Facultatea de Medicină Dentară

Specializarea: Asistență Medicală Generală

Anul: IV
Grupa: 2
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie
ortopedică pediatrică. Neurochirurgie.

Referat:

FRACTURA DE HUMERUS

Student:
ZLĂVOG (căs. HONDRU) FELICIA IULIANA

1
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU FRACTURA DE
HUMERUS
Fractura reprezintă întreruperea traumatică - parţială sau totală - a continuităţii
unui os produsă prin acţiunea directă sau indirectă a unui agent cauzal şi definită prin
tipul şi întinderea ei.

Fractura este un complex lezional local cu răsunet general asupra întregului

organism. Fisura osoasă reprezintă discontinuitatea posttraumatică mai redusă, greu
de evidenţiat clinic de obicei doar radiologic.

Date generale:
Fractura se produce când osul este supus unei tensiuni mai mari decât poate
suporta agentul cauzal putând fi un corp dur, striviri, zdrobiri, întoarcerea bruscă sau
chiar contracţia excesivă a musculaturii.

Sediul fracturilor este de obicei diafizare, epifizare sau diafizo-epifizare.

Chiar dacă osul este organul cel mai afectat şi alte ţesuturi pot fi lezate putând
apărea edemul ţesuturilor moi, hematomul, hemoragia, luxaţia, leziuni de tendoane,
nervi sau vase.

Afectarea se poate face fie prin forţa care produce fractura fie prin acţiunea
fragmentului de os rupt. Leziunile de însoţire pot fi de la contuzie la plăgi – de diferite
profunzimi.

Agentul vulnerant poate acţiona: direct şi indirect.

2
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

Clasificare

După mecanismul de producere, după acţiunea traumatismului, fracturile pot fi:

a. Fracturi directe – agentul cauzal acţionează direct şi rezultă leziuni osoase,

dar şi ale părţilor moi (zdrobiri, distrugeri tisulare) putându-se ajunge la
fracturi deschise.
b. Fracturi indirecte – se produc prin acţiunea forţei traumatice de la distanţă
în mod indirect (acţiuni din lateral, de răsucire, de presiune în ax, mecanisme
de tracţiune, îndoirea zonelor slabe, acţiune în punctul de curbatură maximă).
Fractura prin îndoire se produce când osul este prins pe un corp tare şi este
apăsat la extremităţile lui. Fractura prin răsucire se produce atunci când un
segment de membru este fixat, iar corpul în cădere produce răsucirea.

După aspectul anatomopatologic fracturile pot fi:

a. Fracturi închise – când segmentele osoase sunt acoperite integral, cel puţin
de piele.
b. Fracturi deschise – când pielea este lezată fie de agresorul traumatic, fie de
capătul osului fracturat şi astfel osul ajunge în contact cu exteriorul: osul se
poate infecta, pot apărea procese septice, pot apărea complicaţii.

Odată cu fractura se produc şi leziuni grave ale părţilor moi care devin poartă de
intrare pentru microbi. Deşi nu comportă un risc vital imediat infecţia osoasă este cea
mai redutabilă complicaţie a fracturilor deschise datorită dificultăţilor deosebite pe care
le ridică în calea vindecării.

3
Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

După tipul fracturii:

1. Fracturi incomplete – fără deplasarea capetelor osoase, linia de fractură nu
interesează toată circumferinţa osului.
2. Fisură osoasă – o simplă plesnitură a osului.
3. Fractură în lemn verde – incompletă.
4. Înfundare – mai ales la nivelul neurocraniului şi la nivelul cavităţii corticale
a osului coxal.
5. Fracturi complete cu deplasarea capetelor osoase – transversale, oblice, în
vârf de clarinet, longitudinale, spiroide, în formă de fluture (pot fi cu mai
multe fragmente osoase (fractură cominutivă).
6. Fracturi cu şi fără deplasare – cele fără deplasare se vindecă uşor, în timp
ce cele cu deplasare necesită tratament ortopedic sau chirurgical corect pentru
reducerea deplasării şi repunerea într-un ax cât mai corect. Fractura fără
deplasare nu prezintă fragmentele osoase deplasate, în timp ce fractura cu
deplasare prezintă fragmentele osoase deplasate între ele longitudinal, lateral
sau prin răsucire.

Fracturile humerusului.

Fracturile extremităţii proximale a humerusului.

→ Fractura gâtului anatomic (subcapilară).
→ Fractura gâtului chirurgical.
→ Fractura trohiterului.
→ Fractura trohinului.
→ Fractura parcelară.
→ Fractura – luxaţie a capului humeral.
→ Dezlipirea epifizară la copii

4
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

Fracturile diafizare sunt leziuni grave ce impune reducerea exactă a capetelor

fracturate. Fragmentele se pot încăleca producând scurtarea. În general sunt instabile
din cauza contactului interfragmentar redus şi supus la forţe musculare contrare.

Fracturile extremităţii distale a humerusului.

→ Fractura supra şi intercondiliană – cea mai frecventă.
→ Fractura supracondiliană.
→ Fracturi izolate ale condililor humerali.
→ Fracturile suprafeţelor articulare.
Dintre leziunile părţilor moi care se pot produce enumerăm:
→ Lezarea muşchilor – dau tulburări de mişcare.
→ Lezarea tendoanelor – dau tulburări de mişcare.
→ Lezarea articulaţiilor.
→ Lezarea vaselor – apare hematomul, necroza, gangrena.
→ Lezarea nervilor – se produc pareze, paralizii, tulburări senzoriale.
→ Lezarea pielii – deschiderea fracturii cu posibilităţi de producere a infecţiei
osoase.

Tabloul clinic
Semne generale
- Starea generală este mai mult sau mai puţin alterată, cu indispoziţie
generală.
- Şocul traumatic cu sau fără hemoragie şi/sau sindrom de strivire reprezintă
un semn de maximă gravitate.
- Hipertermia traumatică – 390C.
- Frisoane.
- Fenomenele pot dispărea în timp scurt după imobilizare fără un tratament
special.

5
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

Semne locale
- Durere puternică în punct fix care se intensifică la mişcări; poate fi un
element şocogen important putând declanşa singură şocul traumatic.
- Echimoza poate apărea imediat la fractura oaselor superficiale sau tardiv
la oasele acoperite de mase musculare.
- Hematomul este obişnuit redus, dar voluminos în cazul ruperii unui vas
mare declanşând şocul hemoragic.
- Deformarea regiunii uneori cu aspecte tipice, uşurează punerea
diagnosticului, mai ales la oasele uşor vizibile care vin în contact cu pielea.
- Întreruperea continuităţii osului cu sau fără deformarea regiunii.
- Scurtarea regiunii este evidentă la oasele lungi – femur.
- Impotenţă funcţională prin lipsa continuităţii pârghiei osoase.
- Frecătura osoasă (crepitaţia) – este semn de certitudine, un zgomot
produs prin frecarea fragmentelor osoase.
- Mobilitatea anormală – este un alt semn de certitudine.
- Flictenele – apar datorită decolării epidermei de către plasmă sau sângele
ieşit din focarul de fractură; este un semn constant, tardiv.
- Calor – în focarul fracturii datorită vasodilataţiei locale.
- Edem local – prin vasodilataţie sau prin tulburări circulatorii.

Impotenţa funcţională este completă, accidentatul susţine cu mâna sănătoasă

antebraţul rănit, în pronaţie. Regiunea lezată este umflată, acoperită de echimoze şi
deformată.

Decalajul fragmentelor fracturate este vizibil prin faptul că partea superioară a

antebraţului este în supinaţie, iar partea inferioară în pronaţie. Examenul radiologic
este absolut indicat pentru a se putea aprecia corect caracterele fracturii.

6
Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

Prezentare de caz

1. Identificarea persoanei îngrijite:

• Numele şi prenumele: N. Ayan

• Vârsta 12 ani
• Sex masculin
• Adresa Iași
• Ocupaţia elev.
• Diagnostic – Fractură 1/3 proximală a humerusului drept.
• Data internării: 11.03.2022

2. Motivele internării:

• Durere. Impotenţă funcţională a braţului drept.

• Scurtarea regiunii.

3. Istoricul bolii:

• Bolnavul a suferit un accident de circulaţie.

• Acuză dureri şi impotenţă funcţională a braţului drept.

4. Obişnuinţe de viaţă şi muncă:

• Igiena satisfăcătoare
• Tranzit intestinal normal
• Somn cu insomnie iniţială.
• Mobilizare normală.

5. Examen clinic:

a). Tegumente şi mucoase normal colorate, tumefacţie tegumentară.

b). Ţesut celular subcutanat normal reprezentat
c). Sistem ganglionar şi limfatic nepalpabil.
d). Aparat loco-motor fractură braţ drept.
e). Aparat respirator torace normal conformat, sonoritate pulmonară
normală, murmur vezicular fiziologic.
f). Aparat cardio-vascular şoc apexian spaţiul V i.c.stg, pe linia medio-
claviculară, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile.
g). Aparat digestiv abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii, ficat
şi splină nepalpabile, tranzit intestinal întârziat.
h). Aparat uro-genital loje renale libere, nedureroase.
i). Sistem nervos şi organe de simţ orientat temporo-spaţial, ROT prezente.

7
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

6. Tratament şi examinări:

- Intervenţie chirurgicală cu anestezie locală cu Novocaină2%.

- Reducere ortopedică în aparat gipsat Merle - d’Ambregne.
- Imobilizare în aparat gipsat pentru timp de 30 zile.
- Antalgice Algocalmin, Piafen, Mialgin.
- Sedare cu Diazepam.
- Medicaţie antiiflamatorie Aspirină, Paracetamol, Fenilbutazonă.
- Grup sanguin OI, Rh pozitiv, TS 8’, TC 4’, Timp Quick 12’’, uree 30
mg%, creatinină 1,5 mg%, acid uric 5 mg%, glicemie 100 mg%, VSH
8 mm/h.

Planul de îngrijire

DATA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

11.03 Febră 390C Normalizarea Aplicaţii reci Febra se
temperaturii menţine în
Antipiretice
platou
Antibiotice
Starea generală
este alterată.
Absenţa mişcării Prevenirea Igiena corporală Tegumentele
complicaţiilor corectă şi sunt integre.
completă
Mobilizare cât
mai precoce.
Durere Suprimarea Repaus la pat în Calmarea
durerii poziţie antalgică. temporară a
durerii.
Administrarea de
medicaţie
antalgică şi
antispastică.
Stare de agitaţie, Liniştirea Administrare de Agitaţia s-a mai
anxietate, psihică sedative diminuat
nelinişte

8
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

Anxietatea Echilibrarea Se identifică Pacientul se

psihică a precis motivul linişteşte.
pacientului fricii.
Impotenţă Imobilizarea Fractura este Radiografia de
funcţională a fracturii imobilizată în control arată
braţului drept. aparat gipsat fractură 1/3
Merle - proximală
d’Ambregne. humerus drept
redusă
chirurgical şi
ortopedic.
13.03 Durere Calmarea Administrare de Diminuarea
durerii antalgice la durerii
indicaţia
medicului
Infecţia plăgii Combaterea Protejarea plăgii Dispare zona
operatorii. infecţiei. operatorii cu de inflamaţie.
pansament steril.
Cicatrizarea
Antibioterapie. evoluează
normal.
Imobilizarea Pacientul să Asistenta Pacientul
braţului drept. aibă tonusul planifică un cooperează şi
muscular şi program de se simte mai
forţa musculară exerciţii. bine.
păstrată.
Dificultate de a se Combaterea Pacientul va fi Această
îmbrăca dificultăţii. ajutat de către dificultate este
asistentă. controlată.
Absenţa mişcării -prevenirea Igiena corporală Tegumentele
complicaţilor corectă şi sunt integre.
completă
-mobilizare cât
mai precoce.
14.03 Durere Calmarea Administrare de Diminuarea
durerii antalgice la durerii

9
 Universitatea „Apollonia” Iași Facultatea de Medicină Dentară Specializarea: Asistență Medicală Generalist
Modulul: Îngrijiri calificate în specialități chirurgicale. Chirurgie ortopedică pediatrică. Neurochirurgie. anul IV grupa 2
Student: Zlăvog (căs. Hondru) Felicia Iuliana

indicaţia
medicului
Imobilizarea Prevenirea Igiena corporală Tegumentele
complicaţiilor corectă şi sunt integre.
completă
Mobilizare
periodică fără
durere
Insomnie. Combaterea Se învaţă Pacientul se
tulburărilor de pacientul tehnicile odihneşte bine
somn. de relaxare. şi îşi
recuperează
Administrarea de
somnul.
calmante.
Epicriza
∼ Pacientul a fost internat cu diagnosticul de fractură deschisă a membrului drept.
∼ s-a efectuat intervenţia chirurgicală, apoi braţul a fost mobilizat în aparat gipsat
cu fereastră.
∼ Pacientul va reveni după 20-30 zile pentru scoaterea aparatului gipsat.
∼ Tratament de recuperare.

10