Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nursing in ortopedie
Pacienti politraumatizati
Pacienti cu OSTEOPOROZ
administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic
educaia pacientului:
s efectueze zilnic miscare (mers pe jos)
sa doarm pe un plan dur, cu o pern subire sub cap
alimentaie echilibrat bogat n calciu, vitamine
Pacienti cu TENDINIT
repausul regiunii
infiltraii locale
tratament simptomatic (pentru ameliorarea durerii si a inflamaiei)
observarea apariiei unor semne legate de limitarea miscrii
educaia pacientului:
evitarea activitilor care cauzeaz exacerbarea procesului inflamator timp de 4-6 sptmni
FRACTURI, LUXATII, ENTORSE
PRIM AJUTOR
LEZIUNI OSTO-ARTICULARE
Sunt leziunile cele mai frecvente in accidente rutiere, casnice sau indiferente, de mare diversitate si cu grade
diferite de gravitate.
Primul ajutor este posibil, obligatoriu si cu toata diferenta dintre leziuni mult asemanator.
Acest ajutor este unitar: reducere, imobilizare, transport. Deci se vor deosebi fracturile de entorse si luxatii,
fara radiografie.
Entorsele
Sunt leziuni periarticulare (in jurul unei articulatii) produse prin miscari brutale, neobisnuite, fortate ale
capsule articulare si ale ligamentelor, printr-o mobilizare dincolo de miscarea normal a articulatiei.
In functie de violenta impactului, entorsele pot fi:
Usoare ( gr. I ) fara leziuni vizibile dar cu durere persistenta. Pot aparea semnele inflamatiei locale: rubor
(roseata), dolor (durere) si tumor (edem sau umflatura)
Medii si grave (gr. II si III) semnele de gradul I se amplifica cu miscari anormale in articulatii datorate
rupturilor ligamentare si capsulare; apare un element in plus: umflatura este exagerata datorita
hematomului produs (hemoragie locala).
Caracteristic pentru entorse, indiferent de gravitatea lor, este INTEGRITATEA ARTICULATIEI SI A OASELOR.
Primul ajutor consta in imobilizarea articulatiei respective cu ajutorul unei fese si un presnit alcoolizat.
Ulterior este important repausul articulatiei cateva zile.
Luxatiile
Au acelasi mecanism de producere ca entorsele, cu ruptura capsulei si a ligamentelor articulare,
capetele osoase iesind in afara articulatiei. Miscarea in articulatie este imposibila si nu trebuie
fortat acest lucru. Este posibila asocierea luxatiei cu fracturi sau fisuri ale vaselor articulatiei. De
aceea, orice luxatie de orice fel, trebuie imobilizata fara interventii uneori periculoase.
In functie de gradul lor, luxatiile sunt:
Subluxatii usor de redus
Luxatii adevarate cu deformari locale vizibile si greu de redus
Cele mai frecvente luxatii intalnite in practica curenta:
Luxatia temporo-mandibulara
Luxatia umarului (scapula-humerala): este cea mai des intalnita, cel mai des recidivanta, foarte
dureroasa; daca nu se reduce, se imobilizeaza in pozitia in care se luxeaza
Luxatia soldului (coxo-femurala): trebuie redusa la spital, imobilizare provizorie
Ele pot aparea si la alte articulatii: mana, degete, cot, genunchi
Primul ajutor consta in:
calmarea durerilor (numai injectabil) deoarece luxatiile de care am amintit se reduc sub anestezie
generala pentru a se realiza relaxarea musculara
imobilizare provizorie in functie de articulatia afectata (asemanator fracturilor)
Se pot complica de la inceput cu fracturi, leziuni vasculare sau nervoase, leziuni capsulare si
ligamentare ce se interpun in articulatie, ceea ce face ca reducerea sa nu se obtina si sa necesite
interventie chirurgicala.
Fracturile
intreruperea partial (fisura) sau totala a continuitatii unui os din cauza unui traumatism.
alaturi de plagi si contuzii, fracturile sunt leziuni mai frecvente, mai grave, cu evolutie mai indelungata, cu terapie
cel mai adesea chirusrgicala, cu posibilitati de complicatie, chiar pe viata.
orice fractura trebuie considerate si tratata cu seriozitate, nu superficial.
Indifferent de mecanismul de producer, fracturile pot fi:
a. fracturi inchise fara rana a tegumentelor
b. fracturi deschise cu leziuni ale pielii, cu sangerari si uneori cu strapungeri de catre fragmentele osoase
II. a. fracturi simple cu o singura linie de fractura
b. fracturi duble cu mai multe fragmente
Semnele fracturilor sunt:
mobilitate anormala intr-un segment osos, pana acum rigid.
crepitatii osoase la nivelul oaselor fracturate
lipsa transmiterii miscarilor pe intregul traect al osului fracturat (segmentul inf nu mai raspunde miscarii)
denivelare la palpare la nivelul fracturii
durere puternica ce poate fi in punct fix sau la nivelul intregului membru
impotenta functionala a membrului fracturat
daca este fractura deschisa leziuni ale tesuturilor moi, tegumentelor, plagi - sangerari
In primul ajutor al fracturilor tinem seama de:
atentie prioritara leziunilor asociate fracturii (daca exista) care ameninta viata (starea functiilor vitale)
se efectueaza hemostazia (oprirea hemoragiei in leziunile sangerande, mari, vizibile) la fracturile deschise
daca pacientul este socat prestam manevrele de desocare
Incepand cu aceste principii ce trebuiesc respectate, inlaturam dictonul: sa nu ridicam un accidentat neglijat, sa nu
transportam un muribund si sa nu ajungem la spital cu un mort.
Daca starea generala a accidentatului permite primul ajutor al fracturii, acesta va cuprinde:
reducerea fracturii (in ax) daca se poate
imobilizare provizorie
transport imediat la un serviciu de specialitate
Nici un fracturat nu este mobilizat, transportat, fara imobilizare provizorie care impiedica miscarile in focarul
de fractura, reducand durerea, deci combatem socul.
Imobilizarea provizorie, ca si cea definitive, respectiv imobilizarea articulatiilor supra si subadiacente
focarului de fractura.
Fractura de antebrat - necesita imobilizarea pumnului si a cotului
Fractura de humerus necesita imobilizarea umarului si a cotului
Fractura de gamba (tibia si peroneul) imobilizarea articulatiei genunchiului si a gleznei
Fractura de femur va imobiliza articulatia soldului si articulatia genunchiului
Imobilizarile provizorii se executa cu atele speciale: atele Kramer (confectionate din srma) , atele
pneumatice (gonflabile) , atele vacuum. In cazuri deosebite cand aceste mijloace lipsesc, se pot folosi atele
improvizate (bucati de scandura, bastoane, bete, cartoane) ce vor fi aplicate peste haine (ca sa nu jeneze)
sau infasurate in vata si tifon, panza sau tot ce este la indemana; se fixeaza pe membrul fracturat cu ajutorul
unor fese sau cordoane.
Membrele fracturate vor fi intinse in axul lor astfel:
membrul superior indoit in unghi drept din cot imobilizat in intregime (de la umar pana la palma) sau in lipsa unei
atele, cu o esarfa legata de dupa ceafa sau intr-un bandaj ce il fixeaza de torace tip Dessault.
pentru fracturile superioare ale humerusului membrul superior tot asa indoit din cot in unghi drept Dessault
sau se poate imobiliza tip veston (se incheie nasturii la haina si se introduce mana intre nasturii vestonului) toracele
fiind folosit drept atela de baza.
membrul inferior se imobilizeaza intins cu atele sau se foloseste membrul inferior sanatos drept atela de sprijin,
legandu-se cele doua picioare alaturate cu fese.
fractura de clavicula trebuie imobilizata pentru ca cele doua capete osoase sa nu traumatizeze vasele sanguine
subclaviculare; membrele superioare in unghi drept la cot si se pune o esarfa fixate cu ac de siguranta in jurul
umarului opus (in axila un rulou de vata cu talc)
fracturile coloanei cervicale sunt periculoase, provocand prin mobilizarea in focar paralizii definitive sau moarte
subita. Se imobilizeaza cu guler cervical special coleret cuvical sau improvizat cu doua paturi groase rulate in
dreapta si in stanga gatului si capului.
fracturile de coloana dorso-lombara sunt foarte dureroase in punct fix. Sunt periculoase pentru ca pot leza
maduva si produce paralizii grave. Imobilizarea se face prin introducerea unei scanduri sub accidentat si apoi
asezarea acestuia pe un plan dur (daca se poate un sul sub coloana in punctual dureros). Nu se face flexie anterioara
pentru a nu se leza maduva paralizie definitorie.
fracturile de bazin sunt periculoase prin phematroamele ce pot aparea. In special aceasta fractura nu se
imobilizeaza; se calmeaza durerea (cum??? Cu ce???) si se fixeaza accidentatul intre doua paturi rulate sul, de la
torace la coapse in partile laterale.
fracturile costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia voletului costal Voletul costal este minimum dubla fractura la
doua coaste nvecinate. Imobilizarea se face prin nfundarea zonei respective mpiedicnd astfel miscarile
segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea respiratiei, miscarea paradoxala a
segmentului (n inspir cnd toracele se destinde fragmentul se nfunda; la expir cnd toracele se micsoreaza
fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza.
Imobilizarile provizorii in tipurile de entorse, luxatii sau fracturi enuntate mai sus, sunt obligatorii in acordarea primului
ajutor, insotite de un transport rapid cu confort si supraveghere la un serviciu de specialitate.
Principiul esential: in primul rand sa nu faci mai rau si abia apoi sa salvezi. Pacientul cu o fractura sa nu ajunga la spital cu
doua fracturi; cel cu fractura inchisa sa nu ajunga cu fractura deschisa sau cel cu fractura de coloana sa nu ajunga paralizat.
De ce imobilizarea provizorie este obligatorie in acordarea primului ajutor:
pentru a mentine axarea membrului fracturat cat mai corecta
pentru a reduce durerea
pentru a evita miscari ce pot produce lezarea vaselor (hemoragii), lezarea nervilor (paralizii), perforarea tegumentelor si
transfoarmarea in fracturi deschise.
Profilaxaia antitetanica
Este o msur de urgen dar se poate face i la esntionul urmtor(spital)
Se face profilaxia antitetanic la orice plag care s-a produs n urm cu 6-9 ore
-se aplic difereniat:
La persoanele sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz: ATPA=anatoxin tetanic, intramuscular 0,5 ml.o singur
doz, la aceste persoane nu se administreaz ser antitetanic, excepie fac politraumatizaii gravi cu stare de oc i
hemoragie, la care se administreaz o doz unic ser antitetanic 3000-15.000UAI.
-la persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete :-ser antitetanic 3000-15000UAI intramuscular n doz unic dup
desensibilizare
-ATPA intramuscular n alt zon dect serul antitetanic in doz de o,5 ml.
Schema de desensibilizare:
-se injecteaz subcutanat 0,1ml. Sol 1/10 Ser antitetanic+ ser fiziologic.Se ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se injectez subcutanat nc 1 ml ser antitetanic.Se ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz restul cantitii de ser antitetanic
Asistenta medical va avea pregtit trusa de urgen pentru tratarea eventualelor accidente serice( oc anafilactic)
Imobilizarea definitiva a fracturilor
Tipuri de imobilizare definitiva :
I. Metoda ortopedica se indica n fracturile simple cu sau fara deplasare i se efectueaza prin:
reducerea fracturii sub anestezie locala sau generala medicul stabileste; reducerea se face prin extensie -
tractjune si contraextensie;
imobilizare in aparat gipsat, care trebuie sa ntruneasca urmatoarele calitati:
sa fie bine mulat;
sa cuprinda articulatja de deasupra si dedesubtul focarului de fractura;
sa lase extremitaile membrelor libere pentru a se asigura circulatia; sa nu fie prea strans; sa fie aplicat n pozifie
functionala.
dupa scoaterea aparatului gipsat recuperearea functionala.
II. Metoda extensiei continue se foloseste n cazul fracturilor complicate cominutive cu traiect oblic sau spiroid si cu
deplasare.
Mijloace de extensie: sistem compus din broa, potcoava, cablu, scripeti, greutati.
Contraextensia se realizeaza prin nclinarea patului i greutati.
Extensia continua poate dura 2-3 saptamani reducerea facandu-se treptat.
Atele speciale: tip Braun- Bohler, tip Rieunau, cu tractjune bipolara.
III. Metoda functionala de tratament urmareste salvarea vieii bolnavului fara a trata fractura.