INTRODUCERE

 Familia Trypanosomatidae constă în mai multe

protozoare flagelate.
 2 genuri, Trypanosoma şi Leishmania, includ
importanţi patogeni ai oamenilor şi ai animalelor.

 Deoarece aceste protozoare necesită hematina din

sânge pentru respiraţia aerobă se numesc
hemoflagelate.
 Trypanosoma
Cele două cicluri de viaţă ale celor două genuri
includ insecta şi un vertebrat.
Hemoflagelatele au mai multe stagii de viaţă
care diferă în plasamentul şi originea flagelului.
2 stagii de amastigote şi de trypomastigote pot
apare la vertebrate şi 3 stagii, promastigote,
paramastigote, and epimastigote apar la gazdele
nevertebrate.
Stagii ale hemogflagelatelor
TrypomastigotulTrypansoma cruzi este
singurul stagiu care se gaseste in
sangele persoanei infectate.
Lungime 12-30 µm.
Un kinetoplast mare subterminal sau
terminal, un nucleu central, o
membrana ondulanta si un flagel care
se intinde de-a lungul membranei
ondulante, parasind celula la capatul
anterior.
 Clasificare şi tipuri antigenice
 Boala somnului este cauzată de Trypanosoma
brucei subspp rhodesiense şi gambiense. Parazitul
evită imunitatea gazdei prin modificarea
antigenelor de suprafaţă.
 Multiplicarea şi ciclul de viaţă
 Trypomastigotele de multiplică în organismul
uman. Când este ingerat de vectorul musca tse-
tse, paraziţii se multiplică în glandele salivare
producând tripomastigoţi care intră în noua gazdă
prin înţepătura ţânţarului.
 Trypanosomiaza africană (boala somnului)

 Manifestări clinice
 Simptomele timpurii sunt: şancrul de inoculare,
febra, cefaleea şi limfadenopatia.
 Pacienţii dezvoltă mai târziu meningoencefalita,
devin somnolenţi, mor în ciuda terapiei.
Multiplicarea şi ciclul vieţii
Amastigotele intracelulare se divid şi formează
pseudochiştii care eliberează trypomastigoţii în
sânge.
Trypomastigoţii ingeraţi de vectorul
insectă se transformă în intestinul insectei în
epimastigoţi care se reproduc pentru a forma
trypomastigoţi infecţioşi care sunt eliminaţi prin
fecale şi intră în noua gazdă prin leziunile pielii.
Ciclul de viaţă al bolii somnului din Gambia şi din Rodezia
 Patogeneza
 Semnele inflamatorii (posibil autoimune)
cauzează demielinizare. Imunosupresia prin
paraziţi facilitează infecţii secundare.
 Diagnostic
 Paraziţii apar întâi în sînge şi în ganglioni şi apoi în
LCR:
 Diagnosticul se realizează prin inocularea
animalelor de laborator sau prin teste serologice.
 Prevenire
 Prin reducerea populaţiei de muscă tse-tse.
 T. cruzi trypomastigotii se observa pe
frotiurile colorate Giemsa. Are o forma
tipica “C”.
 Down: T. cruzi trypomastigotes in a thick
blood smear stained with Giemsa.

 Motile circulating trypomastigotes are

readily seen on slides of fresh
anticoagulated blood in acute infection
but are rarely detectable by microscopy
in chronic T. cruzi infection.

 Tripomastigotii pot fi
observati in lichidul
cerebrorahidian (LCR) in
infectiile sistemului nervos
central (Giemsa);

 Amastigotul poate fi
observat la examenul
histopatologic (H&E).
 Manifestări clinice
 Simptomele bolii acute sunt: febră, edem local
sau general, limfadenopatie, tahicardie,
miocardită.
 Megaesofag sau megacolon pot apare ca sechele
târzii.
 Patogeneza
 Reacţiile inflamatorii în jurul pseudochiştilor
conduc la miocardită.
 Pote apare o reacţie autoimună.

 Apărarea gazdei

Reacţia inflamatorie, anticorpii, imunitatea

celulară.
 Are efect doar în faza acută şi se administrează
pentamidină şi compuşi arsenicali.