T

Tulburările
ulburările dede auz
auz
fonematic
fonematic –– oo cauză
cauză aa
dislexiei
dislexiei -- disgrafiei
disgrafiei
Cerc pedagogic pe capitală
 DEFINIŢIE
• Auzul fonematic este o modalitate a
percepţiei şi pronunţiei limbajului
caracterizat prin diferenţierea şi
identificarea fonemelor
• Auzul fonematic se structurează în raport
cu structura sonoră a limbii materne
• Auzul fonematic ca element important al
aparatului de emisie este implicat atât în
vorbirea sonoră, cât şi în limbajul interior
CAUZE ALE DEFICITULUI
DE AUZ FONEMATIC
• Lipsa de maturizare şi exersare a laturii
expresive a limbajului verbal
• Leziuni în aria temporo-parietală
• Leziuni în ariile de asociaţie care, deşi
permit perceperea şi diferenţierea lor, nu
permit însă şi interpretarea semnificaţiei
lor complexe
 DIAGNOSTICUL
DIFERENŢIAL - I
• 1. deficit de auz fonematic – deficit de auz frust
( hipoacuzie nucleară ) – acesta din urmă este un
deficit de sinteză superioară implicat în dislalia
receptiv-senzorială de natură centrală
• 2.deficit de auz fonematic – disacuzie ( aceasta apare
ca urmare a icterului nuclear în celulele nucleilor
cohleari şi duce la o percepţie auditivă congenitală
precară ( simptome : neînţelegerea limbajului, memorie
auditivă precară, incapacitate de evocare a cuvintelor)
 DIAGNOSTIC
DIFERENŢIAL - II
• 3. deficit de auz fonematic – dislalie consecutivă
hipoacuziei ( “universul copilului surd este redus
la ceea ce vede şi ceea ce face” – Ilie Stănică)
• 4. deficit de auz fonematic şi întârziere în
apariţia şi dezvoltarea vorbirii ( în cel din urmă
caz efortul de recuperare este de lungă durată)
 DIAGNOSTICUL
DIFERENŢIAL - III
• 5. deficit de auz fonematic – alalie
(lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii –
afazie congenitală ; disfuncţie a
zonelor corticale ale vorbirii)
• 6. deficit de auz fonematic – dislalia
(funcţională,de cuvinte )
 PREZENTARE CAZURI –
I -2008- 2009
• N.A ( fată, preşcolar gr.mare preg) – dislalie de evoluţie rezistentă la
terapie logopedică, un IQ liminar – pusă în situaţia să coloreze pe fişe
cuvinte care conţineau sunete asemănătoare ( t-d, p-b, s-z, s-ş..) făcea
multiple confuzii – prognosticul pentru clasa I : candidată la dislexie-
disgrafie
• E.F ( băiat, preşcolar gr. mare preg) – iniţial a avut diagnosticul întârziere în
apariţia şi dezvoltarea limbajului ( primul an de terapie- 4-5 ani), apoi,
diagnosticul de dislalie polimorfă şi deficit de auz fonematic ( 5-6 ani)- un
IQ liminar – va merge în clasa I şi va fi candidat la dislexie-disgrafie
• O.L ( băiat, cls.I) – în primul an de terapie a prezentat un rotacism şi o
întârziere în dezvoltarea vorbirii ( mergea la o grădiniţă săptămânală ) – un
IQ în limite normale ; în al doilea an a continuat terapia logopedică în ideea
pregătirii pentru şcoală şi a consolidării stimei de sine scăzute (“ Nu pot să
fac asta”, “ Nu sunt în stare”) ; ajuns în clasa I, apar dificultăţi în
recunoaşterea literei de mână, în citirea silabei şi în diferenţierea
fonemelor
 PREZENTARE CAZURI –
II- 2008-2009
• S.A ( băiat- clasa I) – al doilea an de terapie, un IQ înalt,
dislalie polimorfă şi deficit de auz fonematic
• - când era în grădiniţă refuza sarcinile contra cronometru
( foarte lent)
• Şi-a însuşit foarte greu cifrele
• Spirit creativ
• În clasa I devin evidente în scris tulburările de auz
fonematic
• Repeta cuvintele cu voce tare ca să se audă ( “babură” sau
”papură” ?)
• La finalul clasei I dispar ( prin multe exerciţii) aceste
tulburări de auz fonematic
 CONCLUZII
• Modificările cantitative şi calitative în însuşirea limbajului
depind de maturaţie, învăţare şi dezvoltare ( C. Păunescu)
• Vorbirea se învaţă, nu se moşteneşte ( în primii ani se învaţă
prin imitaţie, apoi la nivel “ academic”, când se învaţă
gramatica)
• Deficitul de auz fonematic are efecte şi în plan motor ( care
asigură actul grafic) – E. Verza
• Între auzul fonematic şi înţelegere sunt relaţii necesare
• Auzul fonematic are funcţie de semnalizare acustică
• Deficitul de auz fonematic este regresiv
 Cum putem recupera
deficitul de auz fonematic
• 1. educarea autocontrolului auditiv
• 2. sinteză şi analiză fonetică
• 3. asocierea grafemelor şi fonemelor de
mână şi de tipar
• 4. exerciţiul cu paronimele
• 5. scrierea literelor asemănătoare vizual
sau acustic folosind culori diferite ( b cu
roşu, d- cu verde)
 Referent
• Cioacă Beti-Ana
• profesor logoped
• Centrul Logopedic Interşcolar Nr.4
• sector 3