ANATOMIA PERITONEULUI

Peritoneul este o membrană seroasă, acoperă pereții cavităților abdominală și

pelviană și organele ce se află aici.
.
Deosebim peritoneu: parietal, visceral
.
Între peritoneul parietal și visceral se află cavitatea peritoneală, în care se află
un lichid care favorizează alunecarea organelor unul față de altul. La bărbat
este complet închis, la femeie comunică cu exteriorul prin orificiile tubare,
trompe, uter și vagin.

Deosebim organe:
intraperitoneale (stomacul, intestinul subțiere, cecul cu apendicele vermiform,
colonul transvers și sigmoid, splina),
merozperitoneale (colonul ascendent și descendent),
extraperitoneale (duodenul, pancreasul, rinichii, glandele suprarenale, uretrele,
porțiunea inferioară a rectului)
Sunt și derivate ale peritoneului:
Ligamente: prelungiri peritoneale, se formează la trecerea peritoneului parietal
în visceral, sau la trecerea peritoneului visceral de pe un organ pe altul.
Mezou: duplicaturi ale peritoneului parietal ce leagă un organ cu unul din pereții
abdomenului sau ai pelvisului.
Oment: mezou alungit al stomacului. Deosebim epiploon mic (între curbura
mică a stomacului și hilul ficatului) și mare (de la curbura mare).
Pliuri: prelungiri ale peritoneului parietal. Deosebim plici: umbilicală mediană,
umbilicală medială, umbilicală laterală
 Secţiune abdominală sagitală dreaptă: 11-recesul gastro-hepatic;
1-muşchiul psoas; 12-stomac;
2-spaţiul pararenal 13-bursa omentală;
posterior; 14-corpul pancreasului;
3-spaţiul perirenal; 15-duoden;
4-muşchiul pătratul 16-colon transvers;
lombelor; 17-spaţiul pararenal
5-rinichi; anterior;
6-glanda suprarenală; 18-omentul mare;
7-ligamentul coronar stâng; 19-cavitatea peritoneală
inframezocolică;
8-lobul hepatic stâng;
20-spaţiul paravezical
9-spaţiul subfrenic stâng;
10-omentul mic; 21-vezica urinară;
11-recesul gastro-hepatic 22-fundul de sac
rectovezical
 Secţiune abdominală sagitală stângă:

8-area nuda a ficatului;

1,2-muşchii 9-ficat;
iliac,psoas;
10-spaţiul subfrenic drept;
3-spaţiul perirenal;
11-spaţiul Morison;
4-spaţiul pararenal
posterior; 12-spaţiul subhepatic;
5-muşchiul pătratul 13-vezicula biliară;
lombelor; 14-spaţiul pararenal
6-rinichi; anterior;
7-glanda suprarenală 15-cavitatea peritoneală
dreaptă; inframezocolică
 Spaţii peritoneale şi retroperitoneale-secţiune transversală la
nivelul abdomenului superior:
1-pilieri diafragmatici drept
şi stâng; 14-recesul gastrohepatic;
2-rinichi drept; 15-stomac;
3-spaţiul Morison; 16-vena splenică;
17-fascia transversală;
4-vena cavă inferioară;
18-peritoneul;
5-aorta;
19-ligamentul gastro-splenic;
6-vena renală stângă;
20-bursa omentală;
7-vena portă; 21-splina;
8-spaţiul subfrenic drept; 22-spaţiul subfrenic stâng;
9-spaţiul subhepatic; 23-colonul descendent;
10-vezicula biliară; 24-muşchiul psoas;
11-ramuri portale; 25-muşchiul pătratul
lombelor;
12-ficat;
26-coloana vertebrală
13-omentul mic;
 SPAŢIILE PERITONEALE
SPAŢIUL SUBFRENIC DREPT Fascia perirenală si hepatul formeaza
ligamenul coronar care delimiteaza area nuda

Recesul Morisson, perivezical

SPAŢIUL SUBHEPATIC
Ligamentul conar stâng, lobul stâng, stomac,
splinaSpaţiile perispelnice sunt separate de
SPAŢIUL SUBFRENIC STÂNG gutiera paracolică stângă și ligamentul
frenico-colic
BURSA OMENTALĂ foramen Winslow

GUTIERELE PARACOLICE dreapta mai adâncă, mezocolic

SPAŢIILE PELVIENE recto-vezical, recto-uterin Douglas,vezico-

vaginal,
 TIPURI DE COLECŢII FLUIDE
Ascita
Colecţii cloazonate
LICHID PERIPANCREATIC
Abcesul
Hematomul
limfocel sau un serom
Urinomul şi bilomul
pseudochist pancreatic
colecții purulente
tuberculoase, tumorale
 ASCITA
Ecografic ascita va apărea ca imagine transsonică ce își modifică forma cu modificarea poziției pacientului.

Ascită minimă perihepatică

(Transducer de 8 MHz) Ascită mică în Duglas
 ASCITA
Vom căuta ascita în spațiul Douglas, în spațiul Morrison (interhepato-renal), perihepatic și perisplenic.

Ascită medie perihepatică Ascită mare în Duglas- anse intestinale

 Ascită mare "densă" perihepatică

pacient cu ascită veche, s-ar putea ca ascita să nu mai fie perfect transsonică, ci poate fi ușor hipoecogenă,
conţinând mici particule ecogene cu mişcare browniană, aspect de ascită "densă". În afară de pacienții cu ascită
veche, aspectul de ascită "densă" mai poate apărea în cazul suprainfecției ascitei (peritonita bacteriană spontană),
în hemoperitoneu sau în caz de ascită chiloasă.
Recomandăm în general laparocenteza diagnostică pentru ascita "densă" la un pacient cu ciroză hepatică
Lichid în pleura dreaptă Lichid în pleura dreaptă și ascită

În insuficiența cardiacă vom întâlni uneori revărsat peritoneal (ascită) în cantitate variabilă
în special în spaţiul Douglas sau perihepatic. Prezenţa revărsatului pleural este destul de
frecventă. Apare sub forma unei semilune transonice situată în afara diafragmului
 Formațiuni focale hepatice lichidiene
Chist biliar: formațiune transsonică, cu
perete fin și cu amplificare posterioară Ficat polichistic
 formațiuni focale hepatice lichidiene

Abces hepatic F
Pleurezie bazală dreaptă
paraneoplazică LICHID PERIPANCREATIC
Colecţie subfrenică dreaptă Abces subfrenic drept extins
(abces) intrahepatic
Neoplasm gastric. Ascită în
spaţiul recto-vezical
Ciroză. Ascită colecţie
transsonică interileală
Peritonită operată; examinare US după 18 zile: colecţie transonică situată
în spaţiile paravezicale, interileal, utero-vezical şi recto-uterin, cu aspect
neomogen, conţinând multiple septe ecogene
THANK YOU!