Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comunicare Asistente Handout
Comunicare Asistente Handout
Obiective
• La sfarsitul sesiunii participantii vor fi
capabili sa:
– Sa enumere etapele in comunicarea vestilor
proaste
– Sa prezinte barierele in comunicare
– Sa discute metodele de eliminare a barierelor
in comunicare
– Sa prezinte efectele negative ale pastrarii
conspiratiei tacerii in comunicarea cu
pacientul cu boala neoplazica
Comunicarea
Expeditor
Mesaj
Receptor
1. Receptarea mesajului
2. Înţelegerea mesajului
3. Acceptarea mesajului
4. Schimbarea comportamentului
Adevărat nu este
ceea ce se spune,
ci ceea ce aude celalalt.
NU ma asculti atunci cand…
Ascultarea
• Nu-ţi pasă de mine;
• Spui că mă înţelegi înainte de a mă cunoaşte suficient;
• Ai o soluţie pentru problema mea, înainte ca eu să-ţi spun care este problema;
• Mă întrerupi înainte ca eu să termin de povestit;
• Termini propoziţiile în locul meu;
• Mă găseşti plictisitor;
• Critici vocabularul, gramatica sau accentul meu;
• Îmi povesteşti experienţele tale şi mă faci pe mine să fiu neimportant;
• Vorbeşti cu altcineva în încăpere despre boala mea, fără să mă implici şi pe mine;
• Refuzi să-mi accepţi mulţumirile, spunând că nu ai făcut mare lucru pentru mine.
Ascultarea
Ma asculti cand…
• Intri încet în lumea mea şi mă laşi să fiu eu însumi;
• Eşti înţelegător cu mine, cand ceea ce spun este împotriva convingerilor tale;
• Îţi dai seama că timpul petrecut cu mine te-a obosit şi te-a deprimat;
• Nu-mi oferi o consolare religioasă, dacă ştii că nu sunt pregătit pentru ea;
Ex.: Trebuie să fie foarte greu (supărător) pentru dvs. să aflaţi că tot
tratamentul agresiv pe care l-aţi făcut nu aduce o remisie de
lungă durată?
Păreţi a fi furios că tratamentul cu raze nu a oprit evoluţia tumorii?
Metode de ascultare
1. PARAFRAZA
Reluarea mesajului primit de la vorbitor, folosind propriile tale cuvinte. Scopul este
de ajuta vorbitorul să se concentreze asupra situaţiei despre care vorbeşte.
2. CLARIFICAREA
O întrebare adesea folositã atunci când mesajul primit este neclar.
"Vreţi să spuneţi că...?“
"Să înleleg că...?“
Vorbitorul va şti că ai auzit şi încerci să înţelegi.
3. REFLECŢIA
Reformularea sentimentelor exprimate de vorbitor. Acesta are ocazia să-şi clarifice
gândurile şi să le exprime. Ascultătorul încearcă să pătrundă gândurile pacientului şi
să intre în "pielea lui"
Ex. a) "Se pare că nu mai am şanse de vindecare.“
"Probabil că este foarte supărător pentru dumneavoastră."
b) "Sunt foarte furios de când ştiu că am cancer.“
"Sunteţi furios?" sau "...furios?"
Metode de ascultare
4. REZUMAREA: Reluarea a două sau mai multe părţi importante ale mesajului. Este un
mod de identificare a problemelor principale. Ajută vorbitoml să dea sens unui mesaj
vag.
5. TĂCEREA: Fără vorbe, doar contact vizual activ. Tăcerea este o unealtă puternică în
comunicare. Uneori tăcerea poate fi stânjenitoare, dar îi dă timp pacientului să găsească
răspunsuri, să formuleze întrebări sau să-şi clarifice sentimentele. De asemenea, o
perioadă de tăcere îi arată pacientului că ai suficient timp pentru el.
6.CONTINUAREA: Este modul prin care pacientul află că eşti acolo pentru el, că îl asculţi
şi îi dai atenţie, fără să-1 întrerupi, dar îl încurajezi să continue.
Verbal - "Aşa... da... aha...“
Nonverbal - mişcarea capului în semn de aprobare, atingerea mâinii,
contact vizual continuu.
7. FOLOSIREA ÎNTREBÃRILOR
O unealtă importantă în ascultarea activă este folosirea întrebărilor, acestea ajutând
pacientul să-şi spună povestea.
Concluzie
Ascultarea
•cel mai important instrument prin care
acordăm sprijin şi consiliere.
•este activă şi nu pasivă.
•necesită atenţie şi angajament.
Comunicarea vestilor proaste
• Comunicarea vestii proste se aseamana
cu spargerea unui ou, necesita o oarecare
grija, practica si indemanare, altfel se
intampla un pocinog
• .... Iar ceea ce se sparge este viziunea
omului asupra viitorului sau
• Avery Weissman
Impartasirea vestii proaste
• Este un proces ce solicita emotional intens
pe cel care transmite vestea proasta, este
inconfortabil si adesea tulburator pentru
personalul medical mai ales cand exista
riscul de identificare cu pacientul ( varsta
apropiata, experiente similare…).
E greu ...
• Teama de a nu produce produce durere, de a nu face
rau
• Teama de reprosuri din partea familiei sau a colegilor de
breasla
• Teama de reactia pacientului si cum ii vom face fata
• Teama de propriile noastre reactii emotionale
• Vulnerabilitatea noastra in fata mortii/bolii
• Lipsa timpului
• Lipsa unui cadru propice
• Lipsa de experienta
• Lipsa unei pregatiri in domeniu
• Sentiment de neputinta, teama de a spune ‘nu stiu’
E important…
• Pentru a mentine o relatie de incredere
• Pentru a reduce gradul de nesiguranta al
pacientului
• Pentru a evita aparitia falselor sperante
• Pentru ca pacientul sa poata lua decizii
privind viitorul lui
• Pentru a evita instalarea ‘conspiratiei
tacerii’ care duce la izolarea pacientului
• Este dreptul pacientului de a fi
informat asupra starii sale de
sanatate!!!
Veste proastă
• Cum o definim?
• Orice veste care alterază dramatic
viziunea omului asupra propriului viitor.
• Robert Buckmann 1984
• Exemple?
– Comunicarea diagnosticului, prognosticului,
recurenta bolii , inceputul tratamentului opioid,
interventie chirurgicala mutilanta
– Pierderea unei slujbe, sterilitatea, boala grava
a cuiva apropiat, pierderea autonomiei, etc
Cu cate vesti proaste se confrunta
pacientul cu cancer?
• Dg. de boala
• Tratament agresiv
– chirurgical-mutilant mastectomie,
amputatie,colo urostome, histerectomii,
castrare, gastrostome...
– CMT efecte secundare alopecie
– Radioterapia efecte secundare fistule
• Incertitudinea prognosticului
• Intreruperea seviciului-incertitudini
financiare
...etc
• Nu putem sa traim alaturi de fiecare
pacient drama lui, dar trebuie sa lasam la
o parte graba, indiferenta, rutina si sa le
oferim timp pentru a le permite sa-si
exteriorizeze temerile si sa le oferim
informatiile de care au nevoie pentru a
putea face fata situatiei traumatizante in
care se afla.
Impartasirea diagnosticului
• Are 5 elemente
– Cine spune
– Cui spune
– Cum spune
– Ce spune
– Cand spune
• Nu exista in literatura consens asupra
tuturor acestor 5 elemente
Krisman –Scott MA An historical Analysis of disclosure of terminal status,
Journal of Nursing Scholarship, 2000; 32:1, 47-52
Opinia dvs.?
• Cine trebuie sa comunice dg
• Cui trebuie comunicat diagnosticul
Ce asteptari au pacientii si familii
lor in ceea ce priveste pe cel care
comunica diagnosticul?
• Sa fie onest si direct in impartasirea informatiei
• Sa vorbeasca clar, pe intelesul pacientului
• Sa arate ca ii pasa
• Sa ofere timp pacientului
• Sa dozeze informatia pe masura capaciatii de
asimilare a pacientului
• Sa nu abandoneze pacientul
• Studiu calitativ pe 72 participanti
Kirk Peter, BMJ 2004
Opinia dvs?
• Cand spunem ?
Opinia dvs?
• Cum si ce spunem ?
Etape
1.Pregătirea
– aflarea informaţiilor
– spaţiu intim, privat
– timp suficient
• Planificarea antemergatoare intalnirii
• Confirmarea realitatilor medicale
• Nu delegati
• Creati un mediu adecvat
• Asigurati-va ca aveti destul timp disponibil
• Preveniti intreruperile
• Determinati pe cine ar dori pacientul sa
aiba alaturi
• Daca este copil , parintii pacientului
2. Ce ştie pacientul?
Schema comunicării 1:
Medic Aparţinători
împovăraţi
#################
Pacientul “ferit”
“Vă rog să nu îi spuneţi...”
Schema comunicării 2:
Medic Aparţinători
împovărat împovăraţi
################
Pacientul suspicios
Comunicare doar cu pacientul
Schema comunicării 3:
Medic Pacient
împovărat
#################
Aparţinător “ferit”
Dezavantejele participarii la CT
Pentru pacient si familie Pentru medic
• Izolare • Frustrare
• Distantare • Instrainare
• Sentimentul de abandon • Izolare
• Devalorizare personala • Pierderea increderii in
• Nu pot lua hotarari in ce relatia medic-pacient –
priveste tratamentul – datorita “secretelor”
control asupra pacientului
• Suferinta fizica si psihica
• Frustrare
• Creste anxietatea,
depresia
Algoritm de rupere a conspiratiei
tacerii
Explorezi motivele
pentru CT
este de fapt