Palpitaţiile

Dr. Diana Belciu – Asist. Univ. Semiologie Medicală

Spitalul Universitar de Urgență București
Palpitaţiile
Palpitaţii = perceperea conştientă a bătăilor inimii.
 inima „i se bate”, „îi pulsează”
bătăile inimii ca o „izbitură”, „fluturare”, „fâlfâială”, „inima în gât”
ori simte că inima i se opreşte sau face pauze

cauza ● modificarea ritmului ori a frecvenţei cardiace sau de

● creşterea forţei contracţiilor cardiace

Înmulte cazuri, această conştientizare reflectă doar lipsa

competiţiei din partea altor stimuli senzoriali (cum este cazul când
persoana respectivă stă în pat, chinuindu-se să adoarmă)

Palpitaţiile
dependente de poziţie pot fi consecinţa unei leziuni
organice în inimă (de exemplu, mixom atrial) sau adiacent inimii (de
exemplu, formaţiune tumorală mediastinală)

 pot fi cauzate de orice aritmie cardiacă sau alte afecţiuni

cardiace şi necardiace.
Cauzele palpitaţiilor
Cardiace:
 aritmii: ESA si ESV, aritmii SV şi ventriculare
-cele mai multe aritmii nu sunt asociate cu palpitaţii
-în cazul palpitaţiile asociate cu aritmii, este adesea util să i se ceară
pacientului ● să bată cu degetul ritmul palpitaţiilor sau ● să-şi ia pulsul
în timpul accesului de palpitaţii.

 afecţiunile care determina dilatarea marcată a ↑ VS (cum ar

fi IAo) pot determina conştientizarea (uneori dependentă de
poziţie) a bătăilor cardiace prin contactul cu peretele toracic
(din cauza mişcărilor foarte ample ale peretelui ventricular)

 Probabil din cauza aritmiilor asociate, CMH, prolaps de

valvă mitrală (PVM), mixom atrial şi alte leziuni organice
determină palpitaţii.
Cauzele palpitaţiilor
Necardiace:
● psihoemoţionale/ psihiatrice:
-depresia şi tulburarea de panică, stări de anxietate şi somatizare

Pacienţii cu tulburări psihiatrice au o probabilitate mai mare de a declara

că: palpitaţiile durează mai mult de 15 minute sau că sunt însoţite de
simptome auxiliare

- la maj. persoanelor din populaţia generală, palpitaţiile au o

cauză psihoemoţională: fie tahicardie sinusală, fie o
percepţie excesivă a unor bătăi cardiace normale

- La aceste persoane nu există semne sugestive pentru aritmii

majore şi nici pentru stări patologice care determină eliberarea
de catecolamine.
Cauzele palpitaţiilor
Necardiace:
● diverse:
-orice situaţie care duce la creşterea nivelului de ↑ catecolamine
(efort, stres, feocromocitom etc.) poate determina o stare
cardiovasculară hiperdinamică  poate induce palpitaţii, atât prin
↑ forţei contracţiilor cardiace, cât şi prin ↑ frecvenţei extrasistolelor
sau chiar numai prin tahicardia sinusală pe care o induce

-febră, tireotoxicoză, hipoglicemie, feocromocitom,

mastocitoză sistemică – substratul : ● o aritmie sau
● ↑contractilităţii miocardului şi a ↑Frecv Cardiace (secundare
nivelului crescut de catecolamine)

-substanţe care pot determina aritmii: tutun, cafea, ceai, alcool,

tiroxină, cocaină, adrenalină, efedrină, amfetamine, aminofilină,
atropină

-contracţii spontane ale muşchilor scheletici ai peretelui toracic

Cauzele palpitaţiilor

● necunoscute:

Pot fi intermitente ( ESA, ESV) sau persistente (accese

susţinute –regulate: TPSV, TV / neregulate FiA
I se va cere pacientului să-şi descrie palpitaţiile: cum încep,
durata, simptomele asociate şi circumstanţele în care se produc:

● instalarea bruscă şi terminarea după câteva minute poate

reflecta o tahiaritmie ventriculară sau supraventriculară susţinută

● instalarea şi terminarea treptată sugerează mai degrabă

tahicardie sinusală
Diagnosticul diferenţial
Dacă ritmul bătăilor cardiace în timpul palpitaţiilor este:
✦ constant, regulat şi:
● frecvenţa este normală  percepţie excesivă a unui RS (mai
frecvent pacienţii cu tulburări psihoemoţionale)
● frecvenţa este rapidă  tahiaritmii ventriculare sau
supraventriculare susţinute sau nesusţinute

✦ neregulat, percepând:
● câte o bătaie sărită, câte o singură bătaie puternică sau o
senzaţie de „fluturare”  ESA sau ESV;
dacă nu provoacă descărcarea nodului sinoatrial (cum este cazul mai
ales pentru cele ventriculare), acestea sunt urmate de o pauză
compensatorie, iar prima bătaie după pauză poate fi neobişnuit de
puternică din cauza ↑volumului şi a ↑contractilităţii VS (fenomen numit
potenţare postextrasistolică).
● şarje (mai lungi sau mai scurte) de bătăi rapide şi neregulate
 FiA.
Abordarea pacientului
✦ identificarea aritmiilor cu prognostic grav (inclusiv,
ameninţătoare de viaţă)
✦ Risc ↑ la pacienţii cu leziuni cardiace organice (mai ales dacă
se asociază cu IC), în primul rând BCI, dar şi valvulopatii,
cardiomiopatii etc.  istoricul, examenul fizic şi ECG
✦ cauzele cardiace - asociază simptome de deteriorare
↓hemodinamică: sincopă, ameţeală, dispnee

● la pacienţii cu BCI, tahiaritmiile susţinute pot fi însoţite de

angină pectorală sau dispnee

● la pacienţii cu disfuncţie ventriculară (sistolică sau

diastolică), StAo, CMH, sau StMi, cu sau fără BCI, palpitaţiile
pot fi însoţite de dispnee secundară presiunii ↑ din AS şi din
capilarele pulmonare
Abordarea pacientului
✦ examenul fizic : TA, pulsul, evaluarea presiunii venoase
jugulare şi a pulsului venos jugular, auscultaţie toracelui şi a
inimii.
✦ ECG de repaus – pentru documentarea aritmiei
✦ ECG de efort dacă se ştie că efortul induce aritmia/
palpitaţiile.
Alegerea investigaţiei în funcţie de frecvenţa episoadelor de
palpitaţii:
● palpitaţiile sunt zilnice  monitorizarea ECG continuă
(Holter).
● palpitaţiile nu sunt zilnice  tehnologii noi care permit
înregistrarea ECG în momentul simptomelor:
-fie prin păstrarea înregistrării dintr-un anumit interval de timp
când pacientul apasă pe un buton.
-fie prin transmiterea telefonică a înregistrării când se produc
simptomele.
✦ cei mai mulţi pacienţi cu palpitaţii nu au aritmii severe sau
boală cardiacă organică.