URGENTE MEDICO-

CHIRURGICALE

URGENTELE APARATULUI
RESPIRATOR
 ASPIRAREA DE CORPI STRAINI

• determina obstructia cailor aeriene cu asfixie

• se manifesta prin dispnee predominant inspiratorie, cu respiratie
laborioasa, ineficienta sau agitatie, lipsa miscarilor respiratorii si
cianoza
• indepartarea corpului strain determina remiterea manifestarilor
clinice
• persistenta corpului strain duce la agravarea starii generale, stop
cardiorespirator si moarte
• caile aeriene necesita eliberarea cat mai rapida, deoarece hipoxia
prelungita duce la leziuni cerebrale ireversibile
 Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic

• Curatirea mecanica a faringelui – manual sau cu aspiratorul, sub

inspectie directa
Daca obstructia este localizata mai jos in laringele superior se
trece la:
• Expulzarea corpului strain – prin cresterea presiunii intratoracice.
- manevra Heimlich – aplicarea unei presiuni la nivelul partii celei
mai mobile a cutiei toracice – diafragmul.
Descrierea manevrei: reanimatorul asezat in spatele pacientului cu
membrele superioare de o parte si de cealalta a trunchiului
acestuia, aseaza mana cu fata ventrala la nivelul epigastrului, pune
cealalta mana peste prima si preseaza brusc si puternic spre
diafragm( nu perpendicular, deoarece exista riscul sa lezeze aorta)
- la gravide sau la pacientii obezi presiunea se va aplica pe stern la
2-3 cm superior de apendicele xifoid.
- poate fi necesara repetarea manevrei de 6-10 ori
• Cricotirotomia de urgenta – manevra chirurgicala simpla prin
care se realizeaza o cale de comunicare artificiala intre regiunea
inferioara a laringelui si mediul exterior, care permite ventilatia
pulmonara spontana sau mecanica.

• Tehnica realizarii:
- pozitionarea pacientului cu gatul in hiperextensie
- stabilizarea laringelui
- incizia tegumentului - orizontal in dreptul membranei
cricotiroidiene sau vertical cu lungime de aprox. 2 cm
- incizia membranei cricotiroidiene - cu lama bisturiului
in pozitie orizontala, cu lama superior pentru a nu leza peretele
posterior al traheei.
- dilatarea stomei - cu pensa hemostatica.
- canularea orificiului - cu canula speciala sau cu o canula de
aspiratie din plastic sau orice alt tub de plastic cu diametrul 5-8
mm si lungime 10-12 cm. Tubul va fi introdus 2 - 3 cm in jos spre
trahee.

Confirmarea realizarii corecte a manevrei:

- aparitia zgomotelor respiratorii si a fluxului respirator la
pacientii care respira spontan;
- obtinerea miscarilor toracice ample la insuflarea aerului prin
tub la pacientii care nu respira, in acest caz se vor continua
manevrele de resuscitare cardiorespiratorie.
- fixarea tubului la tegumente - cu banda adeziva sau fire de
sutura.
 BRONHOSPASMUL

• Determina dispnee de tip expirator cu aparitia de raluri sibilante,

wheezing si tahicardie.

• Cauze
• Criza de astm bronsic
• Alergie - bronhospasmul este insotit de eruptie cutanata
pruriginoasa, edem angioneurotic, soc anafilactic
• Insuficienta cardiaca stg - asociaza ortopnee si raluri de staza.
 CRIZA DE ASTM BRONSIC

• Tablul clinic
• Disnee paroxistica de tip expirator
• Tuse
• Wheezing
• Senzatie de constrictie toracica

• Atitudinea de urgenta

• Intreruperea tratamentului.
• Se va aseza pacientul in pozitie sezanda.
• Se va administra oxigen pe masca sau canula nazala.
• Se vor administra 2 puf-uri dintr-un spray cu substanta beta-
mimetica (Ventolin, Berotec) care se repeta dupa 5 minute
daca bronhospasmul nu dispare.
• Se mai utilizeaza adrenalina 0,2 -0,3 ml subcutanat
repetabil dupa 20 -30 minute(f =1ml)

• Daca dupa inca 5 minute bronhospasmul nu se remite se

poate administra Miofilin 1 fiola i.v. lent (10 minute) cu
monitorizarea pulsului.

• La aparitia de extrasistole se va intrerupe administrarea.

• Daca criza nu cedeaza se va recurge la administrarea de

hemisuccinat de hidrocortizon 100 mg i.v in bolus.
 SOCUL ANAFILACTIC

• Socul poate fi declansat de contactul pacientului cu diferite

substante potential alergigene: antibiotice, analgetice, sedative,
iod, antiseptice, pansamente, paste, cimenturi, materiale de
amprenta, materiale de obturatie, solutii anestezice locale.

• Reactia apare rapid de la injectare sau de la contactul cu

mucoasele (minute) sau tardiv (ore) daca alergenul este in contact
cu dentina.
• Apare brusc:
• frison
• eruptie urticariana, edem si prurit generalizat
• tegumente reci, eventual cianotice
• agitatie, senzatie de moarte iminenta
• puls slab greu perceptibil, rapid
• TA foarte scazuta
• bronhospasm
• Atitudinea de urgenta
• intreruperea tratamentului
• indepartarea alergenului suspectat
• asezarea pacientului in clinostatism cu picioarele ridicate
deasupra nivelului capului
• curatirea gurii si faringelui de sange, comprese, resturi
dentare, materiale de amprenta, proteze mobile
• asezarea capului pacientului in pozitie “de siguranta” (rotat
lateral)
• administrarea de oxigen pe masca sau canula nazala
• administrarea de 200 mg hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
• daca TA maxima este < 70 - 80mmHg se administraza
Adrenalina 0.3 ml i.v, s.c sau intralingual (se dilueaza 1 fiola de
Adrenalina in 10 ml ser fiziologic si se injecteaza cate 3 ml)
pana se obtine o TA maxima >80mmHg
• solicitarea serviciului de Ambulanta pentru transportul de
urgenta al pacientului la spital.
 EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN
Definitie
EPA cardiogen este forma acuta si grava de insuficienta
ventriculara stanga datorata cresterii presiunii hidrostatice in
capilarul pulmonar si patrunderii fluidului interstitial in alveole.

Cauzele EPA cardiogen sunt :

- IMA
- HTA
- valvulopatii mitrale
- valvulopatii aortice
- cardiomiopatii
- miocardite
Tablou clinic :
• dispnee paroxistica intensa cu debut brusc
• ortopnee
• tuse initial seaca, apoi cu sputa spumoasa, rozata
• anxietate
• paloare
• transpiratii reci
• cianoza extremitatilor
• tahicardie
• TA scazuta, normala sau crescuta.
Factorii favorizanti ai edemului pulmonar acut sunt:

 efortul fizic excesiv

 tahi sau bradiaritmiile
 medicamente care deprima functia ventriculara
(betablocante, blocante ale canalelor de calciu)
 supraincarcari volemice acute
 infectii respiratorii acute
 sarcina
 nerespectarea dietei hiposodate
• Atitudinea de urgenta
• intreruperea tratamentului stomatologic
• pozitionarea pacientului cu trunchiul in pozitie verticala si
membrele inferioare in pozitie decliva
• oxigenoterapie pe masca sau sonda nazala cu 4 - 8 litri/minut;
• masurarea TA:
- daca TA este scazuta (<100mmHg) diagnosticul este de
soc cardiogen si in acest caz va fi solicitat de urgenta serviciul de
ambulanta si pacientul va fi transportat intr-o sectie de terapie
intensiva;
- daca TA este crescuta (>150-160mmHg) - se va
administra Furosemid 1 fiola 20mg i.v. in bolus, doza putand fi
repetata la 10 minute
- se va administra Nitroglicerina sublingual (1tb) sau spray (2
pufuri) administrarea putand fi repetata la 5 - 10 minute daca
dispneea nu cedeaza si TA se mentine ridicata;
- daca TA se mentine ridicata se poate administra
Nifedipin 10mg sublingual;
- in EPA din tahiaritmii se utilizeaza Digoxin 1 fiola i.v. lent.
 HEMOPTIZIA
• Definitie – eliminarea unei cantitati de sange rosu, aerat, provenind
din caile respiratorii in cursul unui efort de tuse.
• Cauze
• Traumatismele toracice si pulmonare - contuzii, plagi diverse,
fractura costala, corpi straini intrabronsici
• Afectiuni ale aparatului respirator
• laringe si trahee - ulceratii, varice, neoplasm
• bronhii - bronsiectazii, bronsite, TBC.
• plamani - TBC, neoplasm, abces pulmonar, pneumonii
• Afectiuni cardiovasculare : stenoza mitrala, HTA, anevrismul
aortic
• Hemopatii - sindroame hemoragice, leucemii acute.
• Alte cauze - intoxicatii, septicemii, terapie anticoagulanta etc.
Factori declansatori : efort fizic, emotii, exces alimentar, expunere
prelungita la soare, perioada premenstruala
• Tablou clinic
• prodroame - caldura retrosternala, gust de sange in gura
• coexistenta chintelor de tuse, care expulzeaza sangele.
• aspectul rosu-aprins aerat, spumos al sangelui expectorat
• sangele este amestecat cu continut mucos sau
mucopurulent.

• Diagnosticul de gravitate
1. Hemoptizia mica
 eliminarea de sange rosu - cativa ml sau la emisiunea de spute
hemoptoice, fara a depasi 100 ml sange/zi
 survine de obicei fara prodroame si nu antreneaza o reactie
generala.
 2. Hemoptizia medie
 eliminarea a 100-300ml de sange/zi
 anuntata de obicei printr-o stare prodromala (jena sau
“gadilatura” laringiana sau toracica
 determina anxietate, paloare, tahicardie, tendinta la lipotimie.

3. Hemoptizia mare
 eliminarea a 200ml sange odata sau a 1000ml sange/24 ore
 se instaleaza brusc fara prodroame
 poate determina insuficienta respiratorie acuta - tahipnee,
cianoza, transpiratii reci, tahicardie, hipotensiune arteriala,
tulburari de constienta.
Gravitatea unei hemoptizii nu este usor de apreciat deoarece :

 Pierderile de sange sunt dificil de cuantificat

 O hemoptizie medie poate recidiva sub o forma cataclismica

sau se poate repeta in mod amenintator

 Stare clinica si respiratorie anterioara a bolnavului influenteaza

gravitatea unei hemoptizii
Tratament
Orice hemoptizie reprezinta o urgenta, chiar daca este in
cantitate redusa, deoarece in orice moment evolutia poate lua
aspect grav sau foarte grav.

1. Masuri generale
• repaus la pat in pozitie semisezanda sau decubit lateral
• oxigen pe sonda nazala
• linie venoasa - perfuzarea unor substante vasoconstrictoare sau
compensarea pierderilor de sange
• sedative usoare si antitusive
• administrarea de lichide reci si cuburi de gheata
• se aplica punga cu ghiata pe regiunea sternala
• administrarea de hemostatice
• Adrenostazin, Etamsilat, Venostat 2-4 fiole/ 24 h iv
• substante vasoconstrictoare
• Vasopresina in perfuzie endovenoasa
 2. Mijloace endoscopice de tratament
• bronhoscopia - indicata in hemoptizia fara fenomene de
insuficienta respiratorie acuta.
Scop : - aspirarea sangelui endobronsic
- instilarea de ser rece
- hemostaza prin injectarea de substante sclerozante
3. Mijloace chirurgicale - indicate in caz de hemoptizie majora
(lobectomie, pneumectomie)

4. Tratamentul etiologic
• antibiotice - bronsiectazii, pneumonii, abces pulmonar
• tratament antituberculos
• tratament tonicardic, diuretic - EPA
 SUGHITUL
Contractie involuntara, spastica a diafragmului, urmata de
inchiderea brusca a corzilor vocale, ceea ce produce un zgomot
caracteristic.

Cauze

• Cauze centrale

• inflamatorii - meningita, tabes, lues cerebrospinal

• vasculare - hemoragii subarahnoidiene, scleroza cerebrala
• mecanice - procese expansive intracraniene
• toxice - uremie, coma diabetica
• sughit psihogen.
• Cauze periferice

• afectiuni ale regiunii gatului - adenopatii cervicale, gusa

• afectiuni cardiovasculare - infarct miocardic, pericardita,
anevrism aortic( unic simptom)
• afectiuni toracice - inflamatia pleurei, mediastinului
• afectiuni diafragmatice - abces subfrenic, hernia
diafragmatica
• afectiuni abdominale - iritare sau dilatare a stomacului,
carcinom gastric, peritonita, afectiuni ale ficatului, cailor
biliare, pancreas
 Tratament

 Metode terapeutice traditionale

- tinerea respiratiei pentru cateva secunde (creste

concentratia de CO2 in sange)
- consumul de apa rece (stimuleaza vagul)
- ingestia de otet
- consumul de zahar granulat
- stimularea suprafetei limbii

 Tratament medicamentos:

- Clorpromazina iv lent sau im ( contraindicata in caz de

afectiuni cardiace sau hepatice, varstnici)
- Anticonvulsivante: fenitoina, carbamazepina
- Sedative: haloperidol, diazepam
 INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

• Se caracterizeaza prin scaderea presiunii partiale a oxigenului(

Pa O2) sub 60mmHg cu sau fara cresterea presiunii partiale a
dioxidului de carbon (PaCO2) peste 46mmHg, datorita
incapacitatii aparatului respirator de a asigura schimburile
gazoase adecvate intre aerul alveolar si capilarele pulmonare.
• Cauze

• boli extrapulmonare
• disfunctia centrilor respiratori - intoxicatii, tumori
• afectiuni ale maduvei spinarii si nervilor periferici
• afectiuni ale muschilor respiratori - botulism, tetanos
• afectiuni ale cutiei toracice si pleurei - deformari toracice,
traumatisme
• obstructii ale cailor aeriene superioare
• tumori
• edem laringian

• boli pulmonare
• ale cailor respiratorii - bronsita, astm bronsic, bronsiectazie,
neoplasm
• ale parenchimului - pneumonie, abces, atelectazie
• ale vaselor- embolie pulmonara, insuficienta cardiaca
• Manifestari clinice
• ale hipoxemiei
• cianoza : indicatorul specific
• manifestari cardiorespiratorii
• dispnee, tahipnee
• tahicardie, hipertensiune
• hipoxemia severa poate produce bradicardie,
hipotensiune, soc prin deprimare miocardica
• manifestari neurologice - instabilitate motorie, alterarea
ideatiei.
• ale hipercapniei
• neurologice
• encefalopatia hipercapnica : somnolenta sau insomnie,
dezorientare temporospatiala, tremor
• coma – la PaCO2>80 mmHg
• vasculare (prin vasodilatatie)
• extremitati calde, transpiratii
• hipertensiune intracraniana
• cardiace - tahicardie, aritmii.
• respiratorii - tahipnee
 TRAUMATISMELE TORACOPULMONARE
Clasificarea traumatismelor toracice
• traumatism toracic inchis
• fara interesarea structurilor parietale, fara discontinuitati -
hematom, contuzie musculara
• cu discontinuitati parietale - fracturi simple, volet, leziuni ale
diafragmului

• traumatism toracic deschis - plagi simple, plagi nepenetrante,

penetrante, transfixiante

• traumatism cu leziuni viscerale

• toracice - traheobronsice, pleuropulmonare
• mediastinale - cord, vase mari, esofag, canal toracic
• mixte - toraco-abdominale, toraco-cranio-cerebrale
 Examenul local
1. Inspectia
• leziuni parietale - deformari toracice, echimoze, hematoame,
limitarea excursiilor costale
• anomalii ale dinamicii respiratorii - tiraj, respiratie paradoxala,
hemoragie exteriorizata, cianoza

2. Palparea
• durere provocata
• fracturi costale, volet
• emfizem subcutanat

3. Percutia - timpanism - pneumotorax

- matitate - hemotorax
4. Ascultatia
• asimetrie ascultatorie
• diminuarea/abolirea murmurului vezicular
• frecatura pericardica
• sufluri recente( suflu parasternal sugereaza leziune aortica)
• zgomote hidroaerice
 PNEUMOTORAXUL
• prezenta de aer intrapleural printr-o bresa a peretelui toracic sau
leziuni ale parenchimului pulmonar.
• determina - colabarea pulmonara progresiva
- deplasarea traheei, a mediastinului
- comprimarea pulmonara controlaterala
- reântoarcere venoasa deficitara.
• examen obiectiv - durere, dispnee
- imobilitatea toracelui afectat
- timpanism
- zgomote respiratorii diminuate.
• tratament - pneumotorax mic - fara tratament
- pneumotorax mare - insertia unui ac in spatiul II
intercostal pe linia medioclaviculara
- drenaj pleural simplu
- drenaj aspirativ
 HEMOTORAXUL POSTTRAUMATIC
• acumularea de sange in cavitatea pleurala in urma unor
traumatisme toracice, anevrism aortic, tulburari de coagulare,
tumori
• Clinic
• durere
• dispnee
• soc hipovolemic
• zgomote respiratorii absente
• matitate la percutie
• jugulare - colabate - colaps, hipovolemie
- turgescente
• Diagnostic - radiologic
• Tratament
• decompresiunea cavitatii toracice prin drenaj in borcan cu
apa cu nivel marcat
• restabilirea volemiei - linie venoasa - solutii cristaloide
- sange izogrup