RĂSPUNSURILE

ORGANISMULUI ÎN CONDIŢIILE
LIPSEI DE MIŞCARE
(Imobilizare/ Repaus
prelungit la pat)
 Mişcarea
Ieșire din starea de imobilitate, de
stabilitate, schimbare a locului, a
poziției; deplasare a unui obiect sau a
unei ființe. (DEX, 98)
„o schimbare în timp a poziţiei unui
corp în raport cu alt corp, ales ca sistem
de referinţă”.
Lipsa de mişcare
la persoanele sedentare (comoditatea
persoanei care nu agrează efortul fizic din
motive variate);

incapacitatea persoanei de a răspunde la

solicitări fizice deosebite, din cauza unor
motive de sănătate (ex. afecţiuni ortopedico-
traumatologice – fracturi, luxaţii, entorse;
afecţiuni neurologice – pareze, paralizii, alte
situaţii patologice care determină restricţii
motrice);
Imobilizarea
atitudine terapeutică,
tehnică anakinetică (lipsa contracţiei
musculare voluntare şi lipsa de mişcare
segmentară), care se caracterizează prin
menţinerea şi fixarea pentru o anumită
perioadă de timp a corpului în întregime sau
doar a unei părţi a acestuia într-o poziţie
determinată cu sau fără ajutorul unor
instalaţii speciale.
 Imobilizarea
Totală/ risc vital
(repaus general ca în:
politraumatisme, arsuri
întinse, boli cardio-
vasculare grave,
paralizii)

Regională, segmentară,
locală când implică
doar părţi ale corpului.
 Efectele detrimentale
ale lipsei de mişcare
Sindromul de decondiţionare apare după primele
4 ore de la imobilizare (Craig Liebenson, JMPT
1992)

Se ardesează:
muşchi
articulaţii
sistem cardio-vascular
sistem respirator
metabolism
sistem osos
 Muşchi

Slăbiciune Incoordonare
Flexibilitatea Potenţialul oxidativ
Masa musculară Zona de
Conţinutul de întrepătrundere
mitocondrii Fibroza ţesuturilor
conective
atrofia fibrelor
musculare tip I 20% pierdere de
şi II forţă musculară
pe săptămână
 Efectul atrofiei
asupra muşchiului

Muşchi normal Muşchi atrofiat

• scade diametrul
• scade forţa
• scade mobilitatea
William Larkin, SPT and James A. Mullennax, MS, PT; Columbus, Georgia
http://www.hughston.com/hha/a_14_2_3.htm
Flexibilitate
= abilitatea de a
mişca muşchi şi
articulaţii pe toată
amplitudinea de
mişcare (DEX)
Contractura musculară
contribuţia aparatului capsulo-ligamentar la o
limitare este de:
 aproximativ 41% a fasciei musculare,
a tendonului de l0% şi
a pielii de 2%.
imobilizarea în poziţie scurtată a muşchiului
determină reducerea numărului de sarcomeri
(fenomen cunoscut sub denumirea de
“absorbţia sarcomerilor”)
Muşchi alungit
(muşchiul acumulează
sarcomeri)

Lungime normală

Muşchi scurtat
(muşchiul renunţă
la sarcomeri)
 Imobilizarea articulaţiilor
Adeziuni capsulare
Scade toleranţa ligamentară (inclusiv
slăbiciunea discului intervertebral)
Scade secreția de lichid sinovial
Capsula articulară se îngustează
Creşte încărcarea compresivă

Modificări ireversibile după 8 săptămâni

Sistemul cardiopulmonar
necesarul de oxigen
VO2 Max în cazul limitării
expansiunii toracice
- ventilaţie neuniformă a plămânilor urmată de
atelectazie

atelectazie
scade capacitatea vitală
hipoxie (O2 )şi
hipercapnie sangvină (CO2 )
 secreţii bronşice
 pneumonii de decubit

- stază venoasă, edeme, risc trombotic

- hipotensiune de ortostatism
frecvenţa cardiacă maximală
 Sistem digestiv
forţa musculaturii abdominale
peristaltismul intestinal
constipaţie

Sistem nervos
Propriocepţia
Controlul neuromotor central al mişcării şi
posturii
 Metabolism
Procesele de anabolism denutriţie
Procesele de catabolism proteo-calorică
Hipercalcemie - scăderea excitabilităţii
nervoase
- transformarea protrombinei în trombină
(favorizează formarea cheagurilor de sânge)
Sistem osos
Demineralizare osoasă
Osteopenie mobilizarea
calciului din oase
Osteoporoză sânge
 Escarele
apar în zonele de presiune maximă, unde sunt
excrescenţele osoase: fese (ischioane), spina
omoplaţilor, sacru, călcâi, trohanter, maleole.
Gradele ulceraţiei pielii:
I – eritem cu induraţie, ţesutul este dur;
II - ulceraţie superficială
până la nivelul dermei;
III – ulceraţie până la
nivelul ţes. subcutanat;
IV – ulceraţie până la
nivelul muşchiului şi
proieminenţei osoase;
V – ulceraţie de-a
lungul burselor, în
articulaţii şi cavităţi
Mijloace de prevenire a escarelor
posturare corectă;
masaj zilnic de cel puţin 10 minute pentru a
realiza activarea circulaţiei;
o mare atenţie se va acorda lenjeriei proprii şi a
celei de pat care trebuie să fie întinse perfect
fără a prezenta cute sau pliuri;
fricţiuni cu alcool urmate de pudraj cu talc la
nivelul eminenţelor osoase: zona scapulară,
sacrată, pertrohanteriană, maleolară,
calcaneană, etc.
Lipsa de mişcare în condiţii de imobiliare
prelungită/forţată, trebuie în mod
obligatoriu compensată prin mobilizarea
pasivă a tuturor segmentelor corpului cu
deosebire a membrelor, chiar dacă
leziunea pacientului este ireversibilă şi şanse
de vindecare nu mai există (Fröhlich, 1993).