CRIZA in organizatii

II MA
 introducere
• Organizatiile devin tot mai complexe
• Mediul este turbulent
• Criza economico-financiara internationala
• Apar situatii de criza, uneori intense la nivel
macro și micro
 Definirea crizei
• Din mai multe perspective
• Sociologica
• Phihologica
• manageriala
 criza
• modul de abordare şi de cercetare a realităţilor
economice este dependent de instrumentele utilizate
în culegerea şi analiza datelor.
• Cu alte cuvinte, imaginea realităţii economice sau
sociale depinde de indicatorii luaţi ca referinţă şi de
sistemele de măsurare pe care le utilizăm.
• Tocmai de aceea nu există un numitor comun în
definirea etapelor unei crize şi nici în privinţa
determinării momentului de început sau de sfârşit al
acesteia.
 Situația de criza
• o schimbare dramatică, care apare într-o
organizație, care are de obicei, un sens negativ.
• criza provoaca schimbari? Schimbarea poate
provoca crize
 criza
• Ce inseamna functionare normala?
• Firma are libertate de actiune, de a se re crea,
adapta la mediu.
• Sistemul functioneaza fara fluctuatii dramatice.
• Un sistem de reguli ajuta sistemul sa ramana in
echilibru si sa mentina ritmul normal.
• Structura poate fi perturbata.
 criza
• CRIZA, crize, s.f. DEX
• 1. Manifestare a unor dificultati (economice, politice,
sociale etc.); perioada de tensiune, de tulburare, de
încercari (adesea decisive) care se manifesta în
societate. ¦
Lipsa acuta (de marfuri, de timp, de forta de munca).
2. Moment critic, culminant, în evolutia care preceda
vindecarea sau agravarea unei boli; declansare brusca
a unei boli sau aparitia unui acces brusc în cursul unei
boli cronice. Criza de apendicita. ¦ Tensiune, moment
de mare depresiune sufleteasca, zbucium.
– Din fr. crise.
 Criza

• Criza apare pe fondul unor

dificultati in mersul normal al
activitatii firmei
• Daca dificultatile persista si se
propaga de la unul la altul, se
declanseaza o criza.
 Criza
• O perioada in dinamica unui sistem
caracterizata prin acumularea accentuata a
dificultatilor, izbucnirea conflictuala a
tensiunilor, fapt ce face dificila functionarea
normala , declansandu-se presiuni puternice
pentru schimbare. (Dictionarul de sociologie)
 Criza
• Un incident deranjeaza conditiile normale si
creeaza perturbatii. Reglare/autoreglare cand
putem tine lucrurile sub control.
• Cand incidentul depaseste limita? Vorbim de
criza, pe fondul unui sistem instabil

• Incident, perturbatii, criza

 criza
• In limba greaca krisis momentul in care
maladia sufera o schimbare subita, in general
decisiva, in bine sau in rau.
• E o rupere a unui echilibru existent, fara
anticiparea solutionarii sale pozitive sau
negative,
 criza
• fenomen de întrerupere a funcționalitații
normale a unei organizații; momente de blocare
sau de proastă organizare a schimbului de
informații dintre organizație și publicul ei, intern
sau extern.
• o ruptura, ca o situație nedorita, care intrerupe
funcționarea obisnuită a unei organizații si care
afecteaza imaginea firmei la nivelul publicului
• un moment decisiv, de pericol si de maxima
incercare.
 Definirea crizei
• criza este rezultatul amenintarilor din mediu
corelate cu slabiciunile organizatiei;
• ea apare atunci cand amenintarile din mediu
interactioneaza cu slabiciunile din interiorul
organizatiei (W.G.Engelhoff, F. Sen, 1992).
 criza
• Un moment critic, tensionat, in desfaşurarea
unui proces evolutiv, un moment dificil, cu
mari anomalii faţă de starea obişnuită a
elementelor care fac parte din proces, care
poate conduce la o schimbare bruscă în
desfăşurarea evoluţiei.
• De la Evolutie pozitiva se ajunge la involutie
 criza
• O situatie neasteptata care pune in discutie
responsabilitatea organizatiei in fata marelui
public, si care ameninta capacitatea ei de a-si
continua in mod normal activitatea.
• Un eveniment sau un set de circumstante
care ameninta integritatea, reputatia si insasi
existenta individului sau a organizatiei.
• Un moment de ruptura in interiorul unui
sistem organizat
 criza
• M. Regester, J. Larkin
Un eveniment care aduce compania in pozitia
de subiect al atentiei generale, potential
nefavorabile din partea mijloacelor de
comunicare nationale si internationale, si a
altor grupuri cum ar fi clientii, actionarii,
angajatii, familiile lor, s. a care au un interes
legitim in ceea ce priveste activ. Org.
 criza
• Este o relativitate a conceptului de criza pt. ca
ceea ce e un incident pt. unii inseamna criza
pt. altii.
• Diferenta este data de cat de bine este
pregatita sa gestioneze evenimentul
 criza
• În viaţa sistemelor sociale, criza apare frecvent.
Este normal ca un sistem să treacă prin criză.
• Pauchant si Mitroff vad criza ca pe ceva normal,
fiind rezultatul interactiunilor dintre sisteme
complexe sau al deciziilor improprii ale celor
care intretin interactiunile.

• Dificultăţile de adaptare a doi oameni care

convieţuiesc sunt mai mari decît ceea ce îi leagă
(mariaj)
 criza
• Avem de a face în realitate cu o disfuncţionalitate a
sistemului instituţiilor financiare şi economice sau pur şi
simplu aşa funcţionează ele?
• Disfuncţionalitatea se referă la faptul că într-un sistem,
într-o anumită situaţie, din multiple cauze, identificabile
în principiu, anumite procese, economice nu mai
funcţionează în modul predefinit normativ.
• Aşadar, la nivelul ordinii normative din sistem se produc
dereglaje, adică apar comportamente economice ale
indivizilor şi (prin extensie ale instituţiilor) care contravin
regimului normativ predefinit. Altfel spus, actorii sociali,
instituţii sau indivizi, nu mai se comportă potrivit unor
norme formale sau informale, care erau respectate până
în momentul crizei.
 criza
• disfuncţionalităţile sunt un lucru care face parte
din logica internă a sistemului.
• Avem astfel o ciclicitate cât se poate de
funcţională, în sensul că momentul de criză nu
este mai puţin funcţional decât cel de creştere,
ciclicitatea incluzând astfel perioade de creştere
sau de descreştere, care funcţionează însă în
aceeaşi logică structurală şi în aceeaşi ordine
normativă.
 criza
• Dacă privim un sistem într-un registru
temporal strict delimitat, atunci putem să
înregistrăm anumite evoluţii ale unor
indicatori ca reprezentând regula funcţionării
sistemului.
• Dacă ne raportăm la un nivel superior (într-
un registru temporal mai mare, sau al unui
ciclu complet) atunci putem să observăm că
evoluţia acelor indicatori este fluctuantă şi nu
ascendentă
 criza
• In limba chineza ideograma care desemneaza
criza este dubla, reprezentand oportunitate
si pericol.
• D. Nimmo, J. E. Combs, - o conditie de
instabilitate in care o schimbare decisiva sau
neasteptata devine iminenta.
• Oportunitate de intarire a org.
 Tipuri de crize
• O diversitate de tipuri de crize
• criterii de clasificare:
- Tipuri de mediu (interne, externe)
- Domeniul organizatiei (economice,politice,
ideologice, culturale)
- Urgenta rezolvarii (imediate,
urgente,amânare)
- Nivelul la care apare
 Tipuri de crize
• “Exista doua feluri de criza:
A cea generalizata, cauzata de un mediu
economic instabil, in care sufera toate
companiile,
B microcriza, ce afecteaza doar firma, in timp
ce economia creste normal”.
 Tipuri de crize
• După perioada de timp: pe termen scurt sau
lung
• După cauze: crizele se datoreaza unor factori
interni sau externi, conjucturali imediați ori
structurali;
• După derularea in timp există crize bruște sau
lente;
• După amploare, crizele sunt superficiale sau
profunde
 Tipuri de crize
• După nivelul la care acționează crizele sunt
operaționale- afectează activitatea curentă;
strategice-afectează elaborarea strategiilor,
identitare-afectează identitatea organizației;
• Nivel: globale sau parţiale
• După consecințe , crizele se împart în crize
care afecteaza personalul, clienții, partenerii,
sau opinia publică;
• Domeniu: economică, socială
 criza
• Nintentionate/intentionate
• Accidentale - care sunt neintenționate și apar in
cadrul activitaților organizației (defecțiuni ale
instalațiilor, accidente ale lucrărilor, dezastre
naturale); spre exemplu: inundațiile, incendiul
pădurilor montane;
• Greșelile - care sunt acțiuni neintenționate ale
organizației pe care un agent extern incearcă să
le transforme într-o criză (ambiguitați,
manipulari); spre exemplu: declarațiile neatente
ale liderilor politici sau neglijențele
 criza
• Intenţionate:
- comise de organizații care în mod conștient încalcă
reguli de comportament anterior asumate
(ascunderea unor informații de interes public,
distribuirea de produse periculoase, eludarea legilor);
- care se referă la acțiuni internaționale, realizate de
factori externi, cu scopul de a afecta în mod direct o
anumita organizație (prin afectarea angajațiilor sau a
clienților); sau în mod indirect (prin reducerea
vanzarilor, tulburarea procesului de producție).
 Tipuri
• Financiara
• De leadership
• De imagine
• Comunicare
• Criza ratării (nerealizarea unor aspiraţii pe
plan profesional sau în domeniul anumitor
activităţi, asociate cu impresia că puteai mai
mult).
 Criza de lichidităţi
• o entitate economică se află in postura de a
nu își mai putea plătii obligațiile la timp
• Criza de lichiditate este de multe ori primul
pas către insolvența.
• În perioada de creştere pot apare semnale:
scăderea CA, creşterea costurilor, scăderea
profitului, creșterea stocurilor,
 Criza de personal
• Viteza de dezvoltare a industriei nu a permis
formarea, într-un ritm la fel de rapid, a
specialiștilor
• La nivel de organizație, poate fi
temporară
Criza morală
greiner
 greiner
• Fazele prin care trece organizația:
• Faza de creativitate: firma crește prin
creativitate. Idei, concepte, inovare. E
nevoie de un lider (criză a
leadershipului).Faza se termină când
firma are un lider.
• Faza de creștere prin direcție . Se
direcționează eforturile. Poate apare o
criză de autonomie. Se rezolvă delegând
mai bine sarcinile
 Greiner
• Faza de creștere prin delegare. Apare o criză
de control.Cine, ce controlează în firmă? E
nevoie de o mai bună coordonare a activităților.
• Faza de creștere prin coordonare și
monitorizare. Prea multă birocrație,
formalism, reguli, proceduri. Apare o criză a
birocrației. Iar e nevoie de colaborare.
• Faza de creștere prin colaborare . Apare o
criză a creșterii interne. Se încearcă o creștere
externă
• Faza de creștere prin alianțe. Apare o criză a
identității.
 Criza imediată
• nu permite cercetare și planificare.
• poate fi, de exemplu un incident de mari
proporții, un cutremur , moartea neașteptata
a conducătorului organizației, etc.
• Pentru a preveni confuzia, conflictele si
tergiversarile care sunt create de o asemenea
criză, conducerea organizației trebuie sa aibă
un plan general de acțiune.
 Criza care mocnește
• permite o perioada de cercetare si
planificare, dar poate izbucnii brusc, înainte
de terminarea acestora.
• Exemple: consumul excesiv de bautură la
locul de muncă, insatisfacția muncii, anumite
frustrări, etc.
• În aceste cazuri conducerea trebuie să ia
masuri preventive înainte de ajungerea crizei
la apogeu.
 Criza de durată
• persistă timp indelungat chiar si ani de zile si se
regasește in zvonuri sau în unele aluzii facute in presă.
• Absența unei atitudini hotarâte a conducerii
organizației care, fie neagă zvonurile, dovedind că
sunt false, fie da explicații convingătoare pentru
cauzele crizei și ia o măsura de stopare a acesteia,
duce la repetarea neințelegerii în mijloacele de
comunicație de masă, și dăunează imaginii
organizației.
• Aceste situații trebuiesc prevăzute, și modurile în care
ele pot fi anihilate cu succes.
• Lucrurile scapa de sub control
 Cum se manifesta criza
• Se poate manifesta rapid
• Efectele, consecintele pot fi percepute
imediat
 Trasaturi ale crizei
• Declansare relativ neasteptata
• Are impact asupra intregii organizatii
• Efectele negative apar in plan material si al
imaginii firmei
 Când poate apare
• Evoluţia firmei
- Supravieţuire
- creştere-/dezvoltare
- Maturitate
- În declin
In toate
 evoluţie
• Apar semnale de avertizare: pot fi ignorate
• Criza devine acută
• Se cronicizează
• Terminarea crizei
• Post criză

• Eruperea unui vulcan

 criza
• Care firme sunt mai predispuse la criza?
• Cele aflate in dificultate
• Cele cu creștere necontrolată
• Firme mici sau mari?!
• Firmele specializate sau diversificate?
• Tinere sau mature?
 Etapa de pre-criza
• Detectarea semnalelor crizei: majoritatea
crizelor își semnalează, in diferite feluri
apropierea;
• specialiștii în managementul crizelor trebuie
să dezvolte un sistem de detectare și
identificare a acestor semnale, apoi să
colecteze informații în legatură cu semnalele
respective si să analizeze aceste informații;
 avertizare
• Avertizarea asupra situatiei de criza a
intreprinderii poate proveni din surse externe
(banci, auditori externi) sau din surse interne
(informatie contabila, auditori interni sau
cenzori).
• Banci:. Sistemul financiar-bancar, cel putin
este construit in asa fel incit sa se asigure el
insusi si sa asigure bancile contra riscurilor de
insolventa a clientilor lor.
 avertizare
• Avertismentele colectate de banci din sistem
se transmit ulterior clientilor lor aflati in
dificultate, in vederea unei eventuale
redresari
• parteneriat intre banca si actionarii clientului,
banca furnizind sau propunind solutii de
iesire din criza, in baza consensului
actionarilor debitorului.
 avertizare
• Auditori externi reprezinta o alta sursa de informatii
pentru avertizarea timpurie asupra dificultatilor
intreprinderii.
• Auditorii pot să acorde consultanţă societăţilor,
atunci când examinarea situaţiilor contabile anuale
indică semne de dificultăţi financiare sau criza
• scurtarea intervalului de timp dintre detectarea
dificultăţilor financiare şi abordarea lor.
 Avertizare
• agentiile de rating .Pentru societatile cotate,
precum si pentru investitorii in instrumentele
financiare emise de acestea, sunt un
instrument esential de management al
riscurilor.
• Sistemul de credit rating asigură un mod rapid şi
simplu de evaluare obiectivă a riscului de afaceri al
unei societăţi sau al unui comerciant individual.
 Avertizare
• Riscurile sunt evaluate pe o scară de la 1 la 5, luând
în considerare riscul de a deveni insolvabil într-o
perioadă de doi ani. Credit Rating-urile se bazează
pe Prognozarea Riscurilor, o analiza statistică a unei
selecţii largi şi reprezentative de societăţi şi afaceri
individuale.
• intreprinderea in cauza poate sa ia din timp
masurile necesare pentru a incerca depasirea
situatiei dificile in care se afla
 avertizare
• Societăți pe acțiuni: legea 31/90 are o
procedura de alertare fata de criza, procedura
ce se poate derula, in special, prin cenzori sau
prin auditorii interni, dar si prin actiunea
individuala sau colectiva a actionarilor. De
asemenea, consiliile de administratie au
atributii controlul si supravegherea
managementului, primul element controlat si
supravegheat fiind, desigur, gestiunea
afacerilor societatii.
 avertizare
• pot fi constituite comitete specializate de
audit
 Pre criza prevenire
Măsurile de prevenire a unei crize se împart in trei
categorii:
/ managementul problemelor (acest tip de
actiune are ca scop controlarea unei probleme și
evitarea transformării ei într-o criză);
/ evitarea riscurilor (aceste actiuni se refera la
măsurile care trebuie luate elementele
vulnerabile ale crizei respective,
/ construirea relatiilor comunicarea
 Etapa de criză
• etapa începe atunci când un eveniment
marcheaza începutul crizei;
• în această etapă specialiștii în managementul
crizei trebuie să aplice programele de
gestiune a crizei și în special cel de
comunicare de criză cu publicul implicat.
• Această etapă include trei subetape:
 3 subetape
• 1. Recunoașterea crizei: membrii organizației
trebuie să accepte faptul că se confrunta cu o
criză și să adopte un comportament adecvat;
• 2. Stăpânirea crizei: această perioada este
dominata de masurile luate pentru a se
raspunde crizei; în planul comunicarii este
deosebit de important ca aceste raspunsuri să
fie bine explicate diverselor categorii de public;
• 3. Reluarea afacerilor: implica acțiunile prin care
organizația arată că a depășit criza și își reincepe
activitatea în ritmul normal;
 Etapa de post-criză
• Acțiunile permit
• verificarea faptului că, în mod real, criza a luat
sfârșit,
• verificarea modului în care publicul implicat a
perceput criza și comportamentul organizației în
timpul crizei, pregatirea organizației pentru a
face fată cu success unei alte crize;
• se evaluează managementul crizei, se trag
concluziile, se continuă comunicarea cu publicul
implicat și se efectueaza monitorizarea
acțiunilor post- criză.
 cauze
• Mix de factori interni externi
• Ignorarea/neintelegerea semnalelor
• putem să ne întrebăm ce anume reprezintă
fundamentul şi totodată baza pentru
generarea unor procese fluctuante la nivelul
sectorului economic.
• Erori ale decidentilor
 Efecte
• Materiale
• De imagine, pune in pericol reputatia ei
 Efecte
• Social tensiuni, între manageri, între
manageri şi executanţi, între executanţi,
• Probleme cu băncile neîncredere
• Economice
• Firma care a crescut: incetineste cresterea, nu
mai creste, supravietuieste, stagneaza ca,
• Criza bulverseaza firma
• schimbari
 semnale
• managementul isi petrece foarte mult timp in
sedinţe căutând să înţeleagă ce se întâmplă
în realitate
• - se formeaza bisericuţe
• - se cauta tapi ispasitori, responsabili pentru
situatia din firmă
• Scade interesul pt. Muncă
• Tensiuni, conflicte
• Managementul si criza
 Managementul si criza
• Managementul este pus în faţă unor situaţii limită.
Pentru aceste situaţii limită, identificarea de soluţii
este un proces anevoios, ce nu se încadrează în
urgenţa momentului,
• odată identificate, soluţiile se dovedesc greu de
implementat.
• Se lucreaza într-un mediu nou, plin de
incertitudini. Este mediul în care trebuie luate
rapid decizii.
 Managementul si criza
• Se reduc bugetele (pentru mentenanţă,
dezvoltări, integrări de noi funcţionalităţi,
pt. implementarea de noi soluţii de suport
al activităţilor de business IT).

• Un instrument util al unui manager, în

timpuri de criză, este reprezentat de
soluţiile pentru suport managerial. (ERP,
Business inteligence)
 Managementul si criza
• o decizie luată pe bază unor informaţii
greşite poate produce adevărate dezastre.
• Daca nu ai la timp informatii, apar erori
• - de aprovizionare – mai mult decât cere
piaţa,
- de gestiune - nu reuşesti să-ţi controlezi
costurile de producţie sau distribuţie,
- Marketing (monitorizare concurenti)
 Managementul si criza
• actíunile ar trebui sa urmareasca:
• - optimizarea folosirii resurselor
companiei,
• pe organizarea informaţiilor (creare a
unui suport decizional de încredere)
• implementarea de soluţii de bussiness
practice pentru zonă de activitate
specifică companiei.
• Folosirea instrumentarului managerial
 Managementul crizei
Tipuri
• Management reactiv
• Management proactiv
 Se pot preveni crizele?
• Sistem de management al riscurilor
• Sistem de management al crizei prevenire si corectie
Preventia este caracteristica crizelor care au la origine, de
regula, cauze interne
Preventia presupune:
- proceduri interne de control si sesizare a
disfunctionalitatilor,
- Existenta unui cod de conduita pentru angajati
- profesionalizarea managementului executiv al companiei
- plan de actiune la criza
•
 prevenire
• instrumentelor de avertizare timpurie
• cum gestionez timpul mediu dintre două
surprize neplacute?
• Dezvoltarea de scenarii strategice sau (
trecerea spre abordarea strategică a crizei.)
• Managementul măsurilor preventive sau a
riscurilor strategice sau “paza bună trece
primejdia rea”.
 Management si criza
• Tratate corect, efectele negative ale crizelor
pot fi minimalizate, pierderile suferite de ie
putând fi tinute sub control, în conditii
acceptabile.
Satisfactia si motivarea personaluluiin situatii de criza!

• Evaluarea gradului de satisfactie a

personalului;
• Cresterea satisfactiei personalului;
• Fidelizarea personalului;
• Reducerea fluctuatiei de personal;
• Retinerea personalului calificat
 Solutii pt. criza
• Pe funcţii ale managementului
• Pe etape ale crizei (prevenire, apariţie,
desfăşurare, post criză)
• Pe domenii (financiară, imagine, ...)
• Timp (accidentale, care durează)
 Managementul crizelor implică
• Identificarea crizei, a cauzelor
• Găsirea răspunsurilor soluţii
• Limitarea pagubelor
• Implementarea măsurilor
de fapt rezolvarea crizei
 Etape redresare
• Măsuri de supravieţuire
• Măsuri de revitalizare
• Măsuri de dezvoltare
 măsuri
• Măsuri de supravieţuire (să asigure
supravieţuirea pe termen scurt)
- Importantă este echipa de criză
- Se concepe planul de măsuri urgente
- Se urmăreşte ameliorarea productivităţii,
creşterea vânzărilor, recuperarea creantelor,
revizuirea relaţiileor cu clienţii, furnizorii,
băncile)
 Măsuri de revitalizare

• Creşterea rentabilităţii
• Relansare
• Diferenţiere
• Inovare
• Descentralizare
• Reducerea cheltuielilor
 Măsuri de dezvoltare
• Să asigure continuitate, dezvoltare durabilă a
firmei

Calitate
Consolidare pe piaţă
Diversificare
Extindere achiziţii
 important
• Managementul este pus în faţă unor situaţii
limită.
• identificarea de soluţii este un proces
anevoios, ce nu se încadrează în urgenţa
momentului,
• odată identificate, soluţiile se dovedesc greu
de implementat.
• Companiile sunt forţate să-şi desfăşoare
activitatea într-un mediu nou, în care profiturile
scad simţitor şi unde bugetele pentru investiţii
dispar de la o zi la alta.
• Este mediul în care trebuie luate rapid decizii
 important
• Cand apar primele semnale: ignoră, acceptă,
sunt socati, refuza sa accepte
• este ușor să se confunde primele simptome care
apar cu adevaratele probleme.
• La declanşare: Reacţia managerilor: promptă,
lentă, întârziată
• Este bine sa se faca o evaluare corecta, obiectiva
a situatiei
• Schimbări în modul de comportament, în stilul
managerial,
 decizii
• Deciziile adoptate de manageri depind de
rezultatul diagnosticului ec-financiar, de cât
de gravă este situaţia
• Sunt situaţii disperate, firma are dificultăţi
cronice , şi are şanse puţine de supravieţuire
• Sunt situaţii de criză care pot fi rezolvate
 Reacţii
• Pericol: Managerii sunt înclinați să se apuce
de treabă și să se ocupe de rezolvarea
problemelor pentru a le face să dispară.
• Dacă se grăbesc să găsească soluții,
-pot subestima profunzimea problemei
- pot să se înșele cu privire la adevarata ei
cauza: problema poate fi mai gravă decât
crede cineva
 De reţinut
• Pentru orice manager, criza reprezinta o
experienta extrem de stresanta si cu foarte
multa panica raspandita peste tot in jur.

• Ce trebuie sa faca un manager in criză? Are 2

prioritati: sa gestioneze partea financiara,
rationala a crizei si sa aiba grija de partea
psihologica.
 Măsuri urgente
• Planul de măsuri urgente pt. redresare
financiară
Obiective principale
- Redresarea financiară
- Creşterea lichidităţii
Măsurile de redresare la nivelul subsistemelor
conducător, condus
 Planificare situaţională
• Firmele îşi pregătesc planuri situaţionale pt. a
face faţă situaţiilor de criză
Aceasta implică:
• Pregătirea pt. crize predictibile
• Pregătirea pt. apariţia unor evenimente
nedorite, neaşteptate
• Minimizarea impactului unui eveniment
previzibil
 Planificare situaţională
Planul situaţional
• Identificarea unor alternative de acţiune care
pot fi folosite dacă se schimbă circumstanţele
cu timpul
• Detalierea procedurilor pt. a asigura
continuarea activităţilor esenţiale pe prioada
de criză
• Concepem planuri pt. îmbunătăţirea afacerii , pe
permen lung, aplicabile după rezolvarea
problemelor
 Planuri situaţionale
• Recunoşaterea nevoii pt. planificare situaţională
• Identificarea scenariilor posibile pt. viitor
• Specificarea consecinţelor
• Identificarea gradului de risc pt. fiecare scenariu
• Identificarea responsabilităţilor
• Simularea unor situaţii de criză şi aplicarea
planurilor specifice
• Testarea efectului unui pe variabile cheie
 Managementul crizei
• Pe termen lung
- dezvoltarea unui sistem financiar si de
control eficient
- reproiectarea proceselor interne pentru
cresterea eficientei si eficacitatii – a
productivitatii (recrutare si selectie, training,
evaluare etc.)
- Climat organizaţional favorabil
 Recomandări
• Retineti cei mai buni oameni

• Motivaţi Doar cei mai capabili si motivati

dintre salariati vor fi capabili sa sustina firma
in criza.
• Atentie la tentativele concurentei de a
recruta cei mai buni oameni dintr-u domeniu
 recomandări
• Managerii să mențină o legatură strânsă cu
toți membrii organizației, nu doar cu
subalternii direcți.
• Este bine să ne încredem în oamenii cu care
colaborează dar trebuie să verificăm
întotdeauna informațiile
• să se ceară părerea unor experți din afară.
 recomandări
• Managerii să fie asigurați mereu că
personalul se concentrează exclusiv asupra
rezolvarii problemei.
• Implementarea soluţiilor găsite necesită efort
susţinut.
• Liderul trebuie să manifeste un optimism
moderat; să nu se mulţumească cu soluţia
acceptabilă. Să o caute pe cea optimă
 important
• O organizație nu poate să facă fata unei crize
până nu determina cauza principală a
acesteia.
• oamenii sunt adeseori împiedicați din punct
de vedere mental să o recunoască pentru că
implicațiile sunt infricoșatoare.
• Liderul trebuie să-i strângă pe oameni pentru
a-i face să-și înfrunte cele mai mari temeri și
să-și asume riscurile.
 Manageri de criză
• Pe lângă managerul general, cine altcineva
• Stil autoritar
• Ţtie să evsalueze rapid şi bine situaţia
• Determină dacă cauzele au efecte pe termen
lung sau scurt
• Identifică rapid cauzele
• Se concentrează pe activităţile care elimină,
reduc problemele
• Caută oportunităţi insistă pe manag. Cash flow
 Management si criza
• Tratate corect,
• efectele negative ale crizelor pot fi
minimalizate,
• pierderile suferite de companie putând fi
tinute sub control, în conditii de
acceptabilitate
 instrumente
Managementul timpului
Brainstorming
Sedinta
Tabloul de bord
Analiza diagnostic
Ș.a
 Erori
• Considerarea crizei la dimensiuni mult mai
grave decat la prima vedere.
• Blocarea informatiilor; lipsa de comunicare
• Mult pesimism
• De in conceperea, implementarea planului de
măsuri
 Einstein
• Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe daca tot
timpul facem acelasi lucru.
• Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate
apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage
dupa sine progrese.
• Creativitatea se naste din necesitate precum si ziua se
naste din noapte.
• In perioada crizei se nasc inventiile, descoperirile si
marile strategii. Cine depaseste criza se depaseste pe
sine insusi, fara a ramane “depasit”.
• Cine atribuie crizei esecul isi ameninta propriul talent
si respecta mai mult problemele decat solutiile
 Einstein
• Adevarata criza este criza incompetentei.
• Problema persoanelor si tarilor este lenea si
indiferenta pentru a gasi solutii si iesiri din
astfel de situatii. Fara criza nu exista duel,
fara duel viata este o rutina, o agonie lenta.
Fara criza nu exista valoare. In perioada crizei
infloreste ce-i mai bun in fiecare, pentru ca
fara criza orice vant este o mangaiere.
 Einstein
• Daca vorbim de criza o promovam, iar
tacerea este o exaltare a conformismului.
• In loc de toate acestea, mai bine sa muncim.
Sa terminam o data cu criza amenintatoare :
tragedia de a nu dori sa luptam pentru a o
depasi.”
 J. Welch

• Oricine poate conduce pe termen scurt si

oricine poate conduce pe termen lung.
Smecheria e sa le faci pe ambele".