Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bazele Fiziologiei Locomotiei
Bazele Fiziologiei Locomotiei
3. articulatii balamale
trohleare articulatia cotului
trohoide radio-cubitala proximala
Bureletul fibrocartilaginos
in special la articulatiile sferoide unde suprafetele articulare nu sunt egale
(CF; SH)
cavitatile cotiloide si glenoide isi maresc suprafetele prin acest burelet
circular pentru a congrua cat mai perfect cu capetele femurale si humerale,
care au suprafete mai mari
Capsula articulara
structura conjunctiva formata din 2 straturi: extern fibros si intern sinovial
delimiteaza o cavitate virtuala articulara denumita si cavitate sinoviala. Aici
exista in unele articulatii ligamente puternice, interosoase, care ajuta sau
franeaza miscarea (ex ligg incrucisate)
bogat inervata
Structura diartrozelor
(continuare):
Sinoviala
strat conjunctiv care tapeteaza capsula articulara
formata din niste formatiuni bine vascularizate =
vilozitati sinoviale
imobilizarea articulara determina proliferarea acestui
tesut care umple cavitatea articulara.
tesut tanar el poate reveni la forma initiala,
resorbindu-se. Imbatranirea lui (imobilizare
indelungata) il organizeaza, blocand articulatia.
Lichidul sinovial
scalda cavitatea articulara
generat de sinoviala, transudatul plasmatic si de
produsele de descuamare sinoviale si cartilaginoase ce
apar in timpul miscarii
rol de a hrani, de a curata cavitatea articulara de
detritusuri si de a o lubrifia
Ligamentele periarticulare
exterioare articulatiilor, dar in stransa legatura
cu acestea
realizeaza rezistenta si stabilitatea articulara
participa la ghidarea miscarii, blocheaza excesul
de miscare, moduleaza forta musculara
sunt bogat inervate
Muschiul
Muschiul este obiectivul cel mai important si cel mai usor de lucrat
in kt.
Clasificarea muschilor:
striati
netezi
Miofibrilele
elementele contractile ale muschiului
dispuse in fascicule, sunt de ordinul sutelor de mii, ocupa 2/3 din
spatiul intracelular
orientate in lungul celulei musculare, paralele intre ele, aparand ca
o structura tigrata prin alternanta de zone (discuri/benzi) intunecate
cu zone clare
are ca unitate contractila sarcomerul care este cuprins intre 2 linii Z
Fibra musculara celula
musculara (continuare):
Mitocondriile
se grupeaza in jurul nucleilor, placii motorii si elementelor
contractile si
sunt purtatorii echipamentului enzimatic si energetic celular
Muschii fusiformi au
acelasi aranjament paralel
(ex biceps brahial).
aferente senzitive
eferente motorii
fibre simpatice pt peretii vasculari
intramusculari
Inervatia muschilor
Un muschi primeste cel putin o ramura
nervoasa, de multe ori doua sau mai multe,
care deriva de la mai multi nervi spinali, astfel
incat un muschi are o inervatie de la mai
multe niveluri.
Bucla gama
motoneuronul gama din cornul anterior medular axon fibrele
musculare intrafusale terminatia anulospirala din fus fibrele Ia
protoneuronul senzitiv spinal neuroni intercalari
motoneuronul alfa
rolul principal al buclei gama este sa mentina tonusul muscular
2) Reflexul de tendon
6) Reflexele supraspinale
reflexele tonic ale gatului
reflexele labirintice
reflexele de redresare
reflexele de echilibrare
B) Controlul supramedular
Activitatea motoneoronilor periferici este controlata de
etajele superioare ale nevraxului:
cortexul motor cu mai multe arii motorii
sistemul informational
sistemul reglator
sistemul efector
Concluzii
Miscarile unui adult, oricat ar fi de complicate, pot fi
descompuse in scheme de miscare. Acestea sunt repetate de
milioane de ori de la formarea lor din copilarie, devenind din ce
in ce mai precise si automatizate (ex mersul).
Engramele
se formeaza in copilarie prin control volitional
se perfecteaza continuu prin repetitie
cu cat sunt mai bine fixate, cu atat activitatile musculare capata
viteza de executie, intensitate si complexitate
vor realiza miscarile dorite, dar vor inhiba si sinapsele care nu este
necesar sa intre in schema miscarilor dorite