pentru obtinerea gradului didactic
I, Utilizarea jocului de prevenire si compensare a tulburarilor de comportament la
prescolari. Programul experimentat s-a bazat pe joc si a inclus o diversitate de modalitati
care pot fi aplicate la intreg colectivul de copii/elevi:
- negocierea scopurilor pe care le au de indeplinit in activitate; afisarea de postere a
acestor scopuri si semnarea lor de fiecare copil; Regulile clasei; Regulile echipei;
Regulile intr-o comunicare; Intalnirea de dimineata; jocul de rol; povesti rationale pentru
copii; activitati extrascolare, etc.
II. Componenta practica

CLOVNUL VESEL
Propuntor: D. A.
Aria curricular: Terapia educaional complex i integrat
Disciplina: Ludoterapia
Clasa: a IV a
Unitatea de nvare: Activitati recreative
Denumirea jocului: Clovnul vesel
Obiectiv de referin: Stimularea dezvoltarii intelectuale prin exersarea si dezvoltarea
proceselor psihice de baza;
Obiective operaionale:
- cognitive:
O1 - s diferenieze corect regulile de utilizare a materialelor primite (foi
gumate/carton, hrtie) i a instrumentelor de pe masa de lucru (foarfece, lipici/aracet,
carioc);
O2 s respecte etapele de lucru necesare realizrii lucrrii de astzi;
O3 s mbine n mod creativ tehnica decuprii, rsucirii, lipirii i asamblrii
pentru a
obine lucrarea propus.

- obiective psihomotorii:
O4 s-i dirijeze activitatea oculo-motorie spre centrul de interes propus de ctre
profesor;
O5--s decupeze dup contur elementele date, pe baza explicaiei profesorului i a
planei model cu etapele de lucru;
O6s asambleze prin lipire, elementele decupate pentru a realiza modelul propus de
ctre profesor;
O7 s lucreze ngrijit, ordonat, pstrnd acurateea lucrrii;
O8- adopte o poziie corect n timpul lucrului, n banc.
- obiective afective:
O9 manifestarea interesului pentru aceast activitate.
Continutul jocului: Dezvoltarea abilitailor practice, a gustului estetic prin realizarea
lucrrii propuse

Regulile jocului:
- elevii vor decupa dup contur toate elemente care compun figurina-clovnul;
- elevii vor asambla cu atenie a elementelor decupate dup cum urmeaz:
1.se lipete bluza pe pantaloni, apoi braele;
2.se orneaz bluza cu papionul, se lipete prul pe cap, partea alb a obrazului
(pe aceasta se lipesc mai nti gura i nasul);



3.se lipesc pe cap ochii i plria (decorat iniial cu o floare);
4.capul gata ornat se lipete de papion;
5.pe partea din spate a pantalonilor se lipesc picioarelele, iar pe acestea se
lipesc pantofii, prin fa;
6.ireturile de la pantofi se deseneaz cu carioca
- elevii vor lipi pe spatele clovnului un beior
- figurinele gata asamblate vor fi prinse pe o coal de polistiren.
Elemente de joc: surpriza, aprecieri stimulative , intrecerea,
Material didactic: carton culori diverse, hrtie creponat culori diferite, fii de hrtie
colorat, ablon clovn, aracet/lipici, beioare, plan suport .
Resurse temporale: 45 minute.

Metodologia desfurrii jocului didactic:

Introducerea n joc:
- atenia elevilor va fi captat prin intermediul unei prezentri Power-Point
reprezentnd secvene din cadrul unui spectacol de circ.
Prezentarea materialului didactic
- se prezint elevilor plana model i mpreun cu elevii aceasta va fi analizat.





Prezentarea titlului jocului i a obiectivelor:
- se anun tema activitii i obiectivele propuse, preciznd c aceste performane vor
fi posibile printr-o participare activ a elevilor pe tot parcursul activitii.
- se prezint elevilor plana model i mpreun cu elevii aceasta va fi analizat.
Explicarea i demonstrarea regulilor jocului:
- se explic modul de realizare a lucrrii:
- decuparea dup contur a tututor elementelor care compun figurina-clovnul;
- asamblarea cu atenie a elementelor decupate
- pe spatele clovnului se va lipi un beior
- figurine gata asamblate vor fi prinse pe o coal de polistiren.
Fixarea regulilor:
- se solicita repetriea regulilor de joc de ctre un elev;
Demonstrarea jocului de ctre nvtoare:
- se demonstreaz etapele de joc succesiv;
Executarea jocului de prob:
- desfurarea unui model de exemplificare; precizri suplimentare privind calitatea
rezolvrii sarcinilor, respectarea regulilor;
Executarea jocului de ctre copii:
Etapa I: inainte de nceperea lucrrii elevii vor fi solicitai s execute cteva
exerciii de nclzire a muchilor minii.
Etapa II: se va trece la executarea lucrrii i se coordoneaz activitatea elevilor
avndu-se n vedere modul n care s-a neles procesul tehnologic, modul n care se
execut lucrarea, respectarea etapelor de lucru, inuta corect n banc, ordinea i
disciplina (elevii care ntmpin dificulti vor primi indicaii suplimentare, individuale,
observaii, sprijin etc).
ncheierea jocului:
- figurinele vor fi expuse n faa clasei pentru a fi analizate. Vor fi antrenai toi copiii n
aprecierea produsului final Se va ine cont de: corectitudinea executrii lucrrilor
(respectarea etapelor de lucru), acurateea acestora, originalitate n ceea ce privete
modul de combinare a pieselor pe plana suport i adugarea unor elemente noi.
-se vor face aprecieri referitoare la modul de desfurare a activitii. Vor fi evideniati
cei mai activi copii.

Concluzii


Jocul este singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate
sa respire si in consecinta poate sa actioneze. A intreba de ce
se joaca copilul inseamna a ne intreba de ce este copil, nu ne
putem imagina copilaria fara rasete si jocurile sale.

Eduard Claparede


BIBLIOGRAFIE:

1. Dumitriu C., (2011), Fundamentele psihologiei, Ed. Alma Mater, Bacu
2. Ochian, G. (2006), Ludoterapia in recuperarea disabilitatilor psiho-neuro-motorii ale
copiilor, Ed. Performantica, Iai