Facultatea de Medicină Dentară

Specializarea:
Anul: IV
Grupa: 2
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie
ortopedică pediatrică. Neurochirurgie.

Referat:
ÎNGRIJIREA UNUI PACIENT CU
FRACTURĂ DE HUMERUS

Student:

1
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Pîslaru Mihaela

ÎNGRIJIREA UNUI PACIENT CU

FRACTURĂ DE HUMERUS
Fractura reprezintă întrerupererea continuității unui os, rezultată în urma traumatismelor
sau suprasolicitărilor. (1)

Scheletul osos, deși adesea este considerat un sistem static, fiind asemănat cu pereții și
acoperișul unei locuințe datorită suportului și stabilității oferite organismului, acesta este, în
același timp, un sistem dinamic, cu multiple funcții. De exemplu, sistemul osos are un rol
primordial în facilitarea respirației, protejarea organelor vitale, producerea celulelor în măduva
osoasă, dar și în homeostazia organismului. Oasele sunt într-o continuă schimbare, adaptare și
remodelare ca urmare a acțiunii a diverși factori externi. Un exemplu este reprezentat de faptul
că sistemul osos are capacitatea de a-și modifica dimensiunile sau de a se regenera fără a lăsa
cicatrici în urma unei fracturi. În plus, scheletul unei persoane tinere, în decurs de 4 ani, va fi
schimbat în totalitate, ca urmare a unui turnover crescut. (2, 3)

Sistemul osos uman este alcătuit din 213 componente osoase variind din punct de vedere al
mărimii, de la oscioarele urechii interne ce transmit undele sonore, până la femur, un os
puternic ce poate susține până la de treizeci de ori greutatea unui om. Există trei categorii de
oase: lungi, late și scurte. Subtipul oaselor lungi este astfel denumit doarece oasele ce
corespund acestei categorii au diametrul longitudinal mai mare decat cel transversal, fiind
reprezentat de humerus, femur, tibie, fibulă (peroneu), radius, cubitus (ulna), oase
metatarsiene, metacarpiene, falange. Oasele lungi sunt componente puternice ale corpului
uman, cu un rol important, și anume de a contrabalansa forța generată de diversele mișcari și
schimbări de direcție. Din punct de vedere anatomic, aceste oase au în componența lor două
epifize, ce corespund extremităților, o diafiză dispusă între ele și două metafize, localizate între
epifize și diafiză, fiind zone de tranziție între cele două regiuni osoase. (2, 3)

Humerusul este osul lung al brațului ce se articulează proximal, la nivelul umărului, cu

cavitatea glenoidă a scapulei și distal, la nivelul articulației cotului, cu oasele antebrațului,
reprezentate de radius și de ulnă (cubitus). Proximal, la nivelul extremității superioare,
humerusul prezintă capul humeral, având forma unei jumătăți de sferă, ce este separat de
tuberozitatea mică și tuberozitatea mare prin colul anatomic. Epifiza proximală este separată
de diafiză printr-o îngustare, colul chirurgical, reprezentând porțiunea humerală cel mai des
fracturată. Diafiza humerusului, structură ce unește cele două epifize, are o formă cilindrică la
nivel superior, iar pe măsură ce se apropie de epifiza distală, se conturează trei fețe, antero-
laterală, antero-medială și posterioară, și trei margini, anterioară, laterală și medială. Epifiza
distală este formată dintr-un condil, ce reprezintă formațiunea ce intră în alcatuirea articulației
cotului și doi epicondili, unul lateral și unul medial, fără a avea suprafețe articulare. (5)

2
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Pîslaru Mihaela

Mecanisme de producere ale fracturii

1. Fracturile se pot produce la nivelul oaselor sănătoase, ca urmare unui traumatism important.
2. Fracturile oaselor bolnave constituie un alt mecanism de producere, prin scăderea rezistenţei
osului in diverse patologii, ca osteopozora, tumorile primare sau secundare.
3. Fracturile de oboseală, numite și de stres, sunt cauzate de mișcari repetitive, al căror efort despus
este unul submaximal. Acestea apar cel mai frecvent la sportivi sau la militari, de exemplu, in
cazul marșurilor prelungite, pot aparea fracturi la nivelul oaselor metatarsiene. (1, 4)

Clasificare
Fracturile humerale pot fi :
• stabile sau instabile;
• deschise sau închise;
• deplasate sau nedeplasate.

O fractură humerală poate să se producă:

• la nivelul epifizei proximale;
• la nivelul diafizei;
• la nivelul epifizei distale.

Cea mai frecvent folosită clasificare pentru fracturile epifizei proximale este
clasificarea Neer, ce ține cont de numărul de fragmente fracturate, dar și de deplasarea
fracturii. Componentele extremității superioare ale humerusului ce pot fi fracturate sunt capul
humeral, tuberozitatea mică, tuberozitatea mare și metafiza. În ceea ce privește deplasarea, se
consideră că o fractură este deplasată daca angulația acesteia este mai mare de 45 de grade sau
dacă deplasarea propriu zisă este mai mare de un centimentru. Dacă aceste două criterii nu
sunt îndeplinite, se consideră a fi o fractură cu minimă deplasare.

Clasificarea Neer poate fi sintetizată astfel:

• Neer 1 – fractura este nedeplasată, reprezintă 70-80% din totalul fracturilor de
humerus;
• Neer 2 – fractura implică două fragmente, dintre care unul singur este deplasat,
reprezentând aproximativ 20% din totalul fracturilor de humerus; fragmentele
implicate în acest tip de fractură pot fi: colul chirurgical, cel mai frecvent,
tuberozitatea mare, colul anatomic, iar cel mai rar este implicată mica tuberozitate;
• Neer 3 – fractura implică trei fragmente, cu deplasarea a două dintre acestea, astfel:
cel mai frecvent diafiza humerală și marea tuberozitate sunt deplasate, fără implicarea
micii tuberozități, iar articulația umărului rămâne integră sau diafiza humerală și mica
tuberozitate sunt deplasate, fără implicarea marii tuberozități și cu articulația
umărului neafectată. Acest tip de fractură apare în aproximativ 5% din totalitatea
fracturilor humerusului.
• Neer 4 – fractura implică 4 fragmente, trei dintre ele fiind deplasate. Acest tip de
fractură apare în mai puțin de 1% din cazuri. (6)
3
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Pîslaru Mihaela

Fracturile diafizei humerusului sunt clasificate după clasificarea A0, în funcție de evaluarea
radiografică, astfel:

Tipul A – fracturi cu traiect simplu

• A1 - traiect spiroid;
• A2 - traiect oblic;
• A3 - traiect transversal.

Tipul B – fracturi cu al treilea fragment

• B1 - spiroid;
• B2 - triunghiular;
• B3 - fracturat;

Tipul C - fracturi cu traiecte multiple

• C1 - complexe;
• C2 - bifocale;
• C3 - cominutive. (7)

În descrierea unei fracturi diafizare humerale, trebuie precizat, de asemenea, localizarea, astfel:
• în treimea superioră (proximală);
• în treimea medie;
• în treimea inferioară (distală).

Un tip special de fractură a diafizei este fractura spiroidă Holstein-Lewis, localizată în

treimea distală, asociată cu neuropraxia nervului radial în 22% din cazuri. (10)

Fracturile epifizei distale pot fi clasificate astfel:

• tipul A – fractură extraarticulară, supracondiliană;
• tipul B – fractură parțial articulară, unicondiliană;
• tipul C – fractură articulară, bincondiliană, intercondiliană, reprezentând cel mai
frecvent subtip. (8)

Semne și simptome
Pacienții cu fractura humerusului acuză frecvent următoarele simptome:
• durere locală, exacerbată de mobilizare, ceea ce determină impotență funcțională;
• edem local;
• tumefiere locală;
• echimoze, iar în cazul unei fracturi humerale la nivelul epifizei proximale, la
examenul clinic se evidențiază echimoze atât la nivelul brațului și antebrațului, cat și
la nivelul pieptului;
• caracteristică „de umilinţă”, umărul căzut antero-inferior, braţul lipit de corp, cotul
în flexie şi antebraţul menţinut cu mâna sănătoasă;
4
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Pîslaru Mihaela

• deformarea regiunii afectate, de exemplu în cazul fracturii epifizei proximale,

pacientul va prezenta umărul căzut antero-inferior, iar membrul superior care nu este
afectat va sprijini antebrațul membrului afectat. (8, 9, 10)

1. Identificarea persoanei îngrijite:

• Numele şi prenumele: S. Marcu.
• Vârsta 17 ani
• Sex masculin
• Adresa Iaşi.
• Ocupaţia: elev.
• Diagnostic – Fractură deschisă a regiunii superioare a humerusului drept.
• Data internării: 5.04.2022.
• Greutatea 75 kg.
• Înălţimea 180 cm.

1. Motivele internării:
• Durere.
• Hemoragie.
• Impotenţă funcţională a braţului drept.

2. Istoricul bolii:
• În timpul unei încăierări bolnavul a fost lovit cu un cuţit în braţul drept.
• A fost adus la spital la aproximativ 2 ore de la accident cu o maşină.
• S-a acordat primul ajutor şi s-a dispus internarea.

3. Obişnuinţe de viaţă şi muncă:

• Fumează
• Igiena bună
• Tranzit intestinal normal
• Somn fiziologic odihnitor

4. Examen clinic:
a). Tegumente şi mucoase normal colorate.
b). Ţesut celular subcutanat normal reprezentat.
c). Sistem ganglionar şi limfatic nepalpabil.
d). Aparat loco-motor fractură braţ drept.
e). Aparat respirator torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală,
murmur vezicular fiziologic.
f). Aparat cardio-vascular şoc apexian spaţiul V i.c.stg, pe linia medio-
claviculară, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile.
5
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Pîslaru Mihaela

g). Aparat digestiv abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii, ficat şi splină
nepalpabile, tranzit intestinal fiziologic.
h). Aparat uro-genital loje renale libere, nedureroase.
i). Sistem nervos şi organe de simţ orientat temporo-spaţial, ROT prezente.

5. Tratament şi examinări:
- S-a efectuat anestezie cu Novocaină 2%.
- Antalgice Algocalmin, Piafen, Sedalgin.
- Curăţarea plăgii şi aplicarea unui pansament steril.
- Vitaminoterapie, antianemice – Emetiral.
- Intervenţie chirurgicală cu imobilizare în aparat gipsat.
- Grup sanguin AII, Rh negativ, TS 7’, TC 3’, Timp Quick 14’’, uree 20mg%,
creatinină 1,3 mg%, acid uric 4,5 mg%, glicemie 105 mg%, VSH 7 mm/h.

Planul de îngrijire

DATA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

5.04 Durere Calmarea Administrare de Diminuarea durerii
durerii antalgice la indicaţia
medicului
Repaus la pat în
poziţie antalgică
Insomnie Combaterea Se încurajează Bolnavul prezintă
insomniei bolnavul stare de anxietate
dimineaţa.
se administrează 1 tb.
Diazepam seara la Somn 10 ore/zi
culcare
se învaţă tehnici de
relaxare
Impotenţă Imobilizarea Fractură imobilizată Radiologic se
funcţională a fracturii prin aparat gipsat. constată fractură în
braţului drept regiunea superioară
a humerusului drept.

6
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Pîslaru Mihaela

7.04. Prevenirea Pacientul să Planifică un program Pacientul cooperează

complicaţiilor aibă tonus de exerciţii fizice. şi se simte mai bine.
de imobilizare muscular şi
Masajul regiunii
forţă musculară
predispuse la escare şi
păstrată.
atrofii.
Greaţă Combaterea Se administrează Greţurile au fost
greţurilor Emetiral la indicaţia înlăturate
medicului
Alimentaţie hidrică
uşor acidulată
Epistaxis Oprirea Se aşează bolnavul în Epistaxisul a fost
hemoragiei semişezut, cu capul în oprit.
hiperextensie.
Pacientul se simte
Se comprimă cu bine.
policele pe septul
nazal timp de 5-10
minute.
Se aplică comprese
reci pe frunte, nas,
ceafă.
14.04 Mişcări Pacientul să Planifică şi execută Pacientul se simte
necoordonate aibă tonus exerciţii de mai bine.
la nivelul muscular mobilizare.
braţului. adecvat
Masajul
activităţii
extremităţilor.
depuse.
Astenie Corectarea Planificare unor Bolnavul se simte
stării de astenie convorbiri cu mai bine.
bolnavul.
Administrarea de
sedative.
Observarea Se combat Tegumentele sunt Evoluţia cu aparat
segmentului complicaţiile de calde, normal gipsat este normală.
distal al mâinii. imobilizare în colorate.
aparat gipsat.
Nu prezintă edem.
7
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Pîslaru Mihaela

Epicriză – Pacientul a fost internat cu diagnosticul de fractură deschisă a regiunii superioare

a humerusului drept. S-a efectuat intervenţie chirurgicală şi imobilizarea segmentului în
aparat gipsat cu fereastră. Evoluţie postoperatorie fără complicaţii.
Recomandări: -
Masaj la nivelul degetelor. Supravegherea atentă a gipsului.
Revenirea după 30 zile pentru scoaterea gipsului.
Tratamentul de recuperare care va fi instituit cât mai curând după scoaterea aparatului gipsat
şi urmat fără întrerupere.

Bibliografie:
1. Fractures (Broken Bones), http://orthoinfo.aaos.org/topic.cfm?topic=a00139
2. Osteology (Bone Anatomy), http://emedicine.medscape.com/article/1948532-overview#a2
3. What Are the Structural Parts of the Long Bones in the Body?, http://sciencing.com/structural-
parts-long-bones-body-22759.html
4. Stress Fractures: Diagnosis, Treatment, and
Prevention, http://www.aafp.org/afp/2011/0101/p39.html
5. Humerus, https://radiopaedia.org/articles/humerus
6. Neer classification of proximal humeral fractures, https://radiopaedia.org/articles/neer-
classification-of-proximal-humeral-fractures-1
7. AO/OTA Fracture Classification ,https://aotrauma.aofoundation.org/Structure/education/self-
directed-learning/reference-materials/classifications/Pages/ao-ota-classification.aspx
8. Distal Humerus Fractures, http://www.orthobullets.com/trauma/1017/distal-humerus-fractures
9. Proximal humerus fractures, http://www.orthobullets.com/trauma/1015/proximal-humerus-
fractures
10. Humeral shaft fractures, http://www.orthobullets.com/trauma/1016/humeral-shaft-fractures