MEDICAMENTELE

SEDATIVE
 Tratamentul farmacologic
=medicamente psihotrope
– medicamente care actioneaza asupra SNC

- clasificare:
- psiholeptice – cu actiune inhibitorie asupra SNC
1.Hipnotice
2.Sedative
3.Neuroleptice
- psihoanaleptice – cu actiune stimulenta asupra SNC
1.Antidepresive
2 Amfetamine
- timostabilizatoare-stabilizatoare ale dispozitiei
- inhibitori ai colinesterazei
 Sedative
= si anxiolitice sau tranchilizante minore

Se clasifica dupa structura chimica in

a. Sedative benzodiazepinice
b. Sedative nebenzodiazepinice
 a. Sedative benzodiazepinice
• BZD-actioneaza asupra receptorilor benzodiazepinici, care, la rândul lor ,
moduleaza activitatea receptorul ui γ-aminobutiric (GABA) A
• Receptorul GABAA este compus din 5 subunităţi
- 2 subunităţi α ( care se leagă de GABA)
- 2 subunităţi β ( la care se lega barbiturice)
- 1 subunitate γ ( la care se lega benzodiazepine)
• Receptorii benzodiazepinici sunt de
- tip 1 - ω1-implicati in medierea somnului
- tip 2 - ω 2-implicati in cognitie,memorie, controlul motor
-Teoretic agonisti BZD (-ex :quazepam,halazapam )
–afecteaza numai recept. BZD 1- care au putine ef.sec.cognitive
- Antagonist al receptorilor benzodiazepinici-Flumazenil (Romazicon),
- este utilizat pentru a inversa actiunea de sedare a BZD şi
- este folosit în îngrijire de urgenţă la supradozare de BZD
 Mecanismul de actiune al BZD
- BZD actioneaza •
- pe receptori ai GABAA - care
sunt structuri complexe ce au
in mijloc un canal pentru Cl;
- prin stimularee acestor receptori
- Cl ajunge in interiorul celulei,
- prod.hipopolarizare si inhibitie. -
Astfel se produce somnul.
- BZD cresc probabilitatea ca
aceste canale sa fie deschise.
-BZD sunt superioare ca hipnotice
pentru ca produc un somn mai
apropiat de cel fiziologic, in
comparatie cu barbituricele.
 Farmacocinetica:
- BZD şi metaboliţii lor activi se leagă de proteinele plasmatice,
in proportie 70 - 99 %
- măsura in care BZD se leaga de proteine det. lipo-solubilitatea BZD
- lipo- solubilitatea BZD det. distribuţia, debutul, şi încetarea acţiunii
după o doză unică de BZD
- toate BZD sunt complet absorbite nemodificate din tractul gastro-intestinal (GI)
cu excepţia clorazepate -
Preparate cu lipo-solubilitate mare , cum ar fi diazepamul ,alprazolam , midazolam,
- sunt absorbite rapid din tractul gastro-intestinale (GI) dupa o singura doza
- se distribuie rapid la creier –
- traversează rapid barierea HE
- lorazepam, care este mai puţin liposolubil decât diazepam,,
- are un debut mai lent al acţiunii după o singură doză, deoarece
medicamentul este
absorbit si intra in creier mai lent.
- durata de acţiune după o singură doză este mai lunga, deoarece este
nevoie de mai mult timp
pt.ca lorazepam să părăsească creier
adica diazepamul are absorbţie rapidă dupa administrarea orală
lorazepam are absorbţie rapidă dupa administrarea im
 Metabolismul BZD : - Cu metaboliţi activi:
- Fără metaboliţi activi:
Cu metaboliţi activi: diazepam, chlordiazepoxid , flurazepam
- Cele mai multe BZD sunt oxidate - la primul pasaj hepatic de
citocromul P450 (CYP) 3 A4 şi CYP 2C19,
- de multe ori la metaboliţi activi
- Aceşti metaboliţi pot fi apoi hidroxilaţi la un alt metabolit activ.
- ex
- diazepamul este oxidat la desmethyldiazepam, care, la rândul său, este
hidroxilat si se produce oxazepam→ metabolit activ
- Un număr de BZD (de ex, diazepam, chlordiazepoxide)
au acelaşi metabolitul activ (desmethyldiazepam), cu un T½ >120 de ore.
- Flurazepam (Dalmane), are un T½ scurt,
dar are un metabolit activ (desalkylflurazepam)
cu un T½ > de 100 de ore.
Aceste produse intermediare active sunt supuse glucuronidarii la metaboliţi inactivi.
In concluzie durata de acţiune a unei BZD,
poate să nu corespundă T½ a medicamentului ,, părinte “
Lorazepam, Clonazepam, Bromazepam, Oxazepam,
Nitrazepam, Temazepam - Fără metaboliţi activi:
Combinarea lipo- solubilitatii, potentei, şi timp de
înjumătăţire (v.fig. ) prezice
- debutul şi durata de acţiune în situaţii clinice,
- frecvenţa optimă de administrare a drogurilor.
- BZD, care au lipo-solubilitatea şi potenţa mare şi
au un T½ scurt
- au un debut rapid,
- durată scurtă de acţiune şi
- produce sevraj mai intens şi mai abrupt
la întreruperea tratament.
Ex: midazolam util în practică, anestezic, dar
impracticabil pentru tratament cronic.
Alprazolam, reduce rapid, anxietatea dar pot produce
sevraj la interdose deoarece paraseste mai rapid
creierul decât este eliminat din organism.
- BZD, care au lipo-solubilitatea şi potenţa scazuta
au un T½ lung
- au un debut lent de acţiune, după o singură doză
- durată scurtă de acţiune şi
- produce sevraj mai putin intens şi cu debut mai
lent la întreruperea tratament.
Ex: chlordiazepoxide
Actiune farmacodinamica Spectru de actiune multiplu:
1.actiune anxiolitica
2.actiune sedativa
3. actiune miorelaxanta
4. actiune anticonvulsivanta
5. actiune hipnotica
Potenteaza deprimantele SNC, alcoolul etilic→NU se asociaza !!!
•La vârstnici se preferă folosirea preparatelor cu T½ mai mic
pentru a preveni acumularea în organism
 Clasificarea BZD
2-keto 3-Hidroxi triazol imidazol nitro 2 -thion

•clordiazepoxid
dupa structura chimica alprazolam
oxazepam midazolam clonazepam quazepam

diazepam lorazepam triazolam

prazepam temazepam estazolam
clorazepat
halazepam
flurazepam

 BZD dupa actiunea dominanta:

- benzodiazepine neselective – prezinta toate cele 5 actiuni in ponderi relativ egale
(ex Diazepam)
- benzodiazepine cu efect predominant anxiolitic (ex Alprazolam – Xanax sau Frontin,
Clorazepat – Tranxene si fisopam - Grandaxin)
- benzodiazepine cu efect predominant anticonvulsivant (ex Clonazepam - Rivotril)
- benzodiazepine cu actiune predominant hipnotica (mai sus)
 BZD dupa durata de actiune

benzodiazepine cu durata scurta de actiune (T½ <6 ore) –

ex. Midazolam,
benzodiazepine cu durata intermediara de actiune (T½ 5- 20 ore) –
ex. Clordiazepoxid (Napoton), Oxazepam, Lorazepam, Alprazolam
(Kaplanul :- BZD durata de actiune scurta=T½ <25 ore
-BZD cu durata lunga de actiune=T½ >25 ore)
benzodiazepine cu durata lunga de actiune (T½ >20 ore-100 ore) –
ex Diazepam, chlordiazepoxide, clonazepam (Klonopin),
clorazepate, flurazepam (Dalmane), prazepam (Centrax),
quazepam (Doral), şi halazepam (Paxipam)

Dependenta apare - la toate preparatele benzodiazepinice –

- mai rapid la BZD cu durata lunga de actiune
 BIBLIOGRAFIE

1. Brânzei P., Chirita V., Boisteanu P., Cosmovici N., Astarastoae V., Chirita R. Elemente de semiologie psihiatrica si
psihodiagnostic, Ed. Psihomnia, Iasi, 1995
2. Chirita R., Papari A - Manual de psihiatrie clinica si psihologie medicala, Ed. Fundatia "Andrei Saguna", Constanta, 2002
3. Chirita R., Papari A (coord.) -Tratat de Psihiatrie, Ed. Fundatia \"Andrei Saguna\", Constanta, 2002
4.Constantin Gorgos Vademecum in psihiatrie Editura: Medicala 1995
5,C.Oancea: Manual de nursing psihiatric-Ed.Vavila Edinf. SRL.Bucuresti, 2004
6. Ey H., Bernard P., Brisset Ch., Manuel de Psychiatrie, Ed. Masson, Paris, 1989
7. Ionescu G. - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Asklepios, 1995
7. Ionescu G. – Tulburarile personalitatii, Ed. Asklepios, 1997
8. Kaplan J. H, Sadock B. J., Grebb J.A, Synopsis of Psychiatry, Ninth Edition, Wiliams and Wilkins, Baltimore
10. Kaplan J. H, Sadock B. J.- Taerapia medicamentoasa în Psihiatrie, Ed. Calisto, 2002
11. Lazarescu M., Psihopatologie clinica, Ed. Vest, Timisoara, 1994
12. Marinescu D, Udristoiu T, Chirita V, Ghid Terapeutic. Schizofrenie, Ed. Medicala Universitara Craiova, 2001
13. Miclutia Ioana - Psihiatrie, Ed. Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, 2002
14. Predescu V. (sub red) - Psihiatrie,vol I Ed. Medicala, 1988
15. Predescu V. (sub red) - Psihiatrie,vol II, Ed. Medicala, 1998
16.Prelipceanu D, Psihiatrie note de curs Editura Info Medica Bucureşti 2003
17. Romila A. Psihiatrie Editia a 2-a revizuitã Editat de Asociatia Psihiatrilor Liberi din România Bucuresti, 2004
18. Udristoiu T, Marinescu D, Boisteanu P - Ghid terapeutic. Depresie majora, Ed. Medicala Universitara, Craiova, 2001
19.Clasificarea Internationala a Maladiilor (1994), CIM-X-OMS, Ed. Medicala
20.Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition,
Text Revision (DSM-IV-TR American Psychiatric Association2000
21. Ordinul 1283 din 5 octombrie 2010 (Ordinul 1283/2010)
22..Tratat de Psihiatrie, Oxford, Editia II, Ed. Asociatia Psihiatrilor Liberi din România