LUXATII (Damian (Luca) Irina)

Facultatea de Medicină Dentară
Specializarea: Asistență Medicală Generală

Anul: IV
Grupa: 1
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie
ortopedică pediatrică. Neurochirurgie.
Referat:
LUXAȚIILE
Student:
DAMIAN (CĂS. LUCA) IRINA
Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 1
Student: Damian (căs. Luca) Irina
LUXAȚIIILE
DEFINITIE LUXAȚII:
Leziunile traumatice ale oaselor cuprind: entorsa, fractura şi luxaţia.
Entorsa este afecţiunea traumatică a unei articulaţii provocată de executarea bruscă a unei mişcări ce
depăşeşte amplitudinea fiziologică a acesteia cu o întindere a ligamentelor şi a capsulei articulare care poate
merge până la ruperea acestora cu revenirea suprafeţelor articulare în contact normai la sfârşitul accidentului.
Fractura este întreruperea continuităţii unui os prin acţiunea directă sau indirectă a unui agent
traumatic. Luxaţia este o afecţiune traumatică de gravitate mai mare care constă în deplasarea permanentă a
extremităţilor articulare fără revenirea în mod spontan a suprafeţelor articulare, pierzându-şî raporturile
normale între ele
CLASIFICARE LUXAȚII:
Luxaţia poate să fie:
- completă , atunci când cele 2 suprafeţe articulare nu mai au nici un contact între ele;
- incompletă (subluxaţie) dacă mai există un grad de contact între cele două suprafeţe articulare.
Diastozis sau disfuncţie se întâlneşte la o sinartroză atunci când se produce o dizlocare între 2 suprafeţe
articulare foarte strânse între ele (oasele pubiene sau articulaţia acromeo - claviculară).
Luxaţiile pot fi:
- închise atunci când pielea rămâne integră;

- deschise atunci când extremităţile articulare se vizualizează în plaga creată prin accident.
Luxaţiile mai pot fi recente sau tardive după timpul scurs până la prezentare. Unele luxaţii se pot repeta
mai ales dacă prima dată nu s-a aplicat un tratament corect. Ele se numesc recidivante, denumite şi habituale,
care se pot repune uşor chiar de către pacient.
Amintim şi luxaţii netraumatice care pot fi de 2 tipuri.
- luxaţii congenitale care se datoresc unor malformaţii, în special amintim luxaţia de şold;
- luxaţii patologice care sunt urmare a unor afecţiuni care distrug unul din elementele
care compun articulaţia făcând ca cele două extremităţi osoase să nu mai aibă contact.
Aceste tipuri de luxaţii apar mai des în tuberculoza osteo -articulară, poliomielită şi tabes (leziune
terţiară în sifilis).
Forma clinică simplă de luxatie este o luxaţie care după reducere şi tratament corect îşi reia în totalitate
funcţionalitatea. Luxaţiile recidivante şi habituale pot duce la un grad de invaliditate a bolnavului şi pot fi
supuse unor intervenţii chirurgicale prin care se separă capsula articulară şi se întăresc ligamentele de
menţinere a celor două suprafeţe articulare osoase.
Luxaţiile congenitale, în special luxaţia de şold la nou născut este o problemă deosebită care necesită
un tratament ortopedic îndelungat sau chiar chirurgical. în cazul luxaţiilor patologice sechelele sunt de multe
ori evidente şi iasă persoana cu o invaliditate pe toată viaţa.
Cele mai des întâlnite luxaţii sunt:
A. Luxatia scapulo-humerala - tipul cei mai frecvent de luxaţie, survenind aproape în exclusivitate
la adulţi, fiind favorizată de combinaţia particulară a articulaţiei scapulohumerale: disproporţia suprafeţelor
articulare, aparatul capsulo-ligamentar slab, precum şi marea mobilitate articulară.
Anatomopatologic luxaţiile scapulohumerale au următoarele variante:
a) Luxaţia antero-internă, subcoracoidiană este cea mai frecventă. Bolnavul prezintă "semnul
epoletului" dat de proeminenţa acromionului, în timp ce braţul este abdus şi rotat extern. Abducţia braţului
este ireductibilă şi dureroasă, cotul neputând fi apropiat de trunchi (semnul Berger).
Figura 2 Luxaţie antero-internă (forma subcoroidiana)

b) Luxaţia extracoracoidiană, iniracoracoidiană şi subclaviculară.
Cea mai frecventă este luxaţia extracoracoidiană. de fapt o subluxaţie, capul numeral fiind călare pe
marginea anterioară a glenei.
Luxaţia antero - inferioară este rarisimă şi apare când şocul surprinde braţul în abducţie exagerată.
Luxaţia poaterioara apare în timpul unei crizede epilepsie. Este mai frecventă de cât se crede şi poate
preta uneori ia confuzii.
Capul numeral luxat înapoia cavităţii clenoide ocupă regiunea subacromială.
B. Tot la nivelul umărului mai întâlnim luxatia acromioclaviculară. mai ales la tineri, în condiţiile
accidentelor de muncă sau sportive. Ele se produc prin căderi pe umăr. iar contractura violentă a muşchiului
trapez şi stemocleidomastoidianul dizloacă articulaţia.
Anatomopatologic prezintă 2 forme:
- luxatia incompletă în care numai capsula acromioclaviculară este ruptă;
- luxaţia completă în care leziunile interesează capsula articulară, mai ales ligamentele
coracoclaviculare conoid şi trapezoid.
Figura 3 Luxatie acromioclaviculară

C. Luxatia sternoclaviculară este cu mult mai rară şi survine în urma unui traumatism puternic la
umăr. După situaţia clavicului faţă de stern deplasarea poate fi înainte şi în jos şi mult mai rar apare deplasarea
supra şi retro-sternală.
Luxaţia poate să fie incompletă sau completă, atunci când este rupt ligamentul costoclavicular şi
meniscul intraaiticular. După Allman se diferenţiază 3 grade de leziuni:
- gradul I (entorsă simplă);
Figura 4 Entorsa glenzei
- gradul II (ruptura ligamentului sternoclavicular)
Figura 5. Ruptura ligamentului sternoclavicular

- gradul III (când sunt rupte şi ligamentele costoclaviculare ceea ce realizează luxatia propriu-zisă)
Figura 6 Schema unei luxaţii sternoclaviculare operate
Luxatia cotului, mai puţin frecventă, ce cuprinde două categorii distincte de luxaţie: luxaţia propriu-
zisă atunci când scheletul antebraţului solidar (radius şi cubitus) se deplasează în bloc faţă de humerus;
Luxaţii parţiale când radiusul şi cubitusul se deplasează izolat sau divergent între ele luxându-se în
raport cu humerusul.
Anatomopatologic cuprinde 4 forme de luxaţii: posterioare, anterioare, externe şiinterne.
Luxatia posterioară trece la rândul ei prin 2 faze: faza de luxaţie incompletă când se rupe numai
ligamentul lateral intern;
- cea de luxaţie completă când cedează şi muşchiul anconeu şi ligamentul lateral extern.
Astfel că ciocul coronoidei se află în gropiţa olecraneană, iar cupuşoara radială în spatele condilului.
Luxația anterioară uneori contestată este posibil o dată cu fractura olecranului, deşi se pot întâlni şi
în formă pură. In luxaţiile complete antebraţul este în flexie totală şi scurtat.
Figura 7 Luxație posterioară a cotului
D. Luxaţia externă în varianta completă are antebraţul în pronaţie foarte marcată şi în semiflexie, iar
în varianta incompletă deformarea este mai puţin marcată.
Figura 8 Luxație externă de cot
Luxaţia internă mult timp contestată prezintă cotul uşor flectat, iar antebraţul în pronaţie sau suprinaţie,
este deviat înăuntru.
E. Luxaţia mâinii este unică sau multiplă, pură sau complicată cu alte leziuni. Cele mai frecvente
luxaţii pure ale corpului sunt cele la interlinia între cele două rânduri de oase carpiene întrucât legătura în
articulaţia radios şi primul rând de carpiene şi între al doilea rând de carpiene şi metacarpiene legăturile sunt
mai puternice.
F. Luxaţiile traumatice ale şoldului sunt destul de frecvente cauzate fiind de un traumatism puternic,
accidente de circulaţie, căderi de la mare înălţime. în urma violenţei traumatismul anatomopatologic se produce
următorul mecanism, capul femural iese printr-o breşă capsulară situată la partea inferioară. Din această poziţie
instabilă capul femural urcă sau înainte sau înapoi, deplasarea fiind reglată de integritatea ligamentului Berlin
şi de contracţia musculară.
Astfel se deosebesc 2 tipuri de luxaţii:
- luxaţia posterioară în care capul femural urcă înapoia cotilului ocupând fosa iliacă externă cu
ligamentul Bertin intact;
- luxaţia anterioară, luxaţia ibopubiană în care capul femural se situează înaintea raruri
orizontale a pubelui.
Figura 9 Luxație traumatică posterioară a șoldului
G. Luxaţia genunchiului este leziune rar întâlnită şi se găseşte de obicei la adulţi. Se produce prin
acţiunea directă a agentului traumatic asupra genunchiului producând deplasarea anterioară, posterioară sau
laterală a tibiei faţă de condili femurali.
Anatomopatologic prezintă trei tipuri de luxaţii:
- luxaţia anterioară cea mai frecventă, însoţită de rupturi ale capsulei, a ligamentelor încrucişate şi a
muşchilor gemeni şi uneori de elongare de nerv sciatic - popliteul extern. Platoul tibial se găseşte înaintea
condililor femurali şi au 2-3 cm deasupra lor, iar rotula îşi aplică faţa articulară pe faţa articulară a tibiei.
Luxaţia posterioară poate să fie completă cu platoul tibial urcat înapoia condililor femurali, iar
leziunile părţilor capsulo- ligamentare sunt asemănătoare cu cele din luxaţia anterioară. Luxaţia posterioară
incompletă mai frecventă în care platoul tibial trece înapoia condililor femurali în acelaşi plan orizontal.
Luxaţiile laterale sunt mai rare, cel mai adesea incomplete cu ruptură de ligamente încrucişate şi a
unuia sau a ambelor ligamente laterale.
H. Luxaţia traumatica a rotulei este mai rară decât luxatiile congenitale
Anatomopatologic se deosebesc două tipuri de luxaţii:
- luxaţia laterală produsă prin extensia genunchiului: luxaţie laterală externă incompletă când rotula
trece peste buza externă a trohleei femurale care se opune reveniri sale la loc şi luxaţie laterală
externă completă când rotula se basculează în jurul marginei interne şi suprafaţa articulară a
acesteia se găseşte în raport cu faţa exterioară a condilului femural.
- luxaţia orizontală când traumatismul actionează asuprafeţei anterioare a genunchiului. Se poate
produce Iuxaţie orizontală inferioară când rotula se deplasează în spaţiul femuro-tibial şi luxaţie
orizontală superioară când vârful rotulei se deplasează în interlinia articulară.
CAZ CLINIC
Date fixe:
Nume: C.
Prenume: L.
Naţionalitatea: Romana
Sex: Feminin
Religia: Ortodox
Vârsta: 15 ani
Greutate: 53 kg
Înălţime: 166 cm
Grupa sanguină: BIII. Rh negativ
Date variabile:
Domiciliu Iași
Data internării: 15.03.2022
Data externării: 26.03.2022
Diagnostic medical la internare: luxaţie de cot stâng.
Antecedente heredocolaterale: fără importanţă
Antecedente personale: ulcer duodenal,
Istoricul bolii: Din discuţiile purtate cu pacientul reiese că în dimineaţa zilei de 15. 03.2022, a avut loc un
accident rutier în urma căruia pacienta este adusă în secţia de ortopedie cu diagnosticul de luxaţie de cot,
membrul stâng, unde se decide internarea sa.
Manifestări de dependenţă: durere, stare generală alterată, constipaţie, insomnie, inapetenţă, incapacitatea
a de a-şi asigura îngrijiri igienice, lipsa de cunoştinţe, incapacitate de a se îmbraca şi dezbrăca,
Problemele pacientului: alterarea confortului fizic, alterarea stării generale, risc de complicaţii, alterarea
alimentaţiei, dereglări de tranzit intestinal, tulburări ale ritmului somnului, deficit de autoîngrijire, mobilitate
fizică alterată, incapacitate de a se îmbraca şi dezbrăca, deficit de cunoştinţe despre boală.
Plan de îngrijire
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

DEFICITARĂ ÎNGRIJIRE
Nevoia de a evita Alterarea confortului fizic si Diminuarea durerii. Administrează medicaţia antialgică prescrisă de Durerea scade în
pericolele psihic din cauza durerii la nivelul medic: Algocalmin si Diclofenac intensitate după
cotului sting administrarea
antialgicelor.
Nevoia de a fi curat, Deficit de autoîngrijire determinat Asigurarea autonomiei în - i se asigură intimitate Colaborează şi face
îngrijit, de a proteja de starea de boală manifestat prin realizarea măsurilor de eforturi pentru a ajuta
- i se efectuează toaleta la pat pe regiuni
tegumentele şi mucoasele incapacitatea de a-şi asigura igienă personală. infirmiera la efectuarea
îngrijiri igienice. - este încurajată şi i se apreciază fiecare efort toaletei.
depus pentru a-şi reduce gradul de dependenţă.
Nevoia de a evita Anxietate Pacienta să prezinte o stare -am asigurat un climat confortabil in salon; -in urma discutiilor,
pericolele de bine psihic pacienta este activä, are
-facilitez vizitele cercului de prieteni ai pacientei
o stare de bine psihic;
fara a o obosi prea mult.
R=17 / min
- la indicaţia medicului administrez Diazepam 1
cp inainte de culcare P= 80/ min
TA=120/70 mmhg
T= 36,7
Diureza= 1700 ml
Nevoia de a evita Risc de complicaţii prevenirea complicaţiilor, - supraveghez pacienta Pacienta nu prezintă
pericolele escare, tromboze de - schimb pozitia pacientei în pat la fiecare 2 complicaţii postoperatorii
decubit, ore
R=17 / min
- mobilizez pacienta
- monitorizez funcţiile vitale P= 72/ min
- administrez medicatia recomandat de medic: TA=125/60 mmhg
perfuzie glucoza 5%
T= 36,7 grade C
Diureză= 1600 ml
Nevoia de a bea şi mânca Alterarea alimentaţiei din cauza Pacienta să respecte -am educat pacienta să consume un regim -pacienta a înteles
intervenţei chirurgicale regimul alimentar impus hiposodat, hipolipidic, normoglucidic; importanţa regimului şi
manifestată prin inapetenţă colaborează cu echipa de
-am recomandat un regim alimentar cu nivelul
îngrijire cu privire la
caloric ridicat iar ratia lipidica nu va depasi 35%
alimentaţia
din aportul caloric;
corespunzătoare;
-ratia alimentara se împarte in 4-5 gustări mici
R=16 / min
/zi , consumate fără graba
P= 75/ min
-am îndrumat pacienta de a consuma mai multe
legume si fructe proaspete sau congelate ; TA=130/65 mmhg
-am aranjat estetic masa si alimentelor pentru T= 36,8 grade C

stimularea apetitului ;
Diureză= 1800 ml
Nevoia de a dormi şi Tulburări ale ritmului somnului Pacienta să fie capabilă să - se identifică factorii care au declanşat starea de Se trezeşte spontan, dar
odihni determinate de spitalizarea doarma în timpul noptii , anxietate: frica de a nu se mişca vicios în timpul adoarme imediat ce se
manifestat prin insomnie având un somn linistitor si somnului asigură că nu se află într-
odihnitor. o postură vicioasă pentru
- se aeriseşte salonul
fractură.
- se aşează într-o poziţie comodă.
- la indicaţia medicului se administrează un

sedativ înainte de culcare.
Nevoia de a învăţa cum Deficit de cunoştinţe despre boală Pacienta să cunoască date -am incurajat pacienta sa-si exprime temerile; -pacienta este receptiva la
să işi păstreze sănătatea despre boală informaţiile oferite.
-am oferit informatii despre boala si tratament;
R=16 / min
-am facilitat contactul cu familia
P= 75 / min
-am facilitat contactul cu echipa medicala.
TA=120/70 mmhg
T= 36,7
Diureza= 1500 ml
SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE
Data T.A Puls Respiraţie Temperatură Diureza Scaun

15.03.2022 140/75 mmhg 70 b/min 16/min 36,5° C 1600 ml/24h normal

ALIMENTAŢIA
Perioada Alimente permise Alimente interzise

15-19.03.2022 - lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacă/viţel slab, şuncă/peşte slab, la ouă pîine - grăsimile animale
intermediară de o zi, griş, orez, porumb, supe de legume, ciorbe, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri - apă minerală,
de legume şi fructe., - cafea
- băuturi alcoolice
- băuturi energizante
- băuturi carbogazoase
20.03.2022 - se întrerupe alimentaţia
21.03.2022 - lichide neîndulcite - alimente solide, grase,
22.03. 2022 iaurt, branză de vaci, carne fiartă sau friptă - grăsimile animale,
- carne de porc, vită, raţă,
23-26.03.2022 lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacă/viţel slab, şuncă/peşte slab, ouă, uleiuri vegetale - grăsimile animale
maximum 25g/zi, pîine intermediară de o zi, griş, orez, porumb, supe de legume, ciorbe,bulion de - apă minerală,
carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de legume şi fructe, cafea, apă minerală - cafea
- băuturi alcoolice
- băuturi energizante
- băuturi carbogazoase
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

Acid uric 5-10 ml sînge venos 7,53 mg%. 2-6mg%.
uree 5-10 ml sînge venos 30,4mg%. 20-40mg%.

Creatinină: 5-10 ml sînge venos. 1,1mg%. 0,6-1,2mg%.
Na: 5-10 ml sînge venos. 139mEq/l. 137-152mEq/l.

K: 5-10 ml sînge venos. 4,5mEq/l 3,8-5,4mEq/l
V.S.H.: 1,6 ml sînge venos pe 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%. 5 mm/1h 1h:4-6 mm,2h:7-15 mm.
Hgb puncţie capilară sau puncţie venoasă 2 ml sînge pe E.D.T.A. 15,0g/100ml. B:15±2g/100ml,F:13±2g/100ml
Leucocite puncţie capilară sau venoasă 2ml sînge pe E.D.T.A. 6500/mm³. 4000-8000/mm³.
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Data Examene curente Pregatirea pentru examen Îngrijiri după examen

19.03.2022 Radiografie Nu este necesar o pregătire fizică specifică, doar se explică pacientului Se acordă îngrijirile impuse de starea
în ce constă tehnica generală a pacientului şi de afecţiunea
pentru care este spitalizat
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicamente Mod de administrare
15.03.2022 Algocalmin 3f
Diclofenac 1 tb
Diazepam 1 cp
Glucoză 5% 250 ml i.v. 30 pic/min
Soluţie de Na Cl 0,9% 250m l i.v. 10 pic/ min
Diclofenac 1 tb
Diazepam 1 cp
Diclofenac 1 tb
Diazepam 1 cp
18.03.2022 Diclofenac 1 tb
Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1 cp
Fragmin
Diazepam 5000 u.i. 1f

Glucoză 5% 1 cp
Soluţie de Na Cl 0,9% 250 ml i.v. 30 pic/min
250m l i.v. 10 pic/ min
Diazepam 1 cp
21-26.03.2022 Diclofenac 1 tb
Diazepam 1 cp

LUXATII (Damian (Luca) Irina)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUXATII (Damian (Luca) Irina)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Medicină Dentară

Specializarea: Asistență Medicală Generală

Leziunile traumatice ale oaselor cuprind: entorsa, fractura şi luxaţia.

Luxaţiile pot fi:

- închise atunci când pielea rămâne integră;

Amintim şi luxaţii netraumatice care pot fi de 2 tipuri.

Cele mai des întâlnite luxaţii sunt:

Anatomopatologic luxaţiile scapulohumerale au următoarele variante:

Figura 2 Luxaţie antero-internă (forma subcoroidiana)

b) Luxaţia extracoracoidiană, iniracoracoidiană şi subclaviculară.

Capul numeral luxat înapoia cavităţii clenoide ocupă regiunea subacromială.

Anatomopatologic prezintă 2 forme:

- luxatia incompletă în care numai capsula acromioclaviculară este ruptă;

Figura 3 Luxatie acromioclaviculară

- gradul I (entorsă simplă);

Figura 4 Entorsa glenzei

- gradul II (ruptura ligamentului sternoclavicular)

Figura 5. Ruptura ligamentului sternoclavicular

Figura 6 Schema unei luxaţii sternoclaviculare operate

Anatomopatologic cuprinde 4 forme de luxaţii: posterioare, anterioare, externe şiinterne.

Figura 7 Luxație posterioară a cotului

Figura 8 Luxație externă de cot

Astfel se deosebesc 2 tipuri de luxaţii:

Figura 9 Luxație traumatică posterioară a șoldului

Anatomopatologic prezintă trei tipuri de luxaţii:

H. Luxaţia traumatica a rotulei este mai rară decât luxatiile congenitale

Anatomopatologic se deosebesc două tipuri de luxaţii:

Grupa sanguină: BIII. Rh negativ

Data internării: 15.03.2022

Data externării: 26.03.2022

Diagnostic medical la internare: luxaţie de cot stâng.

Antecedente heredocolaterale: fără importanţă

Antecedente personale: ulcer duodenal,

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

-am aranjat estetic masa si alimentelor pentru T= 36,8 grade C

- la indicaţia medicului se administrează un

SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

Data T.A Puls Respiraţie Temperatură Diureza Scaun

16.03.2022 135/70 mmhg 72 b/min 18/min 36,6° C 1700 ml/24h normal

17.03.2022 130/60 mmhg 75 b/min 16/min 36,4° C 1600 ml/24h normal

18.03.2022 135/70 mmhg 70 b/min 17/min 36,6° C 1600 ml/24h normal

19.03.2022 130/75 mmhg 74 b/min 16/min 36,4° C 1600 ml/24h normal

20.03.2022 130/80 mmhg 70 b/min 16/min 36,5° C 1700 ml/24h normal

21.03.2022 130/70 mmhg 70 b/min 16/min 36,6° C 1600 ml/24h normal

22.03.2022 130/75 mmhg 70 b/min 16/min 36,4° C 1500 ml/24h normal

23.03.2022 135/70 mmhg 70 b/min 18/min 36,5° C 1600 ml/24h normal

24.03.2022 130/70 mmhg 75 b/min 16/min 36,6° C 1500 ml/24h normal

25.03.2022 130/70 mmhg 70 b/min 17/min 36,5° C 1600 ml/24h normal

Perioada Alimente permise Alimente interzise

20.03.2022 - se întrerupe alimentaţia

21.03.2022 - lichide neîndulcite - alimente solide, grase,

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

uree 5-10 ml sînge venos 30,4mg%. 20-40mg%.

Na: 5-10 ml sînge venos. 139mEq/l. 137-152mEq/l.

Data Examene curente Pregatirea pentru examen Îngrijiri după examen

Diazepam 5000 u.i. 1f

S-ar putea să vă placă și